Un drog legal: ZAHĂRUL

 

Un român consumă în medie aproape 100 de grame de zahăr pe zi, adică de patru ori mai mult decât doza recomandată de medici. Rezultatul: aproape un milion de diabetici, patru milioane de obezi, o mortalitate datorată cancerului şi bolilor cardiovasculare la un nivel record.

În ultimii ani, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a tras un semnal de alarmă fără precedent pentru micşorarea consumului de zahăr la nivel mondial. Pur şi simplu, specialişti ai acestei organizaţii au cerut ca zahărul şi produsele care îl conţin să intre în acelaşi regim cu tutunul sau alcoolul, fiind accizate, interzise vânzării către minori şi însoţite de avertismente asupra toxicităţii lor puse la vedere pe ambalaj. În special la copii, obezitatea, diabetul, bolile cardiace sau hormonale produse de zahăr au ajuns la cote care pun în pericol viitorul rasei umane, în special în zonele dezvoltate economic. Industria alimentară a introdus în ultimele decenii zahărul şi derivaţii săi în atât de multe produse, încât – fără să ştim – fiecare dintre noi abuzăm de acest aliment. Cum s-a ajuns la această situaţie? Pas cu pas, aşa cum vom vedea.

Un mic istoric

Zahărul a fost descoperit cu mai bine de trei mii de ani în urmă în India, de către… medici. Ei au inventat procedeul de extracţie a zahărului şi l-au folosit iniţial pentru prepararea medicamentelor din plante şi minerale.

Răspândirea acestui aliment în lume a fost un proces lent, care s-a întins pe secole, întrucât putea fi obţinut doar din trestia de zahăr, care putea fi procurată numai în zonele tropicale, acolo unde creştea. În consecinţă, până în secolul al XIX-lea, zahărul a fost consumat în mici cantităţi, efectele sale nocive nefiind observate.

Problemele au început datorită lui… Napoleon Bonaparte care, în timpul războaielor sale, a blocat importurile pe mare ale zahărului de trestie, obligându-i pe europeni să găsească un înlocuitor. Şi l-au găsit în modesta sfeclă albă, a cărei cultură a cunoscut o adevărată explozie în Europa începutului de secol XX.

Brusc, zahărul a devenit foarte ieftin, uşor de obţinut în cantităţi uriaşe, transformându-se astfel, treptat, din raritate, în aliment de bază. Şi în cazul acesta, consumul crescând gradat, multă vreme efectele sale nocive au fost prea puţin cunoscute de medici, care nu-i intuiau potenţialul toxic.

Ce este zahărul?

Este o combinaţie extrem de simplă de substanţe organice, între care predomină zaharoza (termen sinonim cu sucroza), o substanţă cu gust dulce destul de puternic, uşor solubilă şi digerabilă. Zaharoza este extrasă din trestia de zahăr sau din sfeclă, printr-un proces de rafinare şi, în stare aproape pură, formează cristalele acelea translucide şi dulci atât de familiare. Zaharoza conţine destul de multe calorii (4,1 kilocalorii/gram) şi, cel mai important, creşte glicemia puternic, suprasolicitând pancreasul şi determinând organismul să facă depozite de ţesut adipos.

Începând din anii ’80, specialiştii au numit zahărul calorii goale, pentru că, în afara gustului dulce şi al unui aport energetic, nu oferea nicio vitamină, mineral sau altă substanţă utilă, ceea ce declanşa un întreg lanţ de carenţe în organism. Acum, în secolul XXI, conceptul de calorii goale este considerat depăşit, tot mai mulţi nutriţionişti considerând zahărul o substanţă toxică sau, mai exact, o otravă cu acţiune lentă.

Studiile arată că peste 90% dintre microorganismele puse într-o soluţie suprasaturată de zahăr sunt distruse, iar animalele hrănite cu cantităţi mari de zahăr au speranţa de viaţă de trei ori mai mică decât cele hrănite normal. Efectele asupra oamenilor sunt la fel de dezastruoase, dar înainte de a vorbi despre ele, vom afla câte ceva şi despre „rudele” toxice ale zahărului.

Zahărul… deghizat

Pentru a ne proteja sănătatea, este necesar să cunoaştem faptul că industria alimentară foloseşte pe scară foarte largă substanţe asemănătoare ca efecte cu zahărul. Aceste substanţe, supranumite şi „zahăr deghizat”, au o compoziţie chimică diferită de cea a zaharozei, denumiri care nu sugerează legătura cu zahărul şi care, adesea, ne induc în eroare. Este important de ştiut, însă, că acţiunea lor asupra sănătăţii este la fel de nocivă:

* Dextroza – este un termen sinonim cu glucoza, o substanţă care creşte brusc glicemia, la fel ca şi zahărul, dar este mai puţin dulce decât acesta. Este vinovată de creşterea rapidă a stratului de grăsime dintre organe, producând obezitate intra-abdominală.

* Maltodextrina – este extrasă din amidon (de grâu sau porumb), fiind folosită în alimentaţie pentru îndulcire şi pentru omogenizare. În doze foarte mici, intră în componenţa unor preparate farmaceutice, fiind lipsită, practic, de nocivitate. Consumată ca aliment, în cantităţi mari, este însă mai nocivă decât zahărul, crescând glicemia, colesterolul şi greutatea trupească.

* Fructoza – este, de asemenea, un agent de îndulcire, considerat mai periculos decât zahărul, întrucât creşte extrem de rapid glicemia, suprasolicitând pancreasul, determinând formarea rapidă de depozite de grăsime şi crescând rezistenţa organismului la insulină.

