Legile morale și politice ale lui Pitagora

Pitagora (cca 580-495 î.Hr.) a fost un filozof și matematician grec, originar din insula Samos. El a creat pitagorismul, filozofie care punea la baza întregii realități teoria numerelor și a armoniei. Tradiția îi atribuie teorema geometrică ce-i poartă numele și tabla înmulțirii. Scrierile sale nu s-au păstrat, dar ideile și descoperirile i-au fost consemnate de discipolii apropiați, iar doctrina sa ne-a parvenit prin lucrările lui Aristotel și ale lui Sextus Empiricus.

Pitagora poseda în mod strălucit arta civică şi politică, ştiinţa legilor şi a îndatoririlor față de societate. Conducătorii diferitelor republici au venit să ia lecţii de la el. Doctrina lui Pitagora a creat discipoli legislatori excelenţi. Legile lui morale și politice, despre care el spunea că nu sunt destinate celor ce trec, ci generațiilor ce vor veni, se pot constitui și astăzi într-un ghid pentru orice popor și legiuitorii lui. Prin urmare, și pentru poporul român și legiuitorii lui.

Iată câteva dintre cele 3.506 de legi ale lui Pitagora:

Despre viața politică

  • Viaţa cumpătată, pusă în slujba binelui şi a dreptăţii, este necesar să stea şi la baza alcătuirii politice a unui stat.
  • Nu răspândiţi vestea unei fapte rele! Faceţi în aşa fel încât să-i dispară cât mai curând şi cele mai mici urme. Lăsaţi răul să moară!
  • Să-i crezi doar pe jumătate pe cei ce vin să pârască fapte rele.
  • Nu năzui la himera unei democraţii pure; egalitatea perfectă există numai la morţi.
  • Legiuitorule! Nu lăsa oamenilor de stat timpul să se deprindă cu puterea şi cu onorurile.
  • Legea să pedepsească numai faptele. Ea nu e bine să se lase înrâurită de vorbe, de înscrisuri ori de gândurile vinovatului.
  • Scutiţi-vă magistraţii de jurământ atunci când intră în funcţie, dar nu-i scutiţi să dea socoteală când o părăsesc.
  • Fapta cea mai ruşinoasă a unei stăpâniri este pândirea şi iscodirea oamenilor.

Pentru magistraţi

  • Magistratule! Fii asemenea unui vas fără toarte: astfel, oamenii nu vor şti de unde să te apuce.
  • Magistratule! Nu-i lăsa păianjenului timpul să-şi întindă pânza pe cartea legii.
  • Magistraţi! Nu daţi voie poporului şi copiilor să se obişnuiască să poarte arme.
  • Un Senat de 100 de capete e mult prea mult! Puţini legiuitori, dar înţelepţi! Puţini războinici, dar viteji! Puţin „popor”, dar multi cetăţeni!
  • Supune-te legilor, chiar dacă sunt proaste! Nu te supune oamenilor dacă nu sunt mai buni ca tine.
  • Nu chemaţi în magistraturi decât bărbaţi ce sunt în săptămâna mare a vieţii lor.

Pentru și despre popor

  • Cântăreşte-ţi legile! Numără-ţi magistraţii!
  • Dacă îţi doreşti o bună rânduială în ceea ce priveşte politica, fereşte-te de o organizaţie fără vlagă, o administraţie fără putere şi de luxul ospeţelor. Acestea trei dau întotdeauna naştere vrajbei în viaţa civilă şi în gospodării şi au ca urmare năruirea statului şi a familiei.
  • Nu urma pilda omizii: nu primi să te târăşti la picioarele prinţului sau în faţa poporului pentru ca într-o zi să porţi aripi.
  • Toţi suntem egali! Să nu credeţi însă că neghiobul este egalul înţeleptului.
  • În fiecare an să aveţi o zi de sărbătoare numită „pacea familiei”. În această zi, soţul şi soţia, la prânz, în mijlocul familiei, îşi vor da mâna şi îşi vor ierta unul altuia greşelile făcute de-a lungul anului.
  • Bate două pietre şi vor scoate scântei. Nu lăsa două popoare să se ciocnească: va ţâşni sânge.
  • Ca să-ți porți trupul îmbătrânit, nu cere cârje decât de la copacul pe care l-ai sădit tu în tinereţe.
  • Dacă nu ai mai multe pofte decât nevoi, eşti un înţelept.
  • Viaţa este o răscruce. Tinere, ai grijă să nu te înşeli când îţi alegi calea: căci una este calea binelui, iar cealaltă a răului.
  • Nu-l deranjați pe omul care chibzuieşte. Gândirea e ceva sfânt.
  • Rămâi sărman, dacă pentru a fi bogat e necesar să te înjoseşti sau să-ţi murdăreşti mâinile.
  • Fii modest: modestia e un veşmânt uşor, de o culoare plăcută vederii şi uşor de purtat.
  • Învaţă să vezi mai departe decât pot ajunge privirile tale.
  • La moarte, să nu laşi fiului tău alte datorii în afară de cea a recunoştinţei.
  • Dacă sunteţi întrebaţi: „În ce constă fericirea?”, spuneţi: „În a fi în armonie cu tine însuţi”.
  • Nu deschide gura dacă nu ai de spus ceva desăvârşit sau folositor.
  • Lebăda tace toată viaţa ca să poată cânta desăvârşit o singură dată. Omule de geniu! Rămâi în umbră şi păstrează tăcerea până în clipa în care vei putea să apari cu toată strălucirea unei faime pe care nimeni nu o mai poate tăgădui.
  • Fii cetăţean al lumii întregi până când vei întâlni un popor înţelept şi cu legi drepte.
  • Trăieşte-ţi viaţa! Cel ce priveşte viaţa cu dezgust are fie spiritul bolnav, fie inima putrezită.

Despre traco-geți

„Călătorește la geți nu ca să le dai legi, ci ca să tragi învățăminte de la ei. La geți, câmpurile sunt nesfârșite, toate pământurile sunt comune, iar dintre toate popoarele, sunt cei mai înțelepți.”

Citiți și:
Pitagora – Versurile de aur ale unui mare înțelept
Pitagora, matematician, filosof şi mare înţelept al Greciei antice, este şi… părintele vegetarianismului în Europa

 

yogaesoteric
11 iunie 2024

 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More