Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Cinci moduri în care vegetarianismul ar putea salva lumea

 

În acest articol vă prezentăm cinci moduri în care vegetarianismul ar putea salva lumea, câteva învăţături budiste care ne recomandă să devenim vegani şi cinci motive pentru care renunțarea la consumul de carne este una dintre cele mai etice alegeri pe care este necesar să le facă fiecare fiinţă umană.

Să începem cu datele statistice.
Peste 56 de miliarde de animale din ferme sunt omorâte anual de oameni – 10 miliarde de animale doar în SUA. La nivel global, 3.000 de animale crescute pentru carne sunt ucise în fiecare secundă. Cifra este cu mult mai mare dacă includem și peștii.
Pe întreaga planetă, anual miliarde de animale suferă şi mor în chinuri. Fiecare persoană care consumă carne este direct responsabilă, în fiecare an, de vieţile a 95 de animale, în medie, care sunt ucise pentru a fi mâncate.

Conform majorităţii oamenilor de ştiinţă, animalele trăiesc și ele unele emoţii. Există un contrast evident între un porc fericit şi porcii nefericiţi dintr-o fermă industrială, care sunt crescuţi pentru a fi uciși şi pentru a ajunge apoi sub diferite forme, mai mult sau mai puţin procesate, în galantare.

 
 
Datele şi cercetările ştiinţifice sugerează că vegetarianismul ar putea salva lumea cu adevărat. Există însă și o condiție. Singurul mod în care vegetarianismul ar putea salva planeta este ca cel puţin 25% dintre oameni să înceteze să-și mai mănânce zilnic colocatarii necuvântători de pe Pământ.
 
Cum este posibil ca simpla reducere a cererii de carne să salveze planeta?
Cele mai pertinente motive includ:
- Reducerea emisiilor de gaze. Industria cărnii este unul dintre cei mai mari poluanţi, mai mare decât toate maşinile şi avioanele la un loc.
- Conservarea terenului disponibil. 30% din suprafaţa de teren – fără a lua în considerare întinderile acoperite de gheață – de pe planetă este utilizată în prezent pentru creşterea animalelor, şi se estimează că acest procent va creşte la 45%.
- Creşterea capacităţii de a hrăni populaţia globului. Probabil mai urgentă decât conservarea mediului este creşterea capacităţii noastre de a hrăni întreaga populaţie a globului. În prezent aceasta este o incapacitate, în parte din cauza alocării inegale de pământ – producţia de carne foloseşte de 23 de ori mai mult teren decât agricultura.
- Conservarea resurselor naturale importante. În prezent ne confruntăm cu o suprafolosire a acestora (spre exemplu a apei), precum şi cu poluarea lor.
 
Reducerea cererii de carne de către un procent sesizabil de populaţie ar uşura multe dintre problemele menţionate şi dintre presiunile identificate de experţi. În prezent, cererea de carne din întreaga lume este în creştere, ceea ce face ca fabricile şi fermele unde sunt crescute zecile de miliarde de animale ce sunt sacrificate pentru consum să fie astfel poluanţi majori ai planetei.
 
Dacă luăm în serios încălzirea globală şi grija pentru mediu, chiar și unele reduceri modeste în dependenţa de carne a oamenilor ar avea un impact semnificativ asupra mediului înconjurător, mai mare decât controlul emisiilor de gaze de la maşini, de exemplu.
 
Un alt aspect la care este necesar să reflecteze consumatorii de carne: friptura din farfuria de la restaurant ar putea reprezenta 9.000 de litri de apă bună de băut consumaţi pentru creșterea animalului respectiv, 40 de kg de excremente care trebuie evacuate în zone sigure, 4 kg de hrană care trebuie asigurată zilnic animalului care a fost ucis pentru consum şi mai multe emisii poluante decât ar putea să genereze orice maşină în lungul său drum spre restaurant.

