Marele Ghid spiritual tibetan Padma-Sambhava (II)

de profesor yoga Lăcrămioara Visterneanu

Motto: „PADMA-SAMBHAVA este magicianul spiritual
fără de pereche. Prin intermediul puterilor sale magice, el a reuşit să-i învingă pe shamanii Bon
şi să supună demonii în Tibet. Prin punerea în practică a nepreţuitelor sale învăţături spirituale, tu însuţi te transformi, transformând conştiinţa ta obişnuită, plumbul ignoranţei tale, în aurul şi nestematele oferite de practica tantrică.”– Vessantara

Citiţi aici şi prima parte a acestui articol.

Unul dintre cei mai importanţi Ghizi spirituali ai lui PADMA-SAMBHAVA a fost prinţul Shri Singha, care îşi ducea viaţa într-o peşteră din Bhurma. El l-a învăţat pe Cel-Născut-din-Lotus cea mai înaltă învăţătură spirituală dintre toate cele 84.000 de învăţături budiste, cunoscute sub numele de DZOGCHEN (în sanscrită MAHASANDHI, MAHA ATI, Marea Perfecţiune; aceste învăţături sunt prezentate adesea ca reprezentând cea mai înaltă dintre TANTRA-ele interioare aparţinând şcolii spirituale NYINGMAPA). Când PADMA-SAMBHAVA i-a cerut Ghidului său spiritual Shri Singha să-i prezinte învăţătura sa, Ghidul a arătat către ceruri şi a spus: „Să nu manifeşti nicio dorinţă pentru ceea ce vezi. Nici măcar o dorinţă. Să nu manifeşti nici măcar o dorinţă. Dorinţa şi eliberarea sunt invizibile şi simultane. Lasă la o parte îndoielile referitoare la lucrurile exterioare. Pentru a trece peste îndoielile referitoare la lucrurile interioare, foloseşte-te de Înţelepciunea Divină, care este absolută, perfectă.”

În acest fel, PADMA-SAMBHAVA a studiat şi a primit toate SUTRA-ele, TANTRA-ele şi învăţăturile de la numeroşii înţelepţi şi ghizi spirituali realizaţi din India. El a avut viziuni ale tuturor zeităţilor budiste, chiar fără să facă o practică spirituală specifică. În această perioadă el a făcut cunoscută modalitatea de a atinge primul nivel VIDYADHARA, cel al deplinei maturităţi spirituale. (La acest prim nivel gândirea conceptuală şi discursivă este transcensă, iar natura divină ultimă a Spiritului Etern – ATMAN – este revelată).

Avea numeroase puteri paranormale

În toţi aceşti ani de studiu, PADMA-SAMBHAVA a urmărit să se desăvârşească şi în studiul astrologiei (fiind numit datorită nivelului la care ajunsese în acest domeniu „Astrologul KALACHAKRA-ei”) şi al medicinii; el a obţinut toate cunoştinţele despre reîncarnare, comori ascunse, longevitate şi control deplin asupra planului fizic. A învăţat arta yoghină de a extrage esenţe din diferite substanţe pentru dobândirea longevităţii; a obţinut apoi controlul paranormal al văzului, auzului, pipăitului, mirosului şi gustului, bând doar apă, fără să mai mănânce nimic. A ajuns apoi să stăpânească arta păstrării căldurii corporale, fără ajutorul hainelor (TUMMO). A obţinut claritatea mentală, capacitatea de a levita şi de a se deplasa în spaţiu cu viteze foarte mari cu ajutorul controlului respiraţiei şi a acumulat o vastă cunoaştere prin post şi meditaţie profundă asupra vacuităţii. Prin realizarea cu succes a numeroase SADHANA-e spirituale, PADMA-SAMBHAVA a reuşit să nu mai fie afectat de nicio dificultate a vieţii. În această perioadă i s-a dat numele de „Cel care Se Bucură de Cea Mai Înaltă Stare de Fericire.”

Extrăgea esenţa pietrelor preţioase

A învăţat apoi să stăpânească perfect arta extragerii elixirului din pietre şi nisip, precum şi transmutarea hranei impure în hrană pură. O altă realizare a sa a fost desăvârşirea în practica tuturor ASANA-elor (posturilor corporale). PADMA-SAMBHAVA a atins măiestria şi în alte tehnici yoghine ca: prelungirea vieţii prin asimilarea energiei subtile esenţiale a aurului, prevenirea bolilor prin asimilarea energiei subtile esenţiale a argintului, neutralizarea otrăvurilor prin asimilarea energiei subtile esenţiale a fierului, mersul pe apă prin asimilarea energiei subtile esenţiale a perlelor, obţinerea clarviziunii prin asimilarea energiei subtile esenţiale a pietrei lapis-lazuli. PADMA-SAMBHAVA a ajuns astfel să se desăvârşească în practica a 1.000 astfel de esenţe şi le-a făcut cunoscute pentru folosul tuturor oamenilor. De aceea, el a fost numit „Lotusul care conţine esenţa pietrelor preţioase”.

