Sfidând legile, deontologia profesională şi evidenţa, procurorii au comandat Patriarhiei să declare că MISA este o sectă periculoasă

 

Absurd! Motiv de dosar penal
MISA nu e recunoscută de Biserica Ortodoxă Română

 
de Mihaela Gheorghiu
 

Motto: “În cazul MISA nu regăsim nici unul din criteriile care definesc sectele manipulative. Dacă MISA nu este o sectă manipulativă şi periculoasă, atunci ce este? Aş putea spune despre MISA că este o mişcare de susţinere a unui mod alternativ de viaţă, a terapiilor alternative. MISA este o mişcare yoghină în care participanţii urmăresc să se autoperfecţioneze şi să îşi amelioreze starea de sănătate şi armonie prin regim lacto-vegetarian şi prin tehnici yoga.” – Karl Eric Nylund, doctor în teologie, preot, expert european în materie de secte

În cadrul rechizitoriul redactat împotriva lui Gregorian Bivolaru şi a celorlalţi instructori Yoga, procurorii au solicitat şi punctul de vedere al Patriarhiei Române. La dosar sunt depuse două documente – un “studiu comparativ” şi un “raport de constatare tehnico-ştiinţifică”, ambele realizate în 2005 după indicaţiile precise ale procurorilor. Autorul lor este preotul Sterea Tache – coordonatorul catedrei de “Îndrumare misionară şi ecumenism” din cadrul Facultăţii de Teologie Patriarhul Justinian a Universităţii Bucureşti. În adresa prin care Procuratura solicită aceste „studii”, comenzile trasate lui Sterea Tache de procurori sunt explicite: el trebuie să arate de pe poziţia de “expert” religios că MISA este o sectă periculoasă şi că practicile din aşezămintele MISA nu pot fi comparate cu cele din mănăstirile creştine.
 
Departe de a fi nişte studii riguroase, demne de a li se acorda valoare juridică, acestea sunt, după cum vom vedea în continuare, o înşiruire de enunţuri axiomatice şi citate din lucrări franţuzeşti (Franţa fiind recunoscută pentru obsesia sa împotriva “sectelor”). Procurorii au preferat să ceară punctul de vedere al Bisericii, recunoscută pentru înverşunarea cu care respinge orice altă tradiţie spirituală decât creştinismul ortodox – uneori chiar şi creştinismul catolic – în loc să apeleze la organizaţii precum Federaţia Internaţională de Yoga, abilitate în a evalua caracterul şi valoarea unei şcoli de Yoga. Teologul şi expertul suedez Karl Erik Nylund a avertizat de altfel în raportul său: “Mişcări ca MISA apar adeseori în medii unde există un gol spiritual şi unde ideile religioase care nu sunt în conformitate cu religia oficială sunt persecutate. Aceasta se petrece de regulă în ţări comuniste sau fost comuniste. Gândirea liberă şi mişcările ce au un mare număr de membri nu sunt văzute cu ochi buni. Biserica română ortodoxă nu este încântată de această mişcare yoghină”.
 

Rapoarte elaborate pe baza altor rapoarte făcute “din burtă”

 
Procurorii au solicitat deci Patriarhiei “să efectueze o constatare tehnico-ştiinţifică prin intermediul căreia să stabilească natura şi caracteristicile Asociaţiei MISA”. Până aici toate bune şi frumoase, dacă nu ar fi urmate de indicaţii cu privire la concluziile la care ar trebui să ajungă reprezentanţii Bisericii, cum ar fi de exemplu solicitarea unui răspuns la întrebarea: “Asociaţia MISA are natura unei secte tipice sau atipice?”. Observăm cu uşurinţă cum se porneşte de la premiza că MISA este o sectă. Tipică sau atipică, nici nu mai contează, tot o sectă rămâne. Aceste studii nu au deci drept scop să stabilească ce este cu adevărat MISA, aşa cum am fi crezut la început.  
 
A doua întrebare la care a trebuit să răspundă Patriarhia este şi mai tendenţioasă: “Asociaţia MISA prin amploarea, modul de a racola şi menţinerea adepţilor săi prezintă pericol pentru ordinea publică, sănătatea, bunele moravuri ale cetăţenilor şi respectarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor?”
 
