Marea Britanie nu mai are suficientă apă pentru Inteligența Artificială, dar România vrea să găzduiască un centru AI care consumă cât sute de mii de oameni și impune restricții la consumul de apă al populației

Companiile de apă din Marea Britanie avertizează că strategiile guvernului de la Londra pentru dezvoltarea sectorului AI ignoră complet o resursă esențială: apa necesară răcirii centrelor de date.

Reprezentanții industriei apei susțin că țara pur și simplu nu dispune de resursele necesare pentru a susține expansiunea anunțată a centrelor de date, iar prognozele oficiale ar fi construite pe o premisă greșită, scrie Antena3, citând The Guardian.

Water UK, organizația care reprezintă companiile de apă din Marea Britanie și Irlanda de Nord, a transmis parlamentarilor un document în care descrie estimările guvernamentale privind resursele de apă drept „fundamental viciate”.

Motivul: acestea exclud în mod explicit consumul centrelor de date.

Potrivit organizației, documentele-cheie ale executivului britanic – politica privind zonele dedicate inteligenței artificiale, strategia pentru folosirea AI în cercetare și planul de acțiune pentru valorificarea tehnologiei – nu menționează apa nici măcar o singură dată.

Nici cadrul național privind resursele de apă, publicat de Agenția de Mediu în vara anului 2025, nu conține o estimare a necesarului acestor facilități.

De ce beau centrele de date atâta apă

Halele pline de servere generează cantități uriașe de căldură, iar echipamentele instalate la densitate mare este necesar să fie răcite permanent.

Turnurile de răcire, instalațiile frigorifice și sistemele de umidificare consumă apă în mod direct, la care se adaugă consumul indirect, generat de producerea energiei electrice pe care aceste centre o înghit.

Situația este agravată de o condiție de autorizare impusă de Agenția de Mediu: în prezent, centrele de date sunt obligate să folosească exclusiv apă potabilă.

Water UK estimează că facilitățile din Anglia consumă zilnic aproximativ 6,6 milioane de litri de apă potabilă. Dacă guvernul își atinge obiectivul de a tripla capacitatea până în 2030, cifra ar urca la aproape 20 de milioane de litri pe zi.

Presiune exact acolo unde apa lipsește

Problema nu ține doar de volum, ci și de geografie. Peste trei sferturi dintre centrele de date britanice sunt amplasate în sudul și estul Angliei – regiuni deja aflate sub stres hidric, unde, după o perioadă prelungită de căldură și precipitații reduse, companiile au impus restricții privind folosirea furtunurilor de grădină pentru milioane de locuitori.

Cea mai densă concentrare se află la Slough, în zona deservită de Affinity Water, unde circa 125 de centre sunt propuse sau în construcție.

Compania a explicat parlamentarilor că unele proiecte solicitau până la trei milioane de litri de apă pe zi – echivalentul consumului maxim al aproximativ 3.500 de gospodării.

Sistemul de planificare, susține Affinity, a fost gândit pentru creșterea numărului de locuințe și pentru consumul pe cap de locuitor, nu pentru utilizatori industriali al căror necesar se apropie de cel al unui orășel.

Water UK avertizează că, în lipsa unei modificări de politică, construirea de noi centre în aceste zone ar putea deveni pur și simplu imposibilă.

Soluțiile alternative sunt fie prelevarea unor cantități mai mari din natură – cu efecte asupra mediului –, fie noi surse de aprovizionare, iar un rezervor de mari dimensiuni poate cere 15 ani de la planificare până la punerea în funcțiune.

Contextul pe termen lung este la fel de sumbru: un raport al Camerei Lorzilor avertiza că, până în 2055, Anglia s-ar putea confrunta cu un deficit zilnic de cinci miliarde de litri la alimentarea publică cu apă.

În prezent, deficitul este deja cu 220 de milioane de litri pe zi peste nivelul estimat în prognoze, gol acoperit prin acceptarea unui risc mai ridicat pentru mediu și prin restricții în perioadele de secetă.

Cine are prioritate când apa se termină

Un punct sensibil al dezbaterii este decizia guvernului de a clasifica centrele de date drept infrastructură națională critică, pe motiv că indisponibilitatea lor ar afecta servicii esențiale și securitatea națională.