Legendele tibetane afirmă că însuşi Buddha al Medicinii s-a materializat în faţa lui PADMA-SAMBHAVA şi, dându-i un vas cu AMRITA (nectarul divin al nemuririi), i-a cerut să-l bea. PADMA a băut jumătate din el pentru prelungirea propriei sale vieţi, iar cealaltă jumătate a ascuns-o într-o STUPA (n.n – monument budist, în formă de tumul de piatră, mai mult sau mai puţin piramidal, înconjurat de o balustradă care este, în general sculptată).

Pentru a duce la bun sfârşit intenţia lui de a atinge nivelul doi VIDZADHARA, cel al stăpânirii depline a vieţii pentru care el primise împuternicirea spirituală de la maestra tantrică Kungamo, Rimpoche avea nevoie de o consoartă spirituală autentică (la cel de-al doilea nivel VIDYAHARA, yoghinul, deşi este legat încă de trupul său, începe să capete puteri speciale, ca de exemplu lungirea, după dorinţă a ciclului vieţii şi modificarea formei exterioare, abilitatea de a se manifesta ca „un miliard de lucruri prin cei trei eoni incalculabili” şi de a acţiona pentru binele spiritual al tuturor fiinţelor). El a mers atunci în Zahor, situat în partea de nord-vest a ţinutului Orgyen, unde domnea regele Arshadhara. Acestui rege i se născuse o fiică, căreia, chiar de la naştere, un yoghin rătăcitor îi prezisese că va renunţa la lume şi va deveni yoghină. Ea a primit numele de MANDARAVA. Legenda spune că MANDARAVA creştea cu rapiditate, într-o zi cât un copil normal într-o lună. La vârsta de 13 ani toată lumea o considera ca fiind sublima încarnare a unei DAKINI. Mulţi pretendenţi la mâna ei au venit din diferite ţări, însă ea i-a refuzat, ceea ce l-a mâniat la culme pe regele Arshadhara, tatăl ei. Rememorându-şi vieţile anterioare, fata i-a spus regelui că ea trebuie să-şi dedice viaţa spiritualităţii. Regele, foarte mâniat de hotărârea ei, a pus să fie păzită de 500 de servitoare, interzicându-i totodată să mai iasă din palat. Dar MANDARAVA a reuşit să fugă din palat printr-un pasaj secret. Ea şi-a tăiat părul şi şi-a zgâriat faţa cu degetele, pentru a nu mai fi frumoasă şi pentru ca bărbaţii să nu o mai dorească. În cele din urmă, regele, tatăl ei, s-a înduplecat şi i-a permis şi ei şi celor 500 de servitoare să urmeze calea spirituală, construindu-le o mare şi frumoasă mănăstire budistă.

A supravieţuit arderii de rug

Biografia „Viaţa şi eliberarea spirituală a lui PADMA-SAMBHAVA”, consemnată de YESHE TSOGYEL (în care evenimentele exterioare se împletesc aşa de profund cu cele interioare, încât uneori este dificil să sesizezi cu exactitate în care plan al realităţii s-au desfăşurat acestea), relatează astfel întâlnirea dintre Rinpoche şi MANDARAVA: „atunci PADMA-SAMBHAVA hotărî că a venit  vremea să o instruiască pe MANDARAVA, aşa că s-a materializat în faţa ei şi a însoţitoarelor care se găseau în grădina mănăstirii, sub forma unui tânăr zâmbitor, înveşmântat în culorile strălucitoare ale unui curcubeu. Aerul era plin de sunete eterate, ca de cristal, şi impregnate de miros de tămâie. Cum l-a văzut pe PADMA-SAMBHAVA, MANDARAVA a simţit în suflet o fericire profundă, o bucurie pură şi nesfârşită…” La început, PADMA-SAMBHAVA a instruit-o pe MANDARAVA şi pe cele 500 de adepte ale ei în cele trei YOGA (sistemele yoghine ATI, ANU, CHITTI care ţin de şcoala YOGACHARA sau Contemplativă a MAHAYANA, fondată de ASANGA, s-a dezvoltat apoi, în jurul anului 700 d.Ch., în MANTRAYANA).