Întrebarea este inutilă din moment ce procurorii şi-au creat singuri răspunsul pe care doresc să îl audă. Ei au pus la dispoziţia Patriarhiei, pentru a răspunde la aceste „întrebări”, alte “studii” anterioare (realizate tot la comandă), drept bază de plecare pentru elaborarea unui noi „studiu”. Primul dintre ele se numeşte chiar: “MISA – factor disfuncţional în plan bio-psiho-social”.  Un altul este elaborat de Ministerul de Interne şi are ca titlu: “Fenomenul MISA şi paradigma schimbării microsociale”. Şi bineînţeles nu putem să uităm de faimoasa constatare ştiinţifico-fantastică elaborată de psihologii securişti din cadrul Asociaţiei Psihologilor din România în frunte cu Irina Holdevici sau de concluziile amicului său, Mario Sorin Vasilescu – cel care nu a ezitat să se proclame „singurul profesor autorizat de yoga din România” pentru a desfiinţa o şcoală de Yoga pe care a considerat-o dintotdeauna concurentă.

Nici unul dintre acestea nu reprezintă studii, cercetări, constatări sau anchete în adevăratul sens a cuvântului. Pentru elaborarea lor nu s-a discutat cu vreun yoghin, nu s-au făcut observaţii riguroase asupra modului de viaţă al yoghinilor, gradului lor de sănătate, etc. Evident că toate celelalte studii, realizate după rigorile psihologiei şi sociologiei – cum ar fi raportul expertului şi preotului suedez Karl Erik Nylund sau constatările avizate ale Federaţiei Internaţionale de Yoga care demonstrează că MISA nu este o sectă, şi cu atât mai puţin una periculoasă, sunt total ignorate.
 

Citate extrase din câteva cărţi anti-secte fără a demonstra în ce fel s-ar aplica ele în cazul MISA

 

Procurorii vorbesc despre un studiu comparativ. Însă nu găsim nici urmă de comparaţie, nici urmă de exemple concrete care să demonstreze că MISA este o sectă. Apar în schimb o multitudine de citate, extrase din diverşi autori francezi care au scris despre “secte”, citate plasate după următoare afirmaţie pe care Sterea Tache a considerat-o probabil o axiomă din moment ce nu s-a mai ostenit să o argumenteze: “MISA este încadrată de specialişti în contextul noilor mişcări religioase”. Cine sunt aceşti specialişti? Cum se numesc ei? Pe ce bază au încadrat MISA în contextul noilor mişcări religioase? De ce asimilează un preot creştin o şcoală de Yoga cu o nouă mişcare religioasă, de vreme de Yoga este o practică milenară mult mai veche decât creştinismul – datând de peste 4000 de ani? 

Iată ce mai scrie Sterea Tache citând tot felul de lucrări pentru a da un aspect mai credibil studiului său literar-artistic: “Pierzând toate reperele şi asaltat de vidul interior, adeptul nu mai are decât două soluţii, atunci când mai este capabil să conştientizeze starea în care se află. Prima este sinuciderea. Fiind învăţat să creadă în reîncarnare comite gestul fatal, cu certitudinea că se va reîncarna într-un adept mai bun. A doua soluţie este integrarea totală în sistemul sectar evitând “durerea” de a gândi, simţi şi voi ca persoană conştientă de sine.” Absurdul acestor două ultime propoziţii depăşeşte orice limită. La fel şi următoarea: “În anumite secte copii numesc tată şi mamă gurului (sic), părinţii fiind numiţi câini”. Ce relevanţă are includerea acestor pasaje într-un studiu despre MISA? Poate or fi valabile în Franţa, în studiile făcute de autorii acestor lucrări asupra unor secte adevărate – căci ele există, şi mai mult, noi ştim că au fost create şi întreţinute intenţionat pentru a discredita mişcările spirituale autentice. Însă plasarea acestor citate în raportul despre o şcoală de Yoga este  o formă abjectă de manipulare. Mai ales că după astfel de enumerări Sterea Tache concluzionează:  “Toate acestea se regăsesc şi în cazul MISA”. Nici mai mult nici mai puţin. Nu urmează nici un argument, nici o dovadă, nici un exemplu pentru a susţine această afirmaţie atât de gravă, având valoare într-un act juridic, într-un proces penal. 
 

