Studiu exploziv al publicației academice Springer, semnalat de dr. Robert Malone: Cenzura și defăimarea ca arme de control

Printr-un articol uimitor publicat în revista academică „Minerva”, articol semnalat de dr. Robert Malone pe blogul său, platforma academică mainstream Springer a permis rostirea adevărului.

Articolul documentează faptul că aceste atacuri împotriva furnizorilor de asistență medicală și a oamenilor de știință din domeniul medical (care au pus întrebări incomode) au avut loc într-un mod uimitor de coordonat în întreaga lume.

Ce s-a petrecut cu lumea occidentală? Politicile și practicile de cenzură ale Partidului Comunist Chinez, pe care le ridiculizam cândva, propaganda fostei Uniuni Sovietice, au devenit asimilate și normalizate în întregul Vest. Am întâlnit inamicul și am devenit el însuși.

Mai jos este versiunea scurtă a acestei cercetări academice, rezumatul:

„Rezumat:

Apariția covid-19 a condus la numeroase controverse cu privire la cunoștințele și politicile legate de covid. Pentru a contracara amenințarea pe care considerau că o reprezintă medicii și oamenii de știință care contestau poziția oficială a autorităților guvernamentale și interguvernamentale din domeniul sănătății, unii susținători ai acestei ortodoxii au început să-i cenzureze pe cei care promovau opinii divergente.

Scopul prezentului studiu este de a explora experiențele și răspunsurile medicilor și cercetătorilor experți din diferite țări care au fost ținta suprimării și/sau cenzurii în urma publicării cercetărilor lor și a declarațiilor lor în legătură cu covid-19 care contestau opiniile oficiale. Descoperirile noastre indică rolul principal pe care l-au avut organizațiile media și în special companiile de tehnologie a informației, în efortul de a suprima dezbaterea cu privire la politicile și măsurile covid-19.

În efortul depus pentru a reduce la tăcere vocile alternative, s-a folosit pe scară largă nu numai cenzura, dar și tactici de suprimare care au afectat reputația și cariera medicilor și oamenilor de știință cu poziție divergentă, indiferent de statutul lor academic sau medical și de poziția ocupată înainte de a-și exprima o viziune contrară. În loc de discuții deschise și corecte, cenzura și suprimarea disidenței științifice au implicații nocive de amploare pentru medicină, știință și pentru sănătatea publică.”

Ce s-a petrecut cu adevărat? Ce s-a petrecut cu medicii și oamenii de știință din prima linie care și-au menținut verticalitatea și au spus adevărul în fața puterii? De ce nu s-au ridicat alături de ei mai mulți medici și nu au obiectat?

Iată concluziile acestui studiu limitat:

„Constatări

Participanții la studiu au relatat că au fost supuși unei serii largi de tactici de cenzură și suprimare folosite împotriva lor atât de instituția medicală, cât și de mass-media, din cauza pozițiilor lor critice și neortodoxe cu privire la covid-19. Ei au descris și contra-tacticile folosite pentru a rezista.

Împărțim constatările în două secțiuni, prima descriind tacticile de cenzură și suprimare, iar a doua, contratacticile folosite de participanți.

Reducerea disidenței: tactici de cenzură și suprimare

Tacticile de cenzură și suprimare descrise de respondenții în acest studiu includ excluderea, etichetarea denigratoare, comentariile ostile și declarațiile de amenințare din partea mass-media, atât mainstream, cât și socială; concedierea de către angajatorii respondenților; anchete oficiale; anularea licențelor medicale; procese; și retragerea lucrărilor științifice după publicare.

Excluderea

Respondenții au relatat că, într-un stadiu incipient al epidemiei, atunci când au început să-și exprime criticile și poziția lor diferită, au fost surprinși să descopere că mass-media mainstream, care până atunci le lua interviuri, pentru că îi considera dezirabili, a încetat să-i mai intervieveze și să mai accepte să primească opinii de la ei.

Denigrarea

Respondenții au raportat că excluderea lor a fost doar primul pas: la scurt timp după aceea, au început să fie supuși defăimării de către mass-media și denigrați ca fiind «anti-vaxxeri», negaționiști ai covidului, «propagatori de dezinformare» și/sau «de teorii ale conspirației».

Recrutarea de «terți» care să contribuie la discreditare

O tactică predominantă despre care respondenții noștri susțin că a fost folosită de mass-media pentru a-i discredita a fost utilizarea unor «surse terțe» aparent independente, cum sunt alți medici, pentru a-i compromite, de exemplu, prin scrierea de articole defăimătoare.

O altă sursă «terță» folosită de mass-media, potrivit respondenților noștri, au fost organizațiile de «verificare a faptelor», o practică care aparent este menită să verifice informațiile publicate pentru a promova veridicitatea raportărilor. Cu toate acestea, unii respondenți au susținut că grupurile de «verificatori ai faptelor» au fost recrutate și folosite de corporații sau de alte părți interesate pentru a-i defăima și a discredita informațiile pe care le prezentau.

Unii dintre participanți au spus că acele grupuri de «verificatori de fapte» au fost folosite pentru a discredita și defăima nu numai cercetătorul sau medicul care exprima o opinie sau informații contrare, ci și pe alții care erau asociați cu ei. Unii respondenți au spus că mass-media i-a persecutat până la punctul de a le compromite numele la locul de muncă, ceea ce a dus la concedierea lor sau la forțarea lor să demisioneze.

Cenzura online

Unii respondenți au raportat că au fost cenzurați pe rețelele de comunicare virtuală (de exemplu, Facebook, Twitter, TikTok, YouTube, Google, LinkedIn) și au spus că unele dintre postările, tweet-urile, videoclipurile sau chiar conturile lor au fost eliminate de aceste rețele.

