Dacă populaţia planetei ar adopta stilul alimentar al americanilor (mai ales populaţia din ţările în curs de dezvoltare), consecinţele ar fi tragice, atrage atenţia un studiu amplu publicat în revista Nature. Mai concret: ar creşte foarte mult cazurile de diabet de tip 2, bolile de inimă, dar ar creşte şi emisiile de gaze de seră, în special de dioxid de carbon.
„Tranziţia dietei la nivel global este una dintre cele mai mari provocări ale umanităţii din prezent, din cauza modului în care influenţează şi afectează, direct, sănătatea umană şi pe cea a mediului înconjurător”, explică studiul. Pe măsură ce oamenii câştigă mai bine, se petrec trei schimbări în comportamentul lor alimentar (schimbări considerate “mărci” ale dietei americane, de unde şi semnalul de alarmă tras de către studiu).
Prima este că au tendinţa de a consuma mai multă carne. Cele mai bogate 15 ţări ale lumii consumă cu 750% mai multă carne de vită, miel, fructe de mare, pui şi porc decât cele mai sărace 24 de naţiuni ale globului.
A doua schimbare: consumă mai multe calorii goale, prin grăsimi şi zaharuri rafinate, alcool şi ulei.
A treia schimbare: consumă mai multe calorii decât au, de fapt, nevoie. Studiul citat estimează că o persoană care are un venit de aproximativ 12.000 de dolari pe an mănâncă cu 500 de calorii mai mult decât strictul zilnic necesar.
Aceste schimbări de comportament alimentar au transformat 2,1 miliarde de oameni în obezi sau supraponderali şi au împins agricultura globală să emită 25% din emisiile totale de gaze de seră. Până în anul 2050, mai susţine studiul, aceste emisii ar putea creşte cu 80%, dacă se menţin tendinţele din prezent.
Concluziile studiului nu sunt total sumbre. Modalitatea în care hrana este produsă poate face o mare diferenţă. Spre exemplu: capturarea hranei marine cu vase de pescuit are un impact de trei ori mai mare asupra climei decât metodele tradiţionale.
Mici modificări în dieta alimentară pot avea impact pe termen lung: alimentaţia de tip mediteraneean, vegetarian sau japonez reduce riscul de diabet de tip 2 cu până la 41% şi riscul de cancer cu până la 13%. Iar 20 de porţii de mâncare compusă din legume înseamnă mai puţine emisii de gaze de seră decât ar proveni de la o singură porţie de friptură de vită.
Citiți și:
Cinci moduri în care vegetarianismul ar putea salva lumea
yogaesoteric
7 februarie 2018