Pitagora, matematician, filosof şi mare înţelept al Greciei antice, este şi… părintele vegetarianismului în Europa

 

Deşi Pitagora este bine cunoscut prin intermediul teoremei care îi poartă numele (pătratul ipotenuzei unui triunghi dreptunghic este egal cu suma pătratelor catetelor), mai puţin cunoscut este faptul că el este, de asemenea, părintele vegetarianismului în Europa. Într-adevăr, până spre sfârşitul secolului al 19-lea, când cuvântul „vegetarian” nu era acceptat în Europa, oamenii care preferau să urmeze o dietă din care să fie exclus consumul de carne erau etichetaţi de către ceilalţi ca „pitagoreici”.

Pitagora s-a născut în insula grecească Samos în jurul anului 580 î.e.n., tatăl său, Mnesarchus, era de origine feniciană şi provenea din oraşul levantin Tyre, iar mama sa era de origine grecească samiană. Evenimentele din copilăria sa s-au pierdut, nefiind consemnate, dar tradiţia spune că după studiul operelor unor mari gânditori antici ca Thales şi Anaximandru, Pitagora a călătorit în Egipt şi Persia, unde timp de 15 ani a aprofundat matematica, astronomia, numerologia, filosofia, religia comparată şi a studiat şi totodată a practicat multe dintre disciplinele spirituale din acele timpuri.

Filosofia și stilul de viață

Oricum, deşi a învăţat multă filozofie de la egipteni şi perşi, filosofia şi stilul său de viaţă se aseamănă cel mai mult cu al yoghinilor şi brahmanilor din vechea Indie. Desigur, în acea vreme o mare parte a Indiei era sub stăpânire persană, iar indienii călătoreau în ţinuturile greceşti, adeseori ca recruţi în armata persană.

Schimburile de idei şi totodată de bunuri între India şi Grecia era înfloritor. Asemănându-se unora dintre înţelepţii Indiei, cum este, de exemplu, înţeleptul promotor al medicinei tradiţionale Ayurveda, Charaka, şi Pitagora a rămas cunoscut ca fiind un înţelept călător, care recomanda oamenilor dornici de transformare interioară vegetarianismul şi care le vorbea totodată despre reîncarnare. Modul său de viaţă se aseamănă foarte mult cu cel al unor înţelepţilor hinduşi (swami).

Tocmai de aceea, Pitagora poate fi considerat a fi primul înţelept din Europa acelor timpuri care a acţionat întocmai marilor înţelepţi ai Indiei, fiind pe bună dreptate considerat un ghid spiritual al grecilor.

Aflând la întoarcerea sa în Samos că ţara sa nativă era sub tirania lui Polykrate, Pitagora a plecat în sudul Italiei şi s-a stabilit în Croton.

Armonia muzicală

Pitagora este una dintre cele mai importante personalităţi din istoria culturii europene. Nu numai că a formulat teorema care îi poartă numele, dar i se atribuie şi alte descoperiri în matematică şi geometrie.

Pitagora a fost primul care a înţeles că armonia muzicală este determinată de proporţii matematice şi a fost primul care a conceput ideea de mişcare planetară. El a anticipat, cu două mii de ani înainte, ideea esenţială a lui Copernic că Pământul este o sferă planetară care se învârte în jurul Soarelui. Este, de asemenea, prima persoană atestată în cultura europeană ca fondator al unei societăţi care se conducea după înţelepciune de dragul înţelepciunii, philosophia, termen care se spune că a fost ulterior cenzurat.

Consumul cărnii şi materialismul erau subiecte tabu în frăţia pitagoreică, nu numai pentru că înţeleptul Pitagora le considera ca fiind imorale, dar şi pentru că el simţea că aceste obiceiuri inferioare erau veritabile obstacole în atingerea theoriei (contemplarea pură).

Principiul fundamental al ordinului pitagoreic era doctrina transmigraţiei sufletului. În mod similar cu hinduşii, Pitagora considera că sufletul este determinat să treacă printr-un ciclu, se pare foarte mare, de renaşteri, în timpul cărora el trece prin multiple formele de viaţă, care există pe pământ.

Meditația profundă și contemplarea

În grupul celor care urmau învăţătura pitagoreică se punea mare accent pe valoarea spirituală a intimităţii, a meditaţiei profunde şi a retragerii contemplative, toate acestea fiind asemănătoare vieţii spirituale monahale. De la bun început femeile erau admise cu aceleaşi drepturi ca bărbaţii şi puteau să îşi pună în valoare înzestrările de natură spirituală prin practica meditaţiei. Aceasta era în opoziţie cu atitudinea generală faţă de femei, care era atunci răspândită în Grecia. Chiar şi în democratica Atenă femeile erau ţinute într-un gen de izolare de tip oriental.