Respondenții au menționat că eliminarea materialelor lor de pe rețelele de comunicare virtuală a fost însoțită de o notificare care îi informa că au încălcat «regulile comunității». Ei au subliniat că acestea erau materiale academice, întemeiate științific.

«Mi-am dat seama că un videoclip academic YouTube pe care l-am creat cu privire la studiul din revista XXX… a fost înlăturat de YouTube și am primit o notificare că a încălcat termenii comunității YouTube… fără a primi vreodată vreun termen de utilizare de la YouTube care să explice ce termeni a încălcat un video științific cu patru diapozitive PowerPoint…»

Unul dintre respondenți a raportat despre cenzură chiar și în Google Docs, ceea ce înseamnă că sunt cenzurate chiar și comunicațiile private:

«Google Docs a început să restricționeze și să cenzureze posibilitatea mea de a distribui documente… Nu era vorba de Twitter care m-a eliminat. Aceasta este o organizație care îmi spune că nu pot trimite o comunicare privată unui coleg sau unui prieten sau unui membru al familiei…»

Cenzura și suprimarea de către establishmentul medical și academic

Unii dintre respondenți au raportat că au fost supuși defăimării de către propria instituție, cu intenția aparentă de a le afecta reputația și cariera. De exemplu:

«… în [țara mea] avem aproximativ 55.000 de medici. Numele meu a apărut pe site-ul oficial al Ministerului Sănătății, unde se spunea că sunt singura persoană, un medic, care… distribuie dezinformare…. A fost depus un efort concertat pentru a… strica reputația mea, chiar dacă – și acest fapt este uluitor – ei [spitalul unde lucrez] au avut cea mai scăzută rată a deceselor din lume.»

Unii participanți au spus că li s-a transmis un mesaj clar de la instituția în care lucrau că nu li se permite să se asocieze cu instituția atunci când acordă un interviu, oferă o mărturie sau își exprimă punctele de vedere – în unele cazuri aceasta fiind o condiție pentru reînnoirea contractului.

«Am dat mărturie cu privire la X (un anumit tratament) și a devenit viral. Iar spitalul a fost deranjat pentru că apăruse afilierea mea… Mi-au oferit un nou contract. Au spus … că au stabilit niște termeni noi pentru mine, pentru că vechiul meu contract nu era restricționat. Cel nou avea practic șapte sau opt restricții ale drepturilor mele [garantate de] Primul Amendament… practic nu puteam vorbi cu presa, nu puteam vorbi în public…, decât dacă aș fi spus că acestea sunt părerile mele, nu ale angajatorului meu. A fost o conversație relativ scurtă. Am spus că asta nu se va petrece niciodată, că nu voi semna niciodată un astfel de contract și mi-am luat la revedere.»

În unele cazuri, respondenții au raportat că, în urma unei poziții sau critici exprimate de ei, au fost concediați din instituția lor sau au fost anunțați că nu le va fi reînnoit contractul.

De asemenea, respondenții au spus că au fost demiși în grabă sau înlăturați din funcții prestigioase, cum sunt funcții de conducere în comitete de sănătate sau științifice sau din poziția de a edita reviste medicale, fără să existe un proces corespunzător sau transparență.

Într-un caz, respondentul aflase că instituția din țara sa echivalentă cu Centrele pentru Controlul Bolilor (CDC) din SUA a intervenit și a cerut universității unde lucra să «examineze cazul» său:

«…președintele universității mele m-a invitat să vorbesc despre «corona». În acea întâlnire, am fost informat… că [autoritatea sanitară echivalentă CDC din țara intervievatului] i-a scris președintelui o scrisoare, cerându-i să-mi examineze cazul, deoarece, conform scrisorii ministeriale, ieșeam în public cu aspecte discutabile metodologic. Potrivit președintelui, universitatea nu mai primise niciodată solicitări similare până atunci…»

Unii dintre cei intervievați au spus că instituția sanitară nu numai că le-a compromis reputația și a luat măsuri serioase împotriva lor, dar a cooperat și cu mass-media și a asigurat răspândirea prin intermediul ei a informațiilor despre aceste măsuri.

Amenințarea cu anchete oficiale

Unii medici au vorbit despre anchete oficiale lansate împotriva lor, cum ar fi investigarea sau amenințarea cu retragerea licenței medicale.

Unul dintre respondenți relatează că împotriva lui a fost intentat un proces de un milion de dolari.

Un alt respondent relatează despre o percheziție efectuată de poliție la clinica sa privată din locuința sa.

Retragerea lucrărilor științifice

Unii cercetători și medici au relatat cum cercetările lor au fost retrase de revistele științifice după publicare.

O altă temă apărută în mod repetat în timpul interviurilor a fost aceea că cercetările care puneau la îndoială politicile și ortodoxia covid-19 au fost tratate într-un mod pe care intervievații nu l-au mai întâlnit în întreaga lor carieră. A fost vorba de refuzul publicării lucrărilor în reviste (de mai multe ori) fără evaluarea inter pares, un proces de revizuire și publicare care dura mai multe luni decât în mod obișnuit și chiar respingerea lucrărilor pe serverele pre-print, cum este MedRXiv.

Într-un caz, un intervievat a spus că s-a simțit amenințat într-o asemenea măsură de instituția medicală, încât s-a abținut să-și pună numele pe lucrările elaborate împreună cu alți cercetători și că cei ale căror nume au apărut au urmărit să se ascundă sau să rămână în umbră până la publicarea lucrării.”

Citiți și:
Când a început cenzura?
Suntem furioși și nu mai suportăm! Populism versus Omul Davosului în era covid. Analiză de Dr. Robert Malone
Jurnaliştii care pun la îndoială naraţiunea NATO sunt acum „terorişti informaţionali”

 

yogaesoteric
15 februarie 2023