Variantă pentru alegerile la care vom fi chemați

De unde apetitul și atracția asta, domnule, spre această mlaștină politică? Care miniștri binevoitori credeți că mai merită recunoștința noastră? Care prim-miniștri?

„Căci, atunci când se ridică sus oamenii de nimic, nelegiuiții mișună pretutindeni.” – Psalm 11/8

Cum afirma Părintele nostru drag, Arsenie Papacioc, în fața torționarilor care îl chinuiau ca să se lepede de credință: „Eu sunt gata acum să mor pentru Hristos! Tu ești pregătit să mori pentru partidul tău?!?” Ce mărgăritar de întrebare aruncat politicienilor! Credeți că aceste caricaturi grotești nu știu cât sunt de detestați de popor? În îngâmfarea lor, politicienii sunt mândri să defileze în public, ca în bancul acela cu mârțoaga dusă la târg: „Cât ceri, taică, pe mârțoagă? Păi, cât oi da și matale……., Dar de auzit, aude? Păi, n-aude! Dinți are? N-are. Da’ de văzut, vede? Nu vede! Păi, atunci la ce l-ai mai adus la târg? Ca să-l fac de râs!”.

A spus undeva Hristos: „Mergeți acolo și votați cu partidul cutare?!?” Dar de ce să-L mai trădez eu iarăși, gratuit? Pentru oferta sinceră a cărui politician? Aah, că se preocupă cum să ne pierdem sufletele, ca cei din Grecia sodomizată recent, sunt de acord. Nu-mi ajunge cât am navigat pe valurile acestor furtuni sociale, ca efecte ale jurămintelor strâmbe ale acestor generații de sperjuri? Asta să fie determinarea mărturisirii credinței mele, acum? Pentru ce să-i mai votăm? Pentru pomenile electorale pe care le pregătesc? Când trupul preferă să se desfete, acesta se face ușă de intrare a diavolului în suflet! Aici, pe pământ, în această viață scurtă, dăm proba, examenul vieții sau al ratării! Și gata! Aliluia!

„Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați, și Eu vă voi odihni pe voi!” – Ev. după Matei, Cap.11/28

Petre Țuțea afirma că: „Hristos este eternitatea care punctează istoria”. Păi, în ce an calendaristic suntem, fraților? De la realitatea cărui eveniment major, care a frânt vechea istorie ca să înceapă o alta nouă? O mână de apostoli desculți au reușit și au culcat la pământ autoritatea și hegemonia unui întreg imperiu dominant. Ce promisiuni electorale făceau atunci acei împărați, cu mult diferite, față de cei de acum? Dacă avem bună cuviință, subscriem că întreaga istorie reprezintă pașii triumfători ai lui Dumnezeu pe Pământ! Punct! Nu putem găsi drept scuză pentru eșecurile istoriei, nici pentru cele personale, firea noastră care ar fi dominată de patimi!

Să mai luăm în discuție această caricatură de comunitate europeană, care ne jupoaie de vii, prin valuri de umiliri și dejecții? Schenghen vor avea românii, poate, pe lumea cealaltă! „Ce vă mai trebuie vouă măi, necăjiților, suveranitate?” Noi, Europa, suntem noua Sodoma și Gomora! Scrie foarte clar despre planurile și preocupările acestor contemporane creaturi, Sfântul Apostol Pavel, în Epistola I Romani Cap.I / 22-28 De recitit! Vă ia doar un minut pe net!

Un filosof făcea o remarcă interesantă, cum că: „Vulturii pot zbura mai jos decât găinile dar, găinile, nu se vor ridica niciodată în nori!” Daa, România rămâne încă foarte primejdioasă fiindcă este recunoscută, prin toate statisticile, a fi Nava Amiral a Ortodoxiei. Dacă vrem ca mâna protectoare a Lui Dumnezeu să rămână peste creștetul românilor, va fi necesar să ne smerim și acum. De ce s-or teme atâția alții de imprevizibilitatea românilor răsprobată de-a lungul a miilor de ani de istorie? Herodot remarca faptul că „Dacă poporul dac nu ar fi atât de dezbinat, n-ar fi nimeni capabil să le stea în cale!”.

