Paranoia patronilor nu are limite: ‘Îmi monitorizez personalul cu software care face capturi de ecran’

Firma britanică Transcend a folosit software-ul Hubstaff în ultimul an și jumătate pentru a-şi monitoriza personalul, pe motiv că ştie cum este să „pierzi un pic de timp la muncă”.

Shibu Philip este fondatorul Transcend – o mică firmă din Londra, care cumpără cu ridicata produse de înfrumusețare și le revinde online. În ultimul an și jumătate, el a folosit software-ul Hubstaff pentru a urmări orele lucrătorilor, tastările, mișcările mouse-ului și site-urile web vizitate de aceştia.

Având șapte angajați cu sediul în India, el spune că software-ul asigură că „există un anumit nivel de responsabilitate” și ajută la eliminarea dezavantajelor diferenței de fus orar.

„Mă știu pe mine însămi. [Poți] să iei o pauză suplimentară de 10 minute aici sau acolo. Este bine să ai un mod automat de a monitoriza ceea ce fac [angajații]”, spune Shibu.

„Privind la capturile de ecran și la timpul pe care fiecare îl petrece pentru a îndeplini anumite sarcini, știu dacă urmează procedurile.

Și, dacă se descurcă mai bine decât mă așteptam, studiez și fotografiile și le cer să împărtășească acele cunoștințe cu restul echipei, astfel încât să ne putem îmbunătăți cu toții eficienţa”, spune el.

Angajații sunt pe deplin conștienți de faptul că acest software de urmărire este utilizat și pot șterge eventuale înregistrări accidentale din timpul petrecut vizitând site-uri web în pauza lor, de exemplu, adaugă Shibu.

„Leneşii” de acasă?

Din cauza restricţiilor impuse în pandemia de coronavirus, mai mulți oameni ca niciodată lucrează de acasă, astfel că a existat o creștere a cererii de la angajatori pentru software de supraveghere.

Compania Hubstaff, cu sediul în SUA, afirmă că numărul său de clienți din Marea Britanie a crescut de patru ori din luna februarie 2020.

O altă companie numită Sneek oferă tehnologie care face fotografii ale lucrătorilor prin intermediul laptopului și le încarcă online pentru a le vedea colegii. Fotografiile pot fi făcute chiar şi din minut în minut, deși firma îşi descrie aplicaţia ca fiind o platformă de comunicare virtuală și spune că „toată lumea din aplicație are aceeași experiență, indiferent dacă este angajator sau angajat”.

Cofondatorul companiei, Del Currie, a declarat pentru BBC că a înregistrat o creștere de cinci ori a numărului de utilizatori în timpul carantinei, ducând firma la aproape 20.000 de clienţi în total.

Un studiu recent realizat de academicieni de la Universitatea Cardiff și Universitatea din Southampton a constatat că o teamă obișnuită în rândul șefilor este că lucrătorii care nu pot fi văzuţi vor „lenevi”, deși carantina nu pare să fi avut niciun efect în acest sens asupra producției.

Sondajul a sugerat, de asemenea, că o treime dintre lucrătorii casnici au considerat că productivitatea lor a scăzut.

Dar este tehnologia răspunsul fie pentru a-i surprinde pe cei care ar putea să se relaxeze, fie pentru a-i ajuta pe cei care se luptă să se adapteze la lucru cu normă întreagă de la masa lor din bucătărie?

„M-aș fi simțit rău dacă cineva m-ar fi urmărit”

Josh, un fotograf în vârstă de 26 de ani care locuiește în Londra, recunoaște că cel mai greu aspect cu care s-a confruntat lucrând de acasă a fost scăderea productivității.

Înființarea unui studio improvizat în bucătăria locuinței sale cu trei dormitoare a fost o provocare logistică, dar s-a luptat și cu motivația.

„În unele zile treceam prin toate, dar în altele ședeam și mă uitam la o pereche de sandale o vreme, gândindu-mă: «Nu pot face asta». Este foarte ușor să te duci să-ți pui maşina de spălat sau să faci o ceașcă de ceai – găsești modalități de a-ţi distrage atenţia destul de ușor.”

Este recunoscător că șeful său nu folosește niciun software de urmărire. „În acele zile în care a fost ceva mai greu să fiu motivat, m-aș fi simțit rău dacă aș fi știut că cineva îmi urmărește eficienţa”, spune el.

Josh suspectează de multă vreme că are tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD), ceea ce poate face dificilă concentrarea și gestionarea timpului. Medicul său este de acord, deși este încă pe o listă de așteptare pentru un test.

După ce s-a întors recent la birou, apreciază că are mai multe interacțiuni față în față. „Găsesc o rutină, o structură cu adevărat ancorată și mă ajută să trec prin toate acestea.”

Monitorizarea ar fi indicat să fie „proporțională”

În timp ce unii șefi care folosesc aceste tipuri de software ar putea susține că sunt bune pentru menținerea productivității, cercetările efectuate de Chartered Institute of Personnel and Development (CIPD) sugerează că supravegherea la locul de muncă poate afecta încrederea angajaţilor.

„Monitorizarea comportamentului angajaților poate fi o modalitate justificată de a reduce riscul de conduită necorespunzătoare și de a contribui potențial la gestionarea performanței”, spune Jonny Gifford, consilier principal pentru cercetarea comportamentului organizațional la CIPD.

„Cu toate acestea, angajatorii ar fi necesar să aibă politici clare, astfel încât lucrătorii să știe cum pot fi monitorizați și, în mod crucial, este nevoie să fie proporțional.”

Angajatorii vor obține „rezultate mult mai bune” sprijinind angajații, adaugă el, „mai degrabă decât să se concentreze pe parametri potențial irelevanţi, cum ar fi numărul de apăsări de taste”.

Jonathan Rennie, partener la firma de avocatură britanică TLT, solicită, de asemenea, prudență pentru firmele care iau în considerare introducerea unui astfel de software de supraveghere.

„Angajatorii au datoria legală implicită de a menține încrederea angajaților lor și este necesar să fie conștienți de modul în care angajații ar putea reacționa la lansarea în masă a software-ului de monitorizare”, spune el.

El sugerează că orice firmă care utilizează software de monitorizare ar fi necesar să aibă politici scrise care să explice cum și de ce este utilizat. Ar fi necesar să existe, de asemenea, îndrumări clare pentru manageri și garanții pentru a preveni utilizarea abuzivă sau „supra-monitorizarea”, mai spune el.