Animalele sunt ființe simţitoare şi trăiesc emoţii, spun cercetători de top
 
 
Ştiinţa susţine viziunea că animalele sunt simţitoare, ceea ce face ca argumentele etice să aibe o greutate din ce în ce mai mare. Un grup proeminent de cercetători în neuroştiinţă, în domeniul cognitiv, precum şi alţi experţi au făcut o importantă declaraţie, susţinută de Stephen Hawking, în care afirmă că toate „animalele terestre precum și unele specii acvatice, inclusiv caracatiţele” sunt simţitoare şi trăiesc emoţii cum ar fi frica şi fericirea.
 
În populara publicaţie Buddha Weekly s-a formulat următoarea întrebare către cititori: „Pe măsură ce nivelul de conștiință al umanității se elevează, oamenii acceptă din ce în ce mai multe drepturi ale ființelor non-umane – în primul rând dreptul la viață și la o existență ferită de chinuri provocate de oameni. Din perspectiva budismului Mahayana, în care se promite eliberarea tuturor fiinţelor simţitoare și în care nu este recomandată uciderea lor de către oameni, se ridică întrebarea: pe cine să includem în categoria animalelor protejate de violența umană? Dacă definiţia noastră include toate fiinţele non-umane, până la insecte şi caracatiţe, cum să reconsiderăm atunci dependenţa noastră pentru supravieţuire de animalele pe care le considerăm «inferioare»?
 
Sfinţia sa Gyalwang Karmapa este vegetarian şi recomandă acest stil de viaţă. El dă un răspuns foarte direct la întrebarea de mai sus: „Fiecare dintre budiștii practicanți spune: «Voi face tot ce pot pentru a elibera fiinţele simţitoare de suferinţă». Fiecare spune: «Voi face asta». Ne angajăm în acest lucru. Facem un legământ. Dacă după ce am făcut acest legământ, fără să ne gândim la el, pur şi simplu mergem şi mâncăm carne, atunci acest lucru nu este deloc în regulă. Este ceva la care trebuie să reflectăm cu grijă”.
 
Învăţătorul budist Theodore Tsaousidis, de la Centrul Mindfulness Grey Bruce, nu își „cosmetizează” punctul de vedere: „Dacă pretinzi că eşti o persoană compasivă sau un budist în secolul XXI şi încă mănânci carne, asta arată că pot exista elemente de patologie, ipocrizie şi ignoranţă la tine care cer reflecţie.”
 
Dar înainte de a examina etica şi perspectiva budistă, să observăm cele cinci moduri în care consumul de carne afectează mediul şi lumea noastră.
 
 
Consumul de carne creşte în ţările dezvoltate. În curând nu va mai fi suficient teren pentru a susţine creşterea animalelor. Se estimează că peste câţiva ani, 45% din pământul neacoperit de gheaţă va fi folosit pentru producţia de carne.
 
Fapte care arată de ce industria cărnii dăunează mediului înconjurător
 
Industria cărnii este unul dintre cei mai importanţi producători de emisii nocive, într-o cantitate mai mare decât toate maşinile şi avioanele la un loc. Din alt punct de vedere, mai practic, lăsând la o parte mediul, etica şi alte aspecte, nu există suficient teren pentru a produce atât de multă carne pe cât vor oamenii să consume. Merită să ne amintim că și în țările în curs de dezvoltare, unde din cauza sărăciei momentan se mănâncă foarte puțină carne, pe măsură ce va crește nivelul de trai se va mări și cererea de carne.
 
Există câteva fapte simple, indiscutabile, bine cunoscute, care întăresc afirmațiile de mai sus: Cinci moduri în care vegetarianismul poate salva planeta (acesta este titlul unui articol apărut în ziarul The Guardian, din care vă prezentăm în continuare unele paragrafe).
 
 
Spre deosebire de fermele organice, fermele industriale de talie mare produc mai multă poluare decât un oraş de mici dimensiuni.