MISA este considerată un pericol pentru că nu se află sub controlul Bisericii şi nu este recunoscută oficial de masonerie

 
Din acest raport aflăm că MISA este o sectă pentru că nu se află sub controlul Bisericii şi pentru că nu se ştie dacă promovează o religie recunoscută oficial (a se citi recunoscută oficial de masonerie – termenul este tipic masonic).  MISA este deci periculoasă pentru că cursurile ei sunt frecventate de un număr mare de oameni şi ar putea deveni o religie care nu se află sub controlul celor ce conduc acum lumea. În fond aceasta este şi marea bătălie care se duce acum în sânul Bisericii Ortodoxe Române (BOR). Alegerea noului patriarh înseamnă o luptă acerbă între oamenii masoneriei infiltraţi la nivel înalt în BOR şi cei care doresc să păstreze linia spiritualităţii ortodoxe care este extrem de valoroasă. Bucureştiul este deja plin de afişe care cheamă practicanţii creştini la rugăciune şi post pentru a împiedica masonizarea completă a BOR.  Acestea au fost însă şi ele considerate “neregulate”, rodul unor “minţi bolnave”, al unei “asociaţii fantomă” care nu este recunoscută de Biserică.
 
Problema recunoaşterii pare că îl obsedează şi pe Sterea Tache. El scrie: „modul de organizare şi funcţionare a mănăstirilor este reglementat prin „Statut” (act normativ cu putere de lege, publicat în Monitorul Oficial), spre deosebire de „regulamentele de ashram”, stabilite de guru Bivolaru Gregorian şi „publicate” pe pereţii ashramurilor MISA”.
 
Sterea Tache ignoră cu totul mai multe fapte incontestabile: MISA este o şcoală de Yoga, nu o sectă; regulile (de bun simţ) necesare convieţuirii în ashramuri au fost stabilite de comun acord chiar de persoanele care locuiesc în aceste aşezăminte, nu de Gregorian Bivolaru; MISA este o organizaţie legală. Faptul că MISA este o şcoală de Yoga este demonstrat printre altele de cercetările expertului în secte Karl Erik Nylund şi de faptul că MISA este membru cu drepturi depline al Federaţiei Internaţionale de Yoga – cel mai înalt for mondial de specialitate, şi singurul capabil să emită în prezent judecăţi de valoare asupra valorii unei şcoli de Yoga. Aceste lucruri sunt însă trecute total sub tăcere.
 

Conform definiţiei dată de Biserică, MISA nu poate fi o sectă

 

Biserica ortodoxă defineşte sectă drept “o grupare religioasă desprinsă dintr-o confesiune sau un cult, sub conducerea unui întemeietor. Doctrina ei e, de obicei, simplistă şi rigidă; adepţii: bolnavi psihic, naivi, fanatici. Adesea, promovează practici imorale, erotice, incestuoase, mergând până la sinucidere în masă” (conform suportului de curs pentru disciplina Misiologie şi ecumenism din cadrul Facultăţii de Teologie a Universităţii Bucureşti – coordonată de Sterea Tache).
 
Vedem deci cum Sterea Tache ar fi trebuit să îşi dea seama că MISA nu este o sectă pornind chiar de la propria lui definiţie. Înainte să afirme că MISA este “o sectă pseudo-religioasă” Sterea Tache ar fi trebuit să răspundă la următoarele întrebări:
1. Din ce cult sau confesiune s-a desprins MISA?  MISA nu s-a desprins nici măcar din Yoga tradiţională întrucât respectă, integrează şi transmite mai departe, în epoca modernă  învăţătura milenară Yoga.
2. În ce constau simplitatea şi rigiditatea “doctrinei”? Modul în care se predă şi se practică yoga în cadrul MISA este conform tradiţiei yoghine şi este extrem de complex, nicidecum simplist sau rigid.
3. Care este procentul de persoane bolnave psihic, naive sau fanatice din cadrul MISA şi cum a fost el măsurat? Conform studiilor sociologice realizate pe sute de yoghini a reieşit că aceştia sunt persoane sănătoase, lucide, bine informate şi conştiente de sine.
4. Când a promovat MISA practici incestuoase, imorale şi sinucideri în masă? MISA nu a promovat niciodată practici incestuoase sau imorale, cu atât mai puţin sinucideri în masă. În ceea ce priveşte sexualitatea în cadrul MISA se pune  accentul pe spiritualizarea acesteia şi controlul conştient al potenţialului sexual.
 
