Mucusul în organism, prieten sau duşman?

Organismul uman produce mucus zilnic, iar prezenţa acestuia nu este în mod neapărat un semn de boală. Mucusul este o substanţă care căptuşeşte şi protejează orice mucoasă a organismului (nazală, bucală, faringiană, pulmonară, gastrică, intestinală etc.) şi ajută la protejarea acesteia de infecţii.

Orice cavitate fiziologică în interiorul organismului este delimitată prin ceea ce se numeşte mucoasa anatomică specifică organului respectiv (mucoasa bucală, gastrică, vezicală etc.). Celulele care alcătuiesc mucoasa secretă, periodic, mucusul – „filmul” cu consistenţă de gel care protejează această mucoasă. Mucusul în general este alcătuit aproximativ 95% din apă şi restul de 5% din polimeri care dau acestuia vâscozitatea asemănătoare unui gel. Vâscozitatea mucusului este dinamică, fiind influenţată de diverşi factori care ţin de organism sau de materiile care trec prin cavitatea respectivă.

Mucusul are rol de protecţie fizică, chimică şi bacteriologică

Mucusul gastric, secretat de celulele epiteliale şi glandulare din peretele stomacului, acţionează ca parte dintr-o barieră care protejează peretele gastric de acidul clorhidric şi enzimele digestive din interiorul stomacului. Celulele secretoare de mucus din stomac sunt cele mai numeroase în componenţa acestuia, aceasta arătând cât de important este mucusul pentru funcţionarea stomacului.

Microbiota intestinală este considerată un factor benefic pentru organism, dar numărul imens de bacterii care o alcătuiesc reprezintă o permanentă ameninţare pentru organism. Din acest motiv, epiteliul intestinal este acoperit cu un strat dens de mucus, pentru a se împiedica astfel translocarea microbiotei în ţesuturile subiacente. Stratul de mucus al intestinului subţire, cu conţinutul său specific de peptide antibacteriene şi proteine, este transportat cu uşurinţă spre eliminare, împreună cu bacteriile „prinse”. Deoarece stratul de mucus intestinal este la interfaţa crucială între gazdă şi microbi, alterarea sa poate conduce la inflamaţie şi infecţie.

Mucusul din tractul respirator protejează celulele epiteliului bronşic şi ale alveolelor pulmonare de contactul cu diverse substanţe nocive sau agenţi patogeni din aerul inspirat, înglobând aceste particule şi apoi antrenându-le spre evacuare. Plămânii prezintă o rezistenţă remarcabilă faţă de interacţiunea cu mediul înconjurător, în ciuda expunerii continue la patogeni, microparticule şi substanţe chimice toxice din aerul inhalat. Rezistenţa lor este dată de o puternică protecţie oferită de mucusul căilor aeriene. Producerea de mucus în căile respiratorii este un proces fiziologic normal. Fără acesta, căile respiratorii ar deveni uscate şi nu ar mai funcţiona corect. Dar uneori mucusul este produs în exces şi i se modifică compoziţia. Aceasta conduce la necesitatea de a tuşi şi expectora excesul de mucus sub forma sputei.

Epiteliul tractului respirator produce aproximativ doi litri de mucus zilnic. Conţinutul crescut de apă al mucusului bronşic ajută totodată la umidifierea aerului inspirat. Mucusul este lipicios şi ajută la colectarea particulelor de praf, a bacteriilor şi a altor substanţe din aerul inspirat. Mucusul conţine substanţe antimicrobiene naturale denumite defensine şi lizozim, o enzimă antibacteriană.

Mucusul în viziunea medicinei tradiţionale Ayurveda

Conform doctrinei tridosha din medicina tradiţională indiană, organismul uman este alcătuit din trei factori de sănătate şi boală (dosha): VATA, PITTA şi KAPHA. Ele există într-o proporţie bine determinată în fiecare fiinţă umană, în conformitate cu specificul ei constituţional. Când apare o variaţie a acestei proporţii, prin creşterea sau diminuarea uneia sau a mai multor dosha-uri, sănătatea este afectată. Deşi VATA, PITTA şi KAPHA se află în întreaga fiinţă îndeplinind roluri specifice, există anumite zone preferenţiale de acumulare a lor.

Din punct de vedere al medicinei tradiţionale Ayurveda, mucusul este expresia fizică a factorului fundamental de sănătate şi boală denumit KAPHA DOSHA. În stare de echilibru, această dosha, asigură unitatea structurală a organismului fiinţei umane, ajutând atât la construirea şi refacerea ţesuturilor, cât şi la menţinerea integrităţii şi a lubrifierii acestora. Cel mai „iubit” loc de acumulare pentru mucus, zona preferenţială de acumulare a lui KAPHA DOSHA, este zona toracelui (plămânii, bronhiile) și a stomacului.