Egalitatea între bărbați și femei

Datorat în mare parte exemplului lui Pitagora, a devenit un obicei ca femeile să facă parte din grupurile ştiinţifice şi filozofice, ca egale intelectuale ale bărbaţilor. Mai mult decât atât, nu este nimic „călugăresc” cu privire la atitudinea lui Pitagora faţă de sexualitate. Exact aşa cum învăţase în lungile sale călătorii în Orient şi mai ales în India, Pitagora le recomanda femeilor şi bărbaţilor care se simţeau atraşi erotic şi amoros să practice continenţa amoroasă şi să îşi exprime într-un mod înţelept iubirea pe care o nutreau. Pitagora însuşi a fost un exemplu în acest sens. El a fost căsătorit cu Theano, o femeie deosebit de inteligentă şi cu o mare înclinaţie către cunoaşterea spirituală.

Nu numai că societatea pitagoreică a fost ulterior un model pentru Academia lui Platon şi pentru alte grupuri filosofice mai ortodoxe, dar de asemenea ea a stimulat formarea unor societăţi ezoterice şi mistice ca, de exemplu, aceea a esenienilor. Ca şi pitagoreicii, esenienii îşi ţineau bunurile în comun, duceau o viaţă contemplativă, practicau o anumită formă de numerologie şi erau şi ei vegetarieni.

Credința în transmigraţia sufletului

Deoarece exprimările lui Pitagora erau învăluite în mister, multe dintre învăţăturile sale au fost reconstituite din scrieri ale urmaşilor săi. Printre discipolii săi se numără câţiva dintre cei mai mari gânditori ai antichităţii. Aici pot fi incluşi Empedocle din Akragas, Porfirius, Plotin şi, desigur, Platon, a cărui filozofie este rezultată din asimilarea învăţăturilor lui Pitagora. Câteva dintre cele mai „platonice” teorii ale lui Platon îşi au de fapt originea în învăţătura lui Pitagora. De exemplu, credinţa lui Platon în reîncarnare şi transmigraţia sufletului sunt de fapt idei pitagoreice la origine. Aceeaşi origine o are şi teoria formelor. Idealurile platonice, noţiunea că lumea este o reflectare a unei lumi ideale, arhetipale şi ideea că raţionamentul matematic şi logic, bazat pe adevăr, ne poate permite accesul la această lume ideală, superioară, provin tot de la Pitagora.

Pitagora şi-a explicat în repetate rânduri poziţia sa categorică împotriva măcelăririi animalelor pentru hrană. Printre consecinţele pe care le enumera ca aparţinând acestui obicei nefast al oamenilor se numără şi aceea că acest fapt reprobabil conducea adeseori oamenii la război, în opinia lui Pitagora.

Starea de detașare

Întrebat de un rege grec ce fel de om era un filozof, termen pe care l-a folosit pentru prima dată pentru el însuşi, Pitagora a răspuns cu o parabolă, sugerând prin aceasta starea de detaşare spirituală pe care o manifestă o fiinţă umană înţeleaptă. El a spus că există trei tipuri de oameni care participă la Jocurile olimpice: atleţii care participă în competiţii pentru glorie, comercianţii care îşi vând produsele şi spectatorii care savurează contemplaţia. Un filozof se aseamănă cu spectatorul, privind cu detaşare.

Deşi Pitagora obişnuia să facă un joc de cuvinte cu cei doi termeni greceşti soma (trup) şi sema (mormânt), aceasta nu înseamnă că el se referea la faptul că trupul este recomandat să fie lăsat să se degradeze înainte de moarte. Dimpotrivă, el avea o convingere asemănătoare cu cea a yoghinilor Indiei, şi anume că trupul este bine să fie în mod înţelept menţinut în bună stare, că este necesar să fie ajutat să se dezvolte şi să fie flexibil pentru a deveni un instrument cât mai eficient pentru spirit. Un trup decrepit împiedică evoluţia spirituală.

Practica personală sistematică

Astfel că, întocmai înţelepţilor yoghini ai Indiei, Pitagora îi îndemna pe pitagoreici, bărbaţi şi femei, să aibă un program zilnic de exerciţii viguroase, care includea exerciţii atente de modelare a trupului asemănătoare posturilor trupeşti (ASANA) cunoscute în yoga, alergarea uşoară pe distanţe scurte, mişcarea în general şi exerciţiile dinamice, de genul gimnasticii sau a posturilor dinamice ce erau cunoscute de el din lungile peregrinări în India.

Tocmai de aceea, alături de matematicieni şi filozofi străluciţi, societatea pitagoreică mai cuprindea şi un număr impresionant de mare de atleţi, ca de exemplu, faimosul Milos din Croton, care şi-a explicat victoriile sale la Olimpiadă mai ales datorită dietei pitagoreice ce excludea consumul de carne.

Per ansamblu, societatea pitagoreică era rezultatul combinării unui izvor de sănătate şi a unui rezervor de gândire spirituală înaltă. Cu accentul care se punea pe contemplaţie meditativă, antrenament fizic adecvat prin posturi trupeşti şi dietă echilibrată din care era exclus consumul de carne, disciplina promovată de Pitagora şi-ar găsi uşor locul alături de învăţăturile celebrilor înţelepţi ai Indiei.

Citiţi şi:

Pitagora – Versurile de aur ale unui mare înțelept

APOLLONIUS DIN TYANA, faimos înţelept şi realizat spiritual care a vizitat SHAMBALA 


 

yogaesoteric
21 septembrie 2020

 

Also available in: Français

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More