Referitor la subiectul sexualitate, merită amintit un aspect hilar care denotă rea voinţă şi pe undeva chiar obsesia pentru a evidenţia doar aceste aspecte. Sterea Tache aduce în discuţie la un moment dat lucrarea “Marea Evanghelie a lui Ioan” scrisă de Jakob Lorber prin dictare divină şi tradusă de Gregorian Bivolaru în limba română. Ceea ce este hilar este faptul că din miile de pagini ale acestei lucrări în mai multe volume au fost extrase doar cele câteva pasaje referitoare la sexualitate. Sexualitatea este un subiect firesc şi inevitabil, ce face parte din viaţa oricărui om, abordat de altfel în toate textele sacre, inclusiv în Biblie. Deşi aceste pasaje acoperă de-abia 2-3 pagini din cele câteva mii ale acestei lucrări grandioase, despre ele se scrie: “referirile la sex şi sexualitate sunt frecvente, pitoreşti şi inedite”.
 
Vom vedea în continuare cum în cadrul cursului citat, care este predat la Facultatea de Teologie – Misiologie şi Acumenism, orice grup, mişcare, organizaţie  sau asociaţie care nu se încadrează în linia trasată de Biserica Ortodoxă este considerată o sectă.
 

“Manipularea sectară se desfăşoară prin prozelitismul furibund”- Sterea Tache

 

“Yoga, care este la origine indiană, este privită ca străină şi periculoasă în multe ţări creştine, mai ales în ţări puternic ortodoxe, cum este România de exemplu. Yoga este privită ca un pericol pentru procesul de recrutare de enoriaşi pe care îl desfăşoară permanent Biserica, ca şi pentru faptul că enoriaşii pot fi atraşi de această “religie” străină, aşa cum e considerată Yoga de biserică. De aceea se simt obligaţi să lupte împotriva Yoga şi adeseori chiar să o demonizeze,” scrie teologul şi expertul european în materie de secte Karl Eric Nylund.
 
Afirmaţiile sale sunt confirmate chiar de existenţa în cadrul Facultăţii de Teologie a unei catedre de “Îndrumări misionare” şi a unui curs de “Misiologie” în cadrul căruia viitorii preoţi şi teologi sunt învăţaţi cum să atragă noi enoriaşi, în detrimentul altor forme de spiritualitate. Pentru noi este uluitor chiar faptul că în cadrul Bisericii Ortodoxe există un astfel de curs. În tradiţia Yoga şi în cadrul MISA nu a existat niciodată aşa ceva, nici măcar la nivel de preocupare sau intenţie, iar aici avem de-a face cu o întreagă disciplină de studiu. Imaginaţi-vă cum ar fi  să existe în cadrul Yoga alături de Hatha Yoga, Bhakti Yoga, Jnana Yoga sau Karma Yoga o ramură dedicată distrugerii altor curente spirituale şi atragerii de credincioşi creştini, budişti, islamişti, mozaici, etc.  O astfel de perspectivă este inadmisibilă pe calea Yoga. O asemenea viziune  este mai aproape de partidele politice care se luptă între ele pentru o “felie” de electorat decât de spiritualitate. Şi cu toate acestea Sterea Tache – cel care conduce astfel de cursuri de misiologie afirmă cu referire la MISA: “manipularea sectară se desfăşoară prin prozelitismul furibund” şi “mulţi dintre ei devin adevăraţi misionari, convinşi că opţiunea lor este unică şi indiscutabilă”.
 