Când se acumulează prea mult mucus la nivelul plămânilor şi a bronhiilor, pe de o parte acesta este împins, prin mişcările cililor prezenţi în epiteliul respirator, de-a lungul structurilor anatomice pentru a putea fi eliminat în mod natural prin căile respiratorii superioare – laringe, faringe, nas, iar pe de altă parte apare tusea, care are acelaşi obiectiv. Foarte des, mamele cu copii mici cred că micuţul a răcit în momentul în care observă apariţia unei secreţii mucoase nazale, dar de fapt nu este altceva decât strădania organismului de a scăpa de excesul de mucus acumulat.

Când organismul încearcă să scape de hipersecreţia de mucus de la nivel bronşic, apare tusea şi rinoreea. La apariția unor astfel de simptome fiinţa umană, din cauza fricii de boală şi necunoscând mecanismele de autoreglare ale organismului, reacționează conform scenariului obișnuit: rinoree – picături intranazale care au ca obiectiv uscarea mucoasei nazale prin mecanisme biochimice, tuse – diferite antitusive sau poate chiar antibiotice. Reacţia fiinţei umane conduce la o împiedicare a organismului (încă) sănătos să se elibereze de excesul de mucus. Ca rezultat, se inhibă procesul de curăţare naturală a organismului prin administrarea de medicamente care nu ajută acest proces, iar stratul de secreții mucoase devine și mai gros. Până la un moment dat, mucusul rămâne transparent, dar dacă s-a acumulat prea mult, se poate suprainfecta cu bacterii din aerul respirat căpătând nuanțe de galben, verde sau maro.

Ce conduce la acumularea de mucus

Creşterea lui KAPHA DOSHA în organism se poate resimţi nu doar ca un exces de mucus la nivel bronşic sau gastric, ci şi sub forma unei senzaţii de greutate în organism sau doar la nivelul capului, a pierderii apetitului, paloarea pielii, somn excesiv, greutate a respiraţiei, îngreunarea memoriei, scăderea temperaturii organismului, slăbirea articulaţiilor. Consumul de alimente care au aceleaşi calităţi precum KAPHA DOSHA sau staţionarea pe perioade lungi de timp în condiţii de mediu cu calităţi similare lui KAPHA DOSHA conduc la apariţia unui exces al acestei dosha în organism, care cel mai probabil se va manifesta sub forma unei secreţii excesive de mucus bronşic.

Caracteristicile lui KAPHA DOSHA, aşa cum sunt ele redate în textele tradiţionale ale medicinei Ayurveda, sunt: vâscos, rece, greu, lent, moale, lipicios şi imobil. Aşadar consumul excesiv de lapte sau smântână, spre exemplu, va conduce la o acumulare de KAPHA DOSHA şi exces de mucus bronşic, deoarece acestea au calităţile de rece, greu, lent, moale şi vâscos. A avea o muncă statică într-o hală rece, unde există un grad consistent de umiditate, poate conduce în timp la o acumulare excesivă de KAPHA DOSHA în organism. Consumul predominant de alimente fierte reci, grele, vâscoase va conduce de asemenea la o acumulare excesivă de KAPHA DOSHA în sediul ei preferat. Dulciurile de cofetărie, cartofii prăjiţi, pastele făinoase sunt alimente care conduc la exces de KAPHA DOSHA.

Cum se elimină excesul de mucus bronşic

Modificarea dietei şi a condiţiilor de muncă, dacă este posibil, pot contribui în mod consistent la eliminarea hipersecreţiei de mucus bronşic. Este necesar ca alimentele (şi condiţiile de mediu) să aibe calităţi opuse caracteristicilor lui KAPHA DOSHA, şi anume: fluid, cald, uşor, rapid, tare şi mobil. Spre exemplu, dieta raw-vegană ajută la diminuarea excesului lui KAPHA DOSHA. Postul negru intermitent de asemenea ajută la diminuarea excesului lui KAPHA DOSHA. Mişcarea, sub orice formă, fie ca fitness, înot sau orice alt sport (dar nu static, cum este şahul), practica yoga, plimbările în aer liber, plimbările cu bicicleta, de asemenea ar putea să facă parte din rutina zilnică pentru eliminarea unui exces de KAPHA DOSHA şi pentru menţinerea sănătății.

Citiți și:
Are 64 de ani și este un exemplu viu de ce este bine să ducem un stil de viață sănătos
Remedii ayurvedice pentru răceala de tip KAPHA
Glutationul – de ce este bine să consumi acest super antioxidant

yogaesoteric
28 ianuarie 2021