Cineva întreba, recent, pe aici, pe la noi: „Măi, băiețel, cine ți-a scos ochiul? – Frate-meu! ‒ Ah, păi d-aia ți l-a scos așa de rău!…….”

Spunea un părinte că o corabie nu se scufundă datorită apelor care o înconjoară ci datorită apei pătrunsă în interior, care o și scufundă.

De ce să dezamăgim tocmai acum, fraților, când am putea să revendicăm ceea ce alții au arătat că n-au înțeles și nici nu pot înțelege vreodată? România a fost mereu așa, mai smerită. Și-a văzut mereu lungul nasului și și-a asumat crucea. Ce e aia, mesianism?!? Adică, eu sunt cumva mai uns cu……. ceva mai de soi și mai îndreptățit ca să mă duc plin de pofte peste vecinul, să-i iau tot, ca să fiu eu stăpân pe avutul lui și să mai scap și nepedepsit?! Asta poate fi sinteza întregii istorii mondiale, de la început și până la noi: un perpetuu Campionat Mondial de pofte oarbe și de cocoșisme! Aveți știință să fi luat cineva cu el dincolo vreun sfanț adunat aici, cu atâta râvnă? Nu ne spune nouă clar Domnul Hristos, cel ce S-a lăsat răstignit de politicienii acelor vremuri, cei care-și vedeau afacerile și orgoliul bolnav grav amenințate că:

„Împărăția Mea nu e din lumea aceasta!” – Ev. Ioan 18/36.

„Nu vă adunați comori aici, pe pământ căci, vine furul și vi le fură.” – Matei 6/19-34

„Eu Mă duc să vă pregătesc un loc vouă, prietenilor Mei. Mă voi întoarce și vă voi lua cu Mine.” – Ev. după Ioan, Cap 14/1-14. E de recitit fragmentul integral fiindcă sunt scrise aici argumente fundamentale!

„Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele NU vor trece!” – Ev. Matei, Cap. 24/35

Spunea profesorul și academicianul Sorin Dumitrescu, într-o demonstrație, că: „Dacă noi reprezentăm trupul, ca membre vii ale Bisericii, iar Sfânta Treime este capul acestei entități, cine este gâtul? Gâtul este Maica Domnului! Care prin smerenia ei desăvârșită s-a încununat cu această onoare ca să fie Vas Ales al dumnezeirii întrupate, prin nașterea întru feciorie a Domnului Hristos.”

De ce să nu sperăm și noi că, pentru smerenia poporului român, după 2000 de ani de pătimiri și de suferințe, ne-am putea învrednici ca să le fim măcar îndrumători altora care nu L-au cunoscut pe Dumnezeu, dar care ar vrea să se salveze și nu mai găsesc cărarea. Știm că pocăința sinceră șterge o mulțime de păcate!

Un duhovnic i-a răspuns unui tată ce era foarte îndurerat de copilul său care rătăcea în păcate: „De la tine este necesar să pornească îndreptarea fiului. Semnele vor fi lacrimile dar și bătăturile din genunchi, precum și cele din frunte, de la miile de metanii!”

Se spune că Evangheliile reprezintă cea mai frumoasă scrisoare de dragoste scrisă de Dumnezeu, oamenilor!

Părintele Stăniloae spunea, cu referire la ortodoxia românească, că este cea mai echilibrată dintre toate surorile ei ortodoxe și că este, ca locație, cea mai armonioasă sinteză între religiile orientale și occidentale.