Am reuşit să facem rost de suportul de curs pentru materia Misiologie şi ceea ce am descoperit este greu de imaginat. Prin acest curs, viitorii preoţi sunt învăţaţi că toţi cei care nu aderă la învăţăturile sau modul de viaţă trasat de Biserica Ortodoxă trebuie aduşi la “calea cea dreaptă” şi li se explică detaliat cum să facă aceasta. Cursul este o lungă înşiruire de informaţii despre toate cultele, mişcările, organizaţiile de orientare creştină sau necreştină care au sau ar putea avea legături cu spiritualitatea. Ceea ce rezultă este un amalgam în care tradiţii spirituale cum ar fi catolicismul, islamismul, budismul, Yoga sunt plasate fără pic de discernământ alături de secte New Age periculoase.
 
Cităm din acest curs: “Obiectul disciplinei misiologie corespunde celor două aspecte ale misiunii Bisericii:

1. aspectul ofensiv, care presupune deschiderea Bisericii Ortodoxe către lume şi iniţierea unor acţiuni specifice de propovăduire a adevărului revelat, vizând trei categorii de persoane: creştinii ortodocşi secularizaţi, ateii şi adepţii altor culte şi religii;

2. aspectul defensiv, care constă în cercetarea grupărilor creştine, pseudo-creştine şi necreştine care activează pe teritoriul ţării noastre şi încearcă, prin forme de prozelitism vizibil sau mascat, să-i atragă la rătăcirile lor pe ortodocşii români, discreditând adesea Biserica noastră şi învăţăturile ei. Pe de altă parte, obiectul acestui curs îl constituie studierea temeinică a celor mai întâlnite abateri de la dreapta-credinţă, numite îndeobşte „obiecţii sectare”. Şi urmează o prezentare detaliată a tot ceea ce Biserica Ortodoxă română consideră “abateri de la dreapta-credinţă. Printre ele se află şi MISA, despre care Sterea Tache, cel care îi învaţă pe preoţi cum să îi aducă pe “rătăciţi” la “dreapta credinţă” scria: “fiecare soluţie sectară este prezentată ca unica valabilă, toate celelalte fiind socotite periculoase.”  Comentariile sunt de prisos.
 
Cele scrise mai sus par a fi desprinse dintr-un fel de strategie de luptă. Dar cu cine se războieşte Biserica Ortodoxă şi de ce atâta înverşunare inclusiv împotriva unor linii spirituale autentice şi valoroase cum este Yoga? Această viziune se aseamănă mai degrabă cu ideea de piaţă de desfacere din marketing care trebuie atacată cu toate mijloacele pentru a împiedica concurenţa să o câştige. Dar despre ce produs vorbim?  Iată ce spune cursul de Misiologie: “Mai mult sau mai puţin, omul simte nevoia unei deveniri în plan mistic; important este ca ortodoxia să ofere aici resursele (şi este cea mai în măsură să o facă), şi nu MISA sau alte secte.” Să fie MISA pentru Sterea Tache şi alţii ca el un concurent, şi încă unul redutabil ce trebuie distrus cu orice preţ?
 
Şi pentru a încheia, iată cum este definit prozelitismul în acest curs – vă lăsăm să judecaţi singuri în lumina celor expuse mai sus dacă regăsiţi vreunul din aceste aspecte în  cadrul cursurilor MISA, sau în cadrul cursului de misiologie al Facultăţii de Teologie: “Prozelitismul este furtul de adepţi (credincioşi) practicat de unele culte, confesiuni sau secte, în detrimentul Bisericilor tradiţionale sau altor grupări religioase. (vezi aspectul ofensiv care vizează trei categorii de persoane printre care şi adepţii altor culte şi religii n.n.)

Furt=infracţiune, deci presupune folosirea unor mijloace necinstite: publicitatea negativă, violenţă, înşelare, şantaj, speculă etc.
Etape:
– cercetarea terenului (culegerea de informaţii despre credincioşi, preot, viaţa bisericească) – vezi aspectul defensiv
– răspândirea noii învăţături şi denigrarea celei tradiţionale (publicitatea negativă)
– catehizarea personală
– convertirea (botez, jurământ).”