Criticii se tem că statutul le-ar putea oferi un tratament preferențial în perioadele de vârf, în detrimentul gospodăriilor, iar companiile de apă ar putea să nu aibă pârghii pentru a le limita consumul.

Jon Chappel, director adjunct al Water UK, a calificat situația drept un eșec al guvernului și a precizat că organizația a cerut publicarea unei ordini clare a priorităților pentru perioadele de secetă – un document pe care miniștrii nu l-au elaborat.

În absența lui, spune el, compromisurile vor fi suportate de întreaga societate.

Între timp, autoritățile de reglementare și companiile de apă au lansat o campanie de 75 de milioane de lire sterline prin care cer populației să consume mai puțin – consumul pe cap de locuitor din Anglia și Țara Galilor fiind printre cele mai ridicate din Europa. Documentul național de politică privind dezvoltarea inteligenței artificiale, care ar fi urmat să fie publicat în februarie, a fost amânat.

Guvernul susține că protecția mediului și creșterea economică pot merge împreună și că analizează alternative pentru reducerea impactului centrelor de date asupra rezervelor de apă, invocând investiții în infrastructură și construcția a nouă rezervoare noi.

România are apă de dat?

În timp ce Marea Britanie își pune semne de întrebare cu privire la consumul imens de apă al centrelor de date AI, România a fost de acord să deschidă un astfel de centru la granița dintre județele Cluj și Mureș.

Potrivit PressOne, consumul de energie necesar pentru funcționarea centrului Quantum AI construit de americani este echivalentul a „tot consumul de electricitate al Craiovei – pentru iluminat, electrocasnice și industrie”.

Craiova are o populație stabilă de peste 234.000 de locuitori, iar cu zona metropolitană cifra depășește 356.000 de oameni.

Mai mult, consumul de apă necesar pentru acest centru – care, atenție, NU poate întrerupe folosirea nicio secundă – ar fi imens.

Terenul concesionat pentru această investiție este la câțiva zeci de metri de râul Arieș, dar compania spune că apa de-acolo nu va fi folosită „în mod primar”. Dar care?

„Acest tip de centru de date nu are voie să rămână niciodată fără curent sau fără apă rece, pentru că dacă se oprește chiar și pentru câteva minute se pierd date, bani, iar uneori chiar vieți, dacă e vorba de suport pentru infrastructură medicală sau militară”, scrie sursa citată.

George Roth, antreprenor româno-american, consideră că în cazul acestui centru de date, „ar fi fost necesară o analiză independentă privind consumul de apă, soluțiile de răcire, impactul asupra terenului și efectele asupra comunității locale”.

Investigația integrală a PressOne poate fi citită aici.

Restricții de folosire a apei pentru populație

În același timp, Ministerul Mediului a anunțat o măsură care lasă loc de interpretări.

Este vorba despre un proiect de lege care vizează modificarea legii apelor nr. 107/1996.

Legea stabilește că apele de suprafață sau subterane pot fi folosite liber pentru băut, adăpatul animalelor, udat, spălat, îmbăiat și alte nevoi gospodărești, cu respectarea normelor sanitare și de protecție a apei.

Condiția este să utilizate instalații de capacitate mică, de cel mult 0,2 litri pe secundă, destinate exclusiv gospodăriei proprii.

Problema este că legea nu vorbește despre un consum mediu de 0,2 litri/secundă, ci de un „debit prelevat”.

„Acest debit înseamnă aproximativ 12 litri pe minut, 720 de litri pe oră sau până la 17,28 metri cubi pe zi, în ipoteza unei funcționări continue, un nivel considerabil peste consumul obișnuit al unei gospodării”, a afirmat Administrația Națională Apele Române, într-un comunicat.

O pompă obișnuită, de consum minim, gospodăresc, are debite cuprinse între 0,8-1,2 litri /secundă și nimeni nu o folosește continuu.

Cu alte cuvinte, folosirea unei pompe obișnuite transformă cetățeanul în potențial infractor, deoarece depășirea limitei impuse de lege este garantată.

Aplicarea legii rămâne, astfel, la bunul plac al statului.

Citiți și:
De ce nu ne mai ajunge apa: Inteligența Artificială consumă cantități colosale
„Dezvoltarea Inteligenței Artificiale (IA) complete ar putea însemna sfârșitul rasei umane”

 

yogaesoteric
29 iulie 2026