„Țelul final nu este viața. Ci Învierea! Învierea neamurilor în numele Mântuitorului Iisus Hristos. Creația, cultura, nu-i decât un mijloc, nu un țel, cum s-a crezut, pentru a obține această înviere. Este rodul talentului pe care Dumnezeu l-a sădit în neamul nostru, de care este necesar să răspundem. Va veni o vreme când toate neamurile pământului vor învia, cu toți morții și cu toți regii și împărații lor. Având fiecare neam locul său înaintea tronului lui Dumnezeu. Acest moment final, «Învierea din morți», este țelul cel mai înalt și mai sublim către care se poate înălța un neam. Neamul este deci o entitate care își prelungește viața și dincolo de pământ. Neamurile sunt realități și în lumea cealaltă, nu numai pe lumea aceasta!”

Cum afirma filosoful Petre Țuțea, după cei 13 ani de pușcărie în temnițele comuniste: „Sunt mândru și mulțumit, în inima mea, că poporul român mi-a făcut cinstea și onoarea să sufăr pentru el!”.

Să revin la subiect. Eu astăzi doresc să înlocuiesc un politician rău ca să-l aleg pe altul, mai cum? Mai bun, sau și mai rău? Să fi uitat românașii, nepoții sau strănepoții de astăzi ai acelor bunici care în 48 au fost deposedați de comuniști de toate proprietățile? Proprietatea privată a trecut, prin rapt, integral, în buzunarul larg și lacom al clicii de partid! Unde este diferența astăzi?!? Aah, că suntem într-un proces de „tranziție” încă nefinalizat? Dar ăsta va fi finalul!

Deci, care era, și este și astăzi, hitul acestor vedete de comuniști: „La vremuri noi, tot noi!”.

Cum reflecta nea Petrache Țuțea la vârsta senectuții: „Dacă până la 30 de ani nu ești de stânga, înseamnă că nu ai inimă. Dar dacă după 30 de ani nu ești de dreapta, te-a lăsat creierul!”.

Cum e românul?

Se spune că la susținerea tezei de doctorat, la Universitatea din Munchen, în anul 1919, de către doctorandul Nae Ionescu, au fost invitați să participe renumiți profesori de la mai multe universități. Fiind vorba de un candidat foarte bine pregătit, comisia l-a supus unui intens tir de întrebări diversificate, ce au depășit cu mult cadrul tezei. Candidatul, nu numai că s-a achitat strălucit, mulțumind auditoriul, dar a reușit să stârnească admirația, culegând și aplauze! Întrebat fiind de către soția decanului cum sunt acești români, dată fiind prestația lui excepțională, acesta i-a replicat cum că: „Dacă peste tot în lume există, în mod natural, deșteptul satului, la români, este tocmai invers! Mai ușor iese în evidență puturosul satului, deoarece la candidatura de deșteptul satului e concurență mare.” Ceea ce, subscriem, că întâlnim adesea.

Tânărul și genialul George Enescu, pregătindu-se la o vârstă fragedă să meargă la Viena, unde era invitat să concerteze, și-a întrebat mama dacă e recomandat să se prezinte vienezilor ca fiind român. „Desigur, i-a replicat mama sa. Dar de ce n-ai fi vrut să le spui? – Ca să nu creadă că mă laud!”

Cineva l-a întrebat pe nenea Petrache Țuțea: „Domnule profesor, cum explicați dumneavoastră apariția în istorie a generației interbelice, care a uluit o lume întreagă?”

Nenea Petrache a răspuns tot printr-o întrebare: „Care au fost materiile de bază  studiate în școala românească a secolelor 18 și 19? Cazania și Ceaslovul, nu? Dumnezeu nu rămâne niciodată dator!”

În ciuda acestor grave derapaje politice care arată că pe acești indivizi nu-i interesează decât conjugarea verbului a avea, eu cred că putem face dovada că ne pasă de aproapele nostru și că prețuim coroana creației lui Dumnezeu din ziua a șasea, omul.

Închei cu acel cuvânt al Mântuitorului Hristos: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața” – Ev. Ioan 14/6.

Autor: Dan Radovici

Citiți și:
Opinie. Alexandru Racu: „Românii au conducătorii pe care îi merită pentru că nu sunt în stare să producă alții mai buni”
O Românie care nu mai pare a fi românească

 

yogaesoteric
20 aprilie 2024