 
Iar pentru cei care nu au frecventat până acum cursurile MISA redăm în continuare un citat semnificativ dintr-un articol scris de Gregorian Bivolaru referitor la isihasm, care spune foarte multe despre viziunea MISA asupra creştinismului:  “A atinge cu adevărat aici şi acum starea de îndumnezeire este mai presus de toate atât în yoga cât şi în ştiinţa spirituală sau în religia creştină; tocmai de aceea noi trebuie să avem în vedere că dacă mai multe căi conduc spre aceeaşi ţintă (Dumnezeu), abordarea rodnică şi înţeleaptă a două căi (yoga şi isihasmul) care sunt practicate în acelaşi timp (ajutându-ne eventual de una pentru a progresa cât mai repede şi cât mai bine pe cealaltă cale) nu poate decât să ne ajute să-l realizăm mult mai repede pe Dumnezeu. Să fim tocmai de aceea absolut siguri că niciodată Dumnezeu nu se va supăra pe noi pentru că am ajuns mult mai repede la revelarea sa în noi abordând în paralel şi cu dăruire două căi spirituale autentice.” 
 
O diferenţă ca de la cer la pământ între această viziune şi comentariile lui Sterea Tache: “Reţinem doar ideea că nevoia acută de legitimitate determină MISA să invoce în mod frecvent creştinismul, cu care de fapt nu poate avea nici o legătură”. Ceea ce îi scapă în mod evident acestui preot este faptul  că Gregorian Bivolaru face referiri nu numai la creştinism ci şi la toate ideile spirituale valoroase ale altor tradiţii: budismul, înţelepciunea tibetană, iudaismul, sufismul, islamismul, alchimia, etc. Faptul că în cadrul MISA Iisus este considerat supremul model divin şi cuvintele sale transmise prin Evanghelie sunt transmise mai departe ar trebui să fie din contră o dovadă a aprecierii creştinismului la adevărata lui valoare. 
 

Sterea Tache – un exponent al ecumenismului, curentul masonic din Biserica Ortdoxă Română

 

Să vedem acum cine este autorul acestor studii mincinoase şi de a fost ales tocmai el pentru a le redacta. Sterea Tache este conferenţiar şi coordonează catedra de „Îndrumări Misionare şi Ecumenism” a Facultăţii de Teologie Ortodoxă Patriarhul Justinian – Universitatea Bucureşti. În rechizitoriul MISA, Sterea Tache este numit „expert” în studiul sectelor şi mişcărilor religioase. Realitatea este că Ministerul Educaţiei a refuzat să îi acorde marelui expert Starea Tache titlul de profesor universitar tocmai pentru că nu îndeplineşte criteriile ştiinţifice necesare obţinerii acestuia – printre altele şi faptul că nu are suficiente lucrări de specialitate publicate.
 
Am arătat mai sus ce înseamnă Îndrumări misionare, să vedem ce înseamnă Ecumenism.  Cuvântul provine de la grecescul oikumene şi ar putea fi tradus prin “întreg pământul locuit”. Conform dicţionarelor teologice, ecumenismul este “încercarea organizată de a realiza cooperarea şi unitatea tuturor credincioşilor în Cristos”. Cu ce avem de-a face? Chiar reprezentanţi de seamă ai Bisericii consideră că este vorba despre vechiul deziderat masonic al unei religii planetare unice.
 

„Eu nu prea sunt pentru ecumenism, socotesc ca ecumenismul este produsul francmasoneriei: iarăşi vor să relativizeze credinţa adevărată. Ecumenismul este panerezia timpului nostru,” scria părintele Dumitru Stăniloaie.
 