* Siropul din porumb – este o găselniţă comercială menită să ascundă un amestec de fructoză şi glucoză, extrase – ce-i drept – din porumb, dar cu aceleaşi efecte nocive asupra organismului ca şi zahărul.

* Maltitolul – se mai numeşte şi sirop de glucoză hidrogenată sau E 965 şi este folosit ca îndulcitor şi regulator de umiditate. Creşte mai puţin glicemia în raport cu zaharoza, în schimb, produce tulburări digestive, mai ales la copii. Este o formă de zahăr nerecomandată pentru consumul pe termen lung.

Unde este ascuns zahărul?

Unde ne aşteptăm mai puţin. Cel mai evident este zahărul pe care îl adăugăm în ceai, cafea sau în dulciurile pregătite în casă, dar cele mai mari cantităţi le ingerăm, fără să ne dăm seama, din următoarele alimente:

* Băuturi răcoritoare şi energizante – sunt numite şi campioanele morţii, din cauza conţinutului imens de zaharoză. Un singur pahar de cola conţine cu 15% mai mult zahăr decât doza recomandată de OMS şi este atât de dulce încât, dacă nu ar conţine acid fosforic şi carbonic, ne-ar declanşa aproape instantaneu reflexul de vomă.

* Ciocolată, bomboane şi prăjituri – sunt sursele de zahăr cel mai bine cunoscute, dar la fel de periculoase în cantităţi medii sau mari. Dintre toate, ciocolata amăruie, cu peste 70% cacao, este cea mai sănătoasă.

* Produse de patiserie – conţin şi ele cantităţi surprinzător de mari de îndulcitori. De exemplu, un singur croissant conţine 30 de grame de zahăr, în condiţiile în care doza zilnică sigură pentru sănătate este de 25 de grame. Cantităţi similare găsim şi în sticksuri, covrigei, biscuiţi săraţi etc.

* Mezeluri – indiferent că se numesc salamuri, şuncă, pateuri, ori cine ştie ce alte specialităţi, toate acestea conţin zaharuri deghizate, în cantităţi uluitor de mari. Cel mai des întâlnim în ele dextroza, maltodextrina şi fructoza.

* Conserve – conţin, în 90% din cazuri, o cantitate apreciabilă de îndulcitori, chiar şi cele sărate, cum ar fi cele de fasole, carne sau peşte. De asemenea, icrele gata preparate şi toate salatele preambalate conţin mari cantităţi de zahăr sau înlocuitori, din aceeaşi categorie.

* Muştar şi sosuri – nici ele nu scapă de omniprezentul zahăr şi înlocuitorii săi toxici. Cele mai periculoase sunt ketchup-urile, care sunt consumate în cantităţile cele mai mari.

* Pâinea şi cerealele pentru micul dejun – sunt, în marea lor majoritate, „îmbunătăţite” ca gust cu ajutorul zahărului, maltitolului sau fructozei. Din acest motiv, este necesar să le citim cu atenţie eticheta, pentru a le găsi pe cele care nu au îndulcitori adăugaţi.

Efectele zahărului asupra sănătăţii

Spaţiul oferit de un singur articol este ridicol de mic pentru a enumera toate efectele nocive ale zahărului şi ale îndulcitorilor din familia sa asupra sănătăţii. Din acest motiv, ne vom limita să menţionăm doar cele mai periculoase efecte ale „morţii albe”:

* Obezitatea – nimic nu predispune la obezitate mai mult decât zahărul şi rudele sale. Trecând imediat în sânge, sub forma glucozei, el obligă organismul să stocheze aproape tot aportul caloric sub forma grăsimii. Şi, mai mult, la nici două ore după ingerare, zahărul produce adevărate accese de foame, ca urmare a căderii glicemiei, deşi trupul este suprasaturat de calorii.

* Diabetul – a cunoscut o adevărată explozie la nivelul ţărilor industrializate, odată cu dezvoltarea consumului de zahăr. Din păcate, această boală are o apariţie şi o evoluţie extrem de discretă, producând adevărate ravagii în organism înainte de a fi descoperită.

* Bolile de inimă – apar în mod frecvent, deoarece zahărul şi înlocuitorii săi produc o creştere a nivelului de colesterol şi trigliceride din sânge, declanşând o reacţie nefastă în lanţ. Tot mai mulţi cercetători consideră că zahărul este mai periculos pentru aparatul cardiovascular decât grăsimile, fiind pe acelaşi loc ca fumatul.

* Cancerul – apare mult mai frecvent la cei care consumă cantităţi mari de zahăr, chiar şi la copiii de vârste fragede. Aceasta, deoarece zahărul distruge echilibrul hormonal (predispunând la tumori mamare, ovariene, la adenom de prostată), perturbă grav pH-ul şi flora tubului digestiv (favorizând cancerul de colon şi rect), deprimă imunitatea (facilitând apariţia tuturor formelor de cancer).

* Tulburările de creştere – apar foarte frecvent la copiii care consumă cantităţi mari de zahăr, în diferite forme. Cea mai afectată este dezvoltarea psihică şi mentală a celor mici, care devin hiperactivi, dezvoltă o agresivitate ridicată, dificultăţi în procesul de concentrare şi menţinere a atenţiei (ADHD). De asemenea, au probleme de dezvoltare musculo-scheletală, sunt mult mai predispuşi la obezitate şi, mai târziu, la tulburări de sexualizare.

Citiţi şi:

Nutriţia, colesterolul, zahărul şi caloriile

Consecinţele teribile ale consumului de zahăr asupra sănătăţii (I)

7 motive ca să renunţi la zahăr chiar de azi. Ce să faci ca să nu îi simţi lipsa

 

yogaesoteric
29 ianuarie 2020

 

Also available in: Français