Sciziuni ireconciliabile în SUA

Moartea lui George Floyd ar fi putut fi doar un nou fapt divers într-o societate tot mai violentă, unde realitatea este și mai rea decât în cele mai proaste producții hollywoodiene. Însă într-un an cu alegeri prezidenţiale, evenimentul a fost speculat (orchestrat?), dând naştere unor ample mişcări de protest în întreaga Americă. Pentru cei care caută cu orice preţ să deţină controlul absolut – şi pentru care Trump reprezintă un obstacol – consecinţele dezastuoase profunde în sfera socială ale acestor manevre, dezbinarea indusă în rândul populaţiei, sunt doar mijloace criminale pentru atingerea scopului.

Moartea lui George Floyd a fost catalizatorul unei sciziuni puternice, care poate duce la Statele neunite ale Americii, scria Antoine Colona pentru publicația franceză Valeurs Actuelles, într-un articol apărut în data de 4 iunie 2020.

Transmisie în direct a postului preferat al democraților americani – CNN. Jurnalistul descrie cu simpatie protestul care are loc în spatele lui și vorbește despre o „mulțime veselă”. Asta până în momentul în care spre el se aruncă o sticlă.

În climatul de acum din SUA, aripa cea mai radicală de stânga nu mai respectă presa, nici măcar pe jurnaliștii de la postul supranumit „Clinton News Network”, al cărui sediu din Atlanta a fost vizat de protestatari. S-a declarat stare de urgență în cel puțin 31 de orașe, printre care New York, Chicago, Dallas, Atlanta, Los Angeles și Washington. A fost mobilizată Garda Națională în peste zece state și în unele oraşe au fost impuse restricții de circulație. Suntem încă departe de nivelul de violență al protestelor din anii 1960-1970 sau de cel al revoltei din 1992 din Los Angeles, când s-au înregistrat 60 de morți și 3.000 de răniți. Însă pentru statul Minnesota desfășurările forțelor de ordine au fost fără precedent. Au fost desfășurați 4.500 de militari din Garda Națională, iar alți 7.000 așteptau ordinele.

Un surprinzător punct de plecare a protestelor

Minneapolis este un loc de plecare surprinzător al acestui nou război de secesiune. Statul Minnesota este la frontiera cu Canada, departe de Sudul Statelor Unite și de istoria sa segregaționistă. În prima fază, Minnesota a fost populat de imigranți luterani suedezi, apoi germani. Orașul a apărut pe fluviul Mississippi, plasat ideal între Canada și Louisiana franceză. Ca și în Suedia din care au venit primii imigranți, locuitorii din Minneapolis au aplecare către social-democrație. Comunitatea afroamericană nu reprezintă decât 17% din totalul populației. Orașul este un bastion pentru mai multe personalități ale stângii americane, care își bazează programul politic pe problemele etnice.

Printre aceste personalități de stânga din Minneapolis se numără Keith Ellison. El a devenit, în 2019, procuror general al statului Minnesota și el se ocupă de procesul polițistului Derek Chauvin, cel acuzat pentru moartea lui George Floyd. Ellison s-a remarcat la depunerea jurământului, pe un Coran din colecția lui Thomas Jefferson. Noul procuror de culoare a fost congresman la Washington timp de două mandate și a candidat fără succes la președinția Consiliului Național Democrat, organul de conducere al Partidului Democrat. S-a convertit la islam la 19 ani și a fost apropiat de organizația Nation of Islam, condusă de Louis Farrakhan, o organizație care îi reunește pe adepții supremației negrilor și are accente antisemite. Ellison a participat la protestul Million Men March, din 1995, la Washington. S-a apropiat apoi de Bernie Sanders, însă nu a reușit să preia conducerea Partidului Democrat, în 2017.

În Minneapolis o găsim și pe Ilhan Omar, aleasă în Congres cu 78% din voturile din circumscripția ei. A fost aleasă în special de compatrioții săi, originari mulți dintre ei tot din Mogadiscio, Somalia. Ilhan Omar a creat, împreună cu alți congresmani din rândul minorităților, un grup inedit de extremă stânga în Congresul SUA, un grup care dorește o schimbare profundă la nivel demografic și sociologic în SUA. În același spirit, primarul de stânga din Minneapolis, Jacob Frey, a lăsat ca Secția 3 de Poliție din oraș să cadă în mâinile protestatarilor, care au devastat-o și incendiat-o.

Statele din ce în ce mai puțin unite

În acest context, fostul vicepreședinte Joe Biden, care a făcut o gafă perfect rasistă înaintea acestor evenimente, a încercat să o dreagă: „Prin complacerea noastră, prin tăcerea noastră, suntem complici la perpetuarea acestor cicluri ale violențelor”, denunțând rasismul ca „păcatul originar al acestei țări”.Spunând asta, candidatul democrat i-a făcut un nou cadou lui Donald Trump, câtă vreme i-a acuzat pe americani, colectiv, că sunt responsabili de această situație.

Este o etichetă pe care cei numiți de Trump „majoritatea tăcută” o refuză.

Clivajul american se adânceşte mai mult ca niciodată. SUA se dizolvă pe zi ce trece, uneori cu violență, uneori fără. Apartheridul apare din nou la periferiile orașelor rezervate negrilor, acolo unde afroamericanii deveniți milionari refuză să angajeze albi, în timp ce alte periferii sunt rezervate acestora din urmă. Din diverse motive, oamenii par să fie de acord să trăiască separați, departe unii de alții, în spatele zidurilor lor. Vor fi orașe separate, oare și state separate astfel?

Este o tendință pe care Covid-19 a accentuat-o, lăsând șomeri 40 de milioane de americani, circa 25% din populația activă.Trump caută să întoarcă în favoarea lui o situație care era periculoasă pentru el. Paradoxal, această criză este o oportunitate pentru realegerea lui. Însă vor fi necesare multe eforturi pentru a pune capăt totalitarismului etnic promovat de exaltații din toate taberele.

Citiţi şi:

Informații revelatoare privind confruntarea lui Donald Trump cu Deep State

Un polițist de culoare din SUA a refuzat să îngenuncheze la protestele organizate în memoria lui George Floyd

Războiul lui Donald Trump cu judeo-globaliștii «iluminați» este cea mai grea confruntare ideologică și de practică politică a epocii contemporane…


 

yogaesoteric
1 octombrie 2020