Continuăm şirul povestirii din „Viaţa şi eliberarea spirituală a lui PADMA-SAMBHAVA”: „un păstor, care l-a văzut pe PADMA-SHAMBHAVA împreună cu MANDARAVA şi cu însoţitoarele prinţesei, a mers la rege spunându-i că MANDARAVA trăia cu un BRAHMACHARIN (adept tantric care realizează perfect continenţa sexuală). Regele a trimis soldaţi care au intra cu forţa în mănăstire şi l-au legat pe PADMA-SAMBHAVA. Regele a poruncit ca PADMA-SAMBHAVA să fie ars pe rug, iar MANDARAVA să fie ţinută într-o groapă plină cu mărăcini timp de 25 de ani. Soldaţii au smuls hainele de pe PADMA, l-au bătut şi l-au lovit cu pietre şi l-au legat de un stâlp. Sutelor de oameni de prin împrejurimi li s-a poruncit să vină cu câte o legătură de lemne fiecare şi cu câte o măsură de ulei de susan. Apoi, ei au luat o lungă bucată de pânză pe care au îmbibat-o cu ulei şi l-au înfăşurat pe PADMA cu ea. PADMA a fost acoperit cu frunze şi crengi uscate. Rugul înalt cât un munte a fost aprins din 4 direcţii, fumul rezultat acoperind lumina soarelui. Mulţimea satisfăcută a plecat acasă. Dar brusc, au început să se facă simţite zguduituri ca cele care apar atunci când este un cutremur. Aceste semne divine teribile l-au făcut pe rege să realizeze cât de necugetat acţionase. El a început să intuiască faptul că aşa-zisul păstor era de fapt o încarnare Divină, dăruită cu calităţi excepţionale. Şapte zile mai târziu, regele a văzut că rugul continua să fumege. Vrând să vadă ce se petrece acolo, regele a descoperit plin de uimire, sub un curcubeu, un lac imens înconjurat de lemnele care continuau să ardă. În mijlocul lacului, pe o floare de lotus, şedea un tânăr cu o aură extraordinar de strălucitoare, care era chiar Rinpoche, alături de el fiind 8 femei fascinant de frumoase, toate având înfăţişarea lui MANDARAVA. Copleşit de uluire şi căindu-se amarnic pentru greşelile sale, regele s-a oferit pe el însuşi, propriul regat şi propria lui fiică, MANDARAVA, Marelui GURU. Astfel, prinţesa MANDARAVA a devenit consoarta spirituală a lui PADMA-SAMBHAVA, iar regele, împreună cu alţi 21 de apropiaţi ai săi au primit mai multe iniţieri spirituale din partea lui PADMA, care le-a devenit Ghid spiritual. Regele a ajuns un Învăţător al DHARMEI, iar ţinutul Zahorului a devenit plin de yoghini, doctrina spirituală a BUDDHA-şilor menţinându-se acolo timp de 200 de ani.”

Din învăţăturile spirituale ale lui PADMA-SAMBHAVA

 
* Când o fiinţă umană care este atrasă de spiritualitate şi un Ghid spiritual  autentic se întâlnesc, aceasta este asemenea situaţiei în care se află un orb care găseşte piatra ce împlineşte dorinţele.

* Trebuie să vezi cum de fapt, fiecare experienţă pe care o trăieşti conţine în ea extazul cel fără de formă.

* Nu este suficient să practici yoga când şi când; practica ta spirituală trebuie să fie continuă, asemenea curgerii unui râu.

 * Învăţătura, reflecţia şi meditaţia sunt aspectele de bază ale practicii spirituale adevărate. Sârguinţa, credinţa şi încrederea sunt cei trei poli ai vieţii spirituale. Cunoaşterea, disciplina şi bunătatea sunt cele trei caracteristici ale practicii spirituale. Absenţa ataşamentului, absenţa dorinţelor obsesive şi absenţa dependenţei de ceva sau cineva sunt cei trei factori ai armoniei în practica spirituală autentică.

 
* Atunci când în mintea ta nu mai este nici urmă de zgârcenie sau prejudecată, aceasta se numeşte perfecţiunea generozităţii.

* Atunci când, plin de măiestrie reuşeşti să elimini orice emoţie perturbatoare din mintea ta, aceasta este perfecţiunea disciplinei spirituale.

* Atunci când te-ai eliberat pe deplin de mânie şi resentimente, aceasta se numeşte perfecţiunea răbdării.

 
* Atunci când nu mai eşti nici leneş, nici indolent, aceasta este perfecţiunea străduinţei.

 * Atunci când nu mai poţi fi tulburat în vreun fel şi nici nu eşti ataşat de meditaţie, aceasta este perfecţiunea concentrării.

* Atunci când eşti pe deplin liber de concepte, aceasta se numeşte perfecţiunea cunoaşterii discriminatorii.

* Învaţă să stingi flăcările mistuitoare ale mâniei cu apa bunătăţii pline de iubire.

* Învaţă să traversezi râul dorinţelor celor fără de număr pe podul făcut din exerciţiile tale spirituale.

* Învaţă să aprinzi torţa cunoaşterii discriminatorii în bezna întunericului prostiei.

* Învaţă să sfărâmi muntele mândriei cu ciocanul răbdării pline de perseverenţă.

* Învaţă să ieşi din viscolul invidiei şi geloziei purtând veşmintele călduroase ale răbdării.

(va urma)

Articol preluat din Revista Yoga Magazin nr. 36

Citiţi şi:
Lalla, iubita eternă a Preaiubitului etern
Ramana Maharishi – înţeleptul de la Arunachala

yogaesoteric.net
iunie 2008

Also available in: Français