Mica fortăreață

Un tren care traversează Lituania și câteva feriboturi care se strecoară printre țărmuri aliate țin în viață o regiune rusească plină de rachete. Moscova a trimis alianței NATO o scrisoare în care spune că, dacă regiunea va fi izolată, răspunsul poate fi nuclear.

Potrivit scrisorii dezvăluite de Reuters, „Rusia va fi gata să folosească întregul arsenal de forțe și mijloace de care dispune, inclusiv arme nucleare”, dacă țările Alianței ar încerca să izoleze regiunea Kaliningrad de restul țării. Un oficial european din domeniul apărării, citat de agenție, a spus că vorbim despre prima amenințare de acest fel de la Războiul Rece încoace.

La interval de o zi, la forumul Valdai, Vladimir Putin a confirmat textul publicat de Reuters. „Dacă se ajunge la un atac direct asupra Federației Ruse, iar în cazul de față e vorba de Kaliningrad și poate de alte teritorii, pe ordinea de zi va apărea inevitabil și imediat chestiunea folosirii tuturor armelor de care dispune țara noastră”, a declarat Putin.

NATO a răspuns sec, cerând Moscovei să înceteze „retorica nucleară iresponsabilă”. Dmitri Peskov a lămurit că a fost vorba doar de o aducere-aminte pentru „capetele înfierbântate din Europa”. În luna mai, ministrul lituanian de externe Kestutis Budrys spunea într-un interviu pentru Neue Zürcher Zeitung că NATO are capacitatea, la nevoie, „să radă de pe fața pământului” apărarea antiaeriană și bazele de rachete din Kaliningrad. Peskov a numit atunci declarația „la limita nebuniei”. Patru luni mai târziu, răspunsul a venit pe hârtie, cu antet. Între timp, trupe lituaniene, poloneze și franceze au făcut exerciții în coridorul Suwalki, iar parlamentul de la Vilnius a votat într-o primă lectură scoaterea din constituție a interdicției privind armele nucleare străine.

Scena are un fundal. Frontul din Ucraina se mișcă greoi, așa că războiul s-a mutat în aer. Rusia lovește orașele cu rachete, bombe planante și drone cu reacție. Ucraina răspunde cu rachete trimise spre rafinării, iar Putin a recunoscut la Valdai că loviturile costă Rusia cam un procent din PIB. La New York, ministrul german de Externe a obținut o întâlnire cu Serghei Lavrov. Rusul a rezumat-o apoi în fața presei, spunând că inițiativa n-a adus „nimic nou”.

Rămâne de lămurit de ce tocmai Kaliningradul. Orașul s-a numit Königsberg aproape șapte sute de ani. L-au ridicat cavalerii teutoni în 1255, a fost capitală prusacă, iar Immanuel Kant și-a trăit acolo toată viața. Rușii îl mai ocupaseră o singură dată, vreo patru ani, la mijlocul secolului al XVIII-lea, și plecaseră. În 1945, la Potsdam, învingătorii l-au dat Uniunii Sovietice. Un an mai târziu a primit numele lui Mihail Kalinin, germanii au fost expulzați, iar în locul lor au venit coloniști sovietici. Când Lituania și-a câștigat independența, regiunea s-a trezit ruptă de țară, cu vecini nu tocmai prietenoși.

Pentru Moscova, valoarea ei se vede pe hartă. La Baltiisk rușii au baza principală a Flotei Baltice, într-un port care nu îngheață iarna. Rachetele Iskander de acolo ajung teoretic la Varșovia și până aproape de Berlin, cu focos obișnuit sau nuclear. Pentru NATO, problema este o fâșie de vreo 65 de kilometri între exclavă și Belarus, cam cât de la București la Ploiești. E singurul drum pe uscat spre Estonia, Letonia și Lituania. Cine îl închide, izolează cei trei aliați de restul Alianței.

Privită dinspre Kremlin, aceeași hartă arată invers. De când Finlanda și Suedia au intrat în NATO, aproape tot țărmul Balticii aparține alianței nord-atlantice. Exclava trăiește din vapoare și dintr-un tren care traversează Lituania, iar acum patru ani Vilniusul a arătat că marfa din acel tren poate fi oprită. O parte din garnizoană a plecat pe frontul din Ucraina încă din primul an de război.

Peste gard, Germania își instalează în Lituania prima brigadă staționată permanent în străinătate din istoria Bundeswehr-ului, cu vreo cinci mii de soldați. Rachetele ei Taurus, lansate din avion, acoperă exclava de la un capăt la altul.

Regiunea scoate din pământ cea mai mare parte a chihlimbarului lumii, iar imaginea vine de la sine. Kaliningradul seamănă cu o viespe prinsă în rășină, cu acul întreg. Poate înțepa pe oricine se apropie și în același timp nu poate zbura nicăieri.

De aici scrisoarea. Cu garnizoana subțiată și cu marea plină de vecini aliați cu Zelenski, Moscova pare să fi ajuns la concluzia că avanpostul se apără mai sigur (și mult mai ieftin) cu o amenințare fermă decât cu tancurile. Putin a spus-o fără ocolișuri la Valdai: „Nimeni altcineva nu are armele pe care le are Rusia astăzi. Acesta e avantajul nostru competitiv.”

Fiecare tabără vede la cealaltă agresivitate și amândouă au hărți care le dau dreptate. Chihlimbarul păstrează viespea întreagă milioane de ani fiindcă nimeni nu se atinge de el. Scrisoarea către NATO cere același aspect, cu ștampilă și cu focos nuclear.

Citiți și:
Stop retoricilor belicoase ale liderilor politici
Lavrov la ONU: E secret când vom bombarda Deveselu. Nemții au restricționat accesul presei la prima întâlnire oficială cu rușii din ultimii 4 ani

yogaesoteric
13 octombrie 2026