„Şi atunci despre ce vorbim?”

Este pământul mai frământat de calamităţi şi zvonuri de război? Personal cred că nu. Doar atenţia noastră este mai canalizată de mass-media spre un subiect sau altul, depinde de rating şi interesele unora.

Franţa este frământată de revolte de ani, dar pentru mass-media nu este de interes. Nu de alta dar s-ar putea trezi din amorţeală şi alte popoare, să-şi ridice glasurile şi nu numai, împotriva conducătorilor lor.

A ars pădurea amazoniană, s-a vorbit puţintel (până s-a ajuns la pace cu şacalii imobiliari), după care, gata! Acolo nu s-a mai tânguit nimeni că au murit animale.

Se escaladează violenţa în Orient? Parcă până acum ar fi fost pace…

Arde Australia! Este o tragedie, fără doar şi poate. Imagini care au făcut înconjurul globului şi care nu au cum să nu te impresioneze. E tragedia Australiei mai mare decât a fost tragedia Japoniei sau a Indoneziei? Habar nu am. Dar dacă judecăm în pierderi de vieţi omeneşti, aş fi înclinată să spun că nu.

Dacă este să mă uit la Europa, nu pot să nu observ că majoritatea ţărilor au orice la conducere, doar lideri nu. Toţi orbecăie şi se învârt ca un „ouleţ” într-o căldare.

„Încălzirea globală” a devenit „schimbare climatică”. De ce? Simplu. Unii se vor încălzii şi alţii se vor răci. Nu o să fie ceva unitar pe tot globul. Poate fi oprită această schimbare? Sigur că nu! Dar asta nu înseamnă să nu luăm anumite măsuri care se impuneau de mult. Dar……. banii, frăţioare! Profitul! Să nu scadă profitul!

Şi o să vă dau un exemplu, pe care eu îl consider „emblematic”.

În Germania se ştia de ani buni că glifosatul este un pesticid cancerigen, extrem de dăunător omului şi insectelor, produs în Germania, desigur, dar nu s-au luat niciun fel de măsuri pentru oprirea acestei otrăvi până când apicultorii germani nu s-au răsculat, scandalul ajungând până la Bruxelles. Germania a recunoscut toxicitatea acestui pesticid, folosit pe scară largă. Şi la ce concluzie au ajuns? L-au interzis? Nicidecum! Au dat termen de 5 ani de zile firmei producătoare să nu-l mai producă! Încă 5 ani de zile de otrăvire cu bună ştiinţă, pentru că, nu este aşa, firma producătoare nu poate pierde profitul, mai ales că exporta în toată Europa şi nu numai.

Şi atunci despre ce vorbim?

De cât timp se ştie că plasticul este toxic şi ne sufocă?! Ce măsuri s-au luat? A fost interzisă producerea pungilor de plastic? Sau îmbutelierea lichidelor în bidoane de plastic? Sau preambalarea în plastic?! Nu. Dar au ştiut să ne pună tot pe noi să plătim mai mult dacă vom cumpăra……. la plastic! Pentru că „ei” nu vor să piardă nicio centimă din profit chiar dacă noi, plebea, suntem otrăviţi şi omorâţi de ei!

Să vorbim despre ce a fost în pandemie? Despre încălcarea drepturilor omului? Despre „morțile subite” care sunt duse în desuet? Despre reacțiile adverse grave? Nu. Astea sunt subiecte tabu pentru mass-media și lideri. Banii vorbesc! Oamenii nu contează în niciuna din ecuațiile astea.

Şi atunci, revin, despre ce vorbim?

Autor: Monica Krueger

Citiți și:
Un caz școală de corupție. Este un scandal chiar mai mare decât Watergate
Începe: Mass-media germană sponsorizată de stat construiește un proiect mondial împotriva „dezinformării crescânde”

yogaesoteric
9 aprilie 2023