“Mereu trebuie să ne gândim cui foloseşte şi cui va folosi ecumenismul? Bisericii sau politicii mondiale? Astăzi este necesară o reevaluare a ecumenismului întrucât se constată că după 1989 toate organismele ecumenice au fost politizate, militând pentru globalizare şi mondializare, noile forme ale internaţionalismului comunist. […] O Biserică puternică era greu de distrus printr-o luptă făţişă. De aceea, întâi trebuia scindată Biserica cea una, prin deformarea unei părţi a ei, urma apoi pulverizarea părţii reformate, iar din fragmentele rezultate trebuind să se edifice o nouă unitate, mai tolerantă, mai democratică, mai deschisă, adică mai ecumenică. […] Documentele elaborate de Consiliul Ecumenic al Bisericilor, Conferinţa Bisericilor Europene şi alte organizaţii ecumenice dezvăluie faptul că ecumenismul continuă “opera de renovare”  propusă de rosicrucieni şi promovată secole de-a rândul de umanişti, renascentişti, iluminişti şi nihilişti. Ecumenismul urmăreşte şi promovează acelaşi universalism religios sincretist care să restaureze pacea, toleranţa, egalitatea, drepturile omului, etc. […] Din păcate, mişcarea ecumenică este contrară acestei viziuni de revenire la dreapta credinţă mărturisită de cele şapte sinoade ecumenice. Ea doreşte o unitate adogmatică, o unitate într-un crez nou potrivit pentru o nouă ordine mondială, o religie sincretistă tolerantă, care să ajute la instituirea adorării lui Lucifer, ca religie a noii ere. Ecumenismul face parte din planul pentru o noua ordine mondială. Ecumenismul este dictat de interesele politice pentru crearea unui guvern mondial.

 

Pe plan social – politic, francmasoneria a pus bazele Ligii Naţiunilor în anul 1920, care a devenit apoi Organizaţia Naţiunilor Unite (cu prerogative de guvern mondial). O altă dorinţă mai veche a francmasoneriei a fost crearea Statelor Unite ale Europei. În ceea ce priveşte latura religioasă, s-a fondat Consiliul Mondial al Bisericilor şi alte organisme internaţionale, care au ca scop tot unirea.

 

Din cele relatate până acum, observăm că se urmăreşte:
       – pe plan religios – unirea tuturor religiilor într-una singură;
       – pe plan politic – crearea unui guvern mondial;
       – pe plan economic – crearea unei economii unice mondiale şi emiterea unei monede unice, cel mai probabil una virtuală;
       – pe plan social – desfiinţarea graniţelor – amestecarea neamurilor;
       -pe plan ştiinţific – marea unificare a forţelor” (Agapit Popovici în “Ecumenismul încotro? O nouă viziune ortodoxă asupra ecumenismului sincretist”)
 

„Ecumenismul este numele de obşte pentru creştinismele mincinoase. Numele lor evanghelic de obşte este acela de atot-erezie (pan-erezie). De ce? Fiindcă de-a lungul istoriei, feluritele erezii tăgăduiau sau sluţeau anumite însuşiri ale Dumnezeu-Omului Domnului Hristos, în timp ce ereziile acestea europene îndepărtează pe Dumnezeu-Omul în întregime şi pun în locul lui pe omul european,” scria Arhimandritul Iustin Popovici.
 

Faptul că Sterea Tache ţine de acest curent ecumenic şi chiar predă cursuri de ecumenism explică şi un aspect bizar care ne-a frapat în raportul lui. De ce l-ar deranja pe un preot acţiunile MISA de dezvăluire a conspiraţiei masonice planetare?  Mai ales că după cum am văzut mai sus unii reprezentanţi ai Bisericii – preoţi şi în special călugări se declară împotriva masoneriei, le vorbesc credincioşilor despre acţiunile malefice ale acestei secte satanice planetare, vorbesc despre organizaţiile supra naţionale precum ONU, NATO, etc. Iată ce spune însă Sterea Tache acuzând MISA:  “Ordinea socială este contestată… Statul cu toate instituţiile sale este socotit  instrument satanic. Satanice sunt socotite şi toate instituţiile internaţionale: ONU, NATO, etc…”. MISA nu a contestat niciodată Statul, a contestat însă mereu masoneria. Faptul că se simte deranjat de aceste dezvăluiri, alături de angrenarea sa în curentul masonic ecumenic arată foarte clar de ce a fost ales tocmai el ca unealtă în lupta contra MISA. În plus, dacă ar fi fost cu adevărat un adept al unităţii de credinţă, şi nu unul al uniformizării masonice pentru un mai bun control al credinţelor, Sterea Tache ar fi trebuit să dovedească mai multă inteligenţă şi discernământ în ceea ce priveşte practicile Yoga.
 
