Omenirea, între două crize iminente și un război hegemonic

„Conducerea țării nu pare să fie conștientă de faptul că funcționarea normală a economiei duce, de fapt, la traume și crize financiare, inflație, deprecieri valutare, șomaj și sărăcie în restul lumii. Pe scurt, din punct de vedere financiar, capitalismul complex este în mod inerent defectuos.” Hyman Minsky, un cunoscut economist din Statele Unite făcea această afirmație în cartea Stabilizarea unei economii instabile, apărute în 1986.

Vă sună cunoscut? Ar fi necesar, căci Minsky descrie în mod fidel doctrina americană: îmbogățirea SUA presupune automat sărăcirea altora!

Dezechilibre fundamentale în economia mondială

Temându-se de o lipsă acută a cererii în cele mai mari economii industriale din lume (SUA, UE, Japonia etc), băncile centrale au adoptat politica monetară neconvențională de împingere a ratelor nominale ale dobânzii spre zero. Acest fapt a dus la investiții a căror rentabilitate nu poate fi susținută pe termen lung, atunci când ratele dobânzilor revin la niveluri normale.

În al doilea rând, pandemia covid-19 a provocat o încetinire a ofertei agregate, cu penurie și întreruperi ale lanțului de aprovizionare pentru multe mărfuri și produse. Totodată, ca efect al pandemiei, mulți lucrători fie s-au retras din câmpul muncii, fie au ajuns în șomaj, astfel apărând lipsuri uriașe de forță de muncă în anumite sectoare economice.

În al treilea rând, o consecință nefastă a globalizării economice și financiare a fost, fără îndoială, impactul fiscal asupra bugetelor guvernelor naționale. Incapabile să crească veniturile fiscale printr-o impozitare corectă a corporațiilor / multinaționalelor care operează în țările lor, guvernele naționale s-au simțit obligate să-și mărească deficitele bugetare și să se adâncească în datoria publică. Dar azi vedem că orice creștere substanțială a ratelor dobânzilor a adus criza fiscală în multe state.

În al patrulea rând, băncile centrale au fost presate de trezorerii să cumpere părți mari din datoria publică, mărind astfel bilanțurile și baza monetară a economiei. Aceste acțiuni, dar și altele au adus o lichiditate excesivă în multe economii, care reprezintă prima cauză a inflației mai mari la nivel mondial și a deprecierii monetare. Inflație ridicată înseamnă o creștere a costului vieții și o scădere a nivelului de trai.

Efectele funeste ale globalizării și războaiele regionale

Se pare că globalizarea (economică și financiară) și-a atins potențialul maxim, iar consecințele sale nefaste încep să fie din ce în ce mai prezente în viața noastră.

Acum, o dată cu impunerea unilaterală (SUA) a unor sancțiuni nemaiîntâlnite în istorie, se ridică problema suveranității statelor. Iar înmulțirea conflictelor armate în lume (Ucraina, Irak, Siria, Kosovo etc.) are ca efect și încetinirea economică globală, care ar putea dura mulți ani de acum încolo.

Istoria ne arată că războaie la scară largă par să aibă loc în fiecare secol. Este un fapt observat că țările cu mare putere militară caută întotdeauna să controleze economia globală și să subjuge statele mai mici recurgând la un joc politic cu sânge rece pentru a-și atinge obiectivele. De-a lungul veacurilor, un astfel de comportament a dus la războaie hegemonice oribile, purtate de toate națiunile de pe glob, cu oameni simpli și nevinovați trimiși în linia întâi.

Grav este că politica externă a Americii pare controlată de o cohortă de neoconservatori puși în funcții importante. De jur împrejur, think tank-uri din domeniul intelligence, sponsori din Big Pharma și interesele puternicei industrii de armament. Iar Organizația Națiunilor Unite este neputincioasă în a preveni jocul bățului prin gard pe care-l fac SUA.

Conflictul militar din Ucraina este un bun exemplu de război proxy între Statele Unite și Rusia. Dar este și un război care ar fi putut fi evitat cu un minimum de diplomație, dacă părțile implicate și-ar fi dorit cu adevărat asta.

Criză de leadership în Occident

În prezent, multe țări se confruntă cu o criză majoră de conducere. Vedem lideri politici care sunt incapabili să rezolve problemele sociale stringente, ba unii lasă impresia că-și doresc un război total cu Federația Rusă, ca și cum asta înseamnă o bătălie pe calculator, cu victime virtuale; în alte cazuri, chiar pare că le place să arunce benzină pe foc și să înrăutățească situația.

Liderii Occidentului susțin în mod activ o escaladare militară periculoasă în Ucraina, deși ei cunosc atrocitățile comise acolo și care sunt ororile războiului. În sprijinul lor necondiționat pentru Zelenski, acest Bobiță de la Kiev, ignoră posibilitatea declanșării unui război total pe pământ european. Or, NATO / UE vs. Rusia nu poate însemna decât al Treilea Război Mondial, asta-i clar!

Nu este nevoie să privim mai departe pentru a înțelege declinul și marginalizarea Europei în afacerile globale.

Mulți nu au experimentat niciodată o asemenea perioadă, caracterizată de vremuri economice dificile și de război. Cu toate acestea, asta-i lumea pe care lideri politici fără prea multă substanță și judecată încearcă să ne-o vâre pe gât de câțiva ani încoace.

Pe plan economic, avem dezechilibre economice și financiare, plus probleme demografice și politici de mediu costisitoare (dar, mai ales, dezastruoase!), toate astea distrugând progresul economic! Pe frontul geopolitic, ordinea mondială unipolară de după cel de-al Doilea Război Mondial se prăbușește în fața ochilor noștri, dar o face declanșând conflicte militare hegemonice.

Combinația dintre o criză economică și financiară globală și o criză geopolitică gravă aruncă lumea într-o perfectă furtună devastatoare.

Citiți și:
Noua Ordine Mondială, școlită de Soros. Planul de supunere socială și economică a omenirii
„Vine mama tuturor crizelor!” Profeția teribilă a omului care a prevăzut marea criză
Economia mondială se face țăndări: Pregătiți-vă pentru decenii de criză!

yogaesoteric
29 septembrie 2022