***
 
Procurorii susţin că au solicitat realizarea acestor studii, printre altele, deoarece reprezentanţii MISA au declarat pe site-ul yogaesoteric că se poate face o paralelă între sistemul milenar karma yoga şi modul de viaţă din mănăstirile ortodoxe. Dar pasajul care i-a determinat pe procurori să ceară aceste studii nu este nicidecum un simplu comentariu făcut pe site-ul yogaesoteric aşa cum insinuează ei. El i-a deranjat pentru că face parte dintr-un memoriu adresat Preşedintelui României în luna aprilie 2005 cu privire la numeroasele abuzuri săvârşite în cazul MISA şi în care le sunt dezvăluite anumite planuri în ceea ce priveşte spiritualitatea românească. Printre acestea se denunţa condamnarea Karma Yoga şi asimilarea ei cu o infracţiune:  “Folosirea de către autorităţi a noţiunii aberante a traficului de fiinţe umane, în scopul nedeclarat al oprimării ideologice, al distrugerii Şcolii de Yoga şi a conducătorilor acesteia, este extrem de periculoasă, întrucât poate conduce oricând la extinderea practicilor staliniste asupra altor mişcări spirituale, chiar şi asupra mănăstirilor, locaşuri unde este de notorietate efectuarea muncilor specifice necesare traiului călugărilor în comun.”
 
Au trecut doar doi ani de atunci şi deja aflăm de tot mai multe abuzuri realizate asupra mănăstirilor româneşti şi ortodoxismului. În alimentaţia călugărilor a fost deja introdusă carnea. Slujba de la miezul nopţii care avea o anumită eficienţă spirituală  a fost desfiinţată. Prin înscenarea din cazul Tanacu – când un stareţ a fost acuzat că a omorât o măicuţă într-un ritual de exorcizare – deşi există un raport medical care atestă că aceasta a murit în urma administrării unei supra-doze de  adrenalină (6 fiole) în timp ce era dusă cu ambulanţă la spital – exorcizarea a fost interzisă în România. Există voci care spun că Patriarhul Teoctist a fost omorât. La nici câteva săptămâni după moartea sa aflăm prin gura masonului Sorin Frunză Verde că masoneria vrea să instaleze în fruntea Bisericii pe Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, mason bine cunoscut şi ecumenist. Ceea ce a început cu MISA s-a extins deja şi asupra spiritualităţii ortodoxe. Evenimentele au avansat chiar mai rapid decât ne-am fi aşteptat, şi totuşi în aceste condiţii Biserica continuă să îi atace pe cei cu care ar trebui să se alieze pentru stoparea  masoneriei.  
 

Bibliografie

1.      Suport de curs pentru disciplina Misiologie – Facultatea de Teologie Ortodoxă Patriarhul Justinian a Universităţii Bucureşti.
2.      Ieromonah Agapit Popovici – Ecumenismul încotro? O noua viziune ortodoxă asupra ecumenismului sincretist, 2003
3.      Arhimandrit Iustin Popovici: Sfânta Biserică Ortodoxă şi ecumenismul, Petru Voda, 2002.
4.      Dumitru Stăniloaie în Ortodoxia şi internaţionalismul religios, Ed. Scara, 1999
5.      Gregorian Bivolaru – Meditaţia, după învăţătura isihastă
 

Vă recomandăm să citiţi şi:

Raportul realizat de expertul suedez Karl Eric Nylund despre MISA şi Gregorian Bivolaru

Sectă sau Cale Spirituală?   o analiză comparativă realizată de Gregorian Bivolaru


Secta, un cuvânt capcană


Masoneria vrea să desfiinţeze spiritualitatea. Cum procedează?


Eticheta SECTĂ se lipeşte uşor. Grupările spirituale sunt catalogate abuziv drept secte


Rapoartele psihologice din rechizitoriul MISA sunt opera unor psihologi aserviţi SRI şi MAI care au fost promovaţi după redactarea lor


 

yogaesoteric
10 septembrie 2007

 

Also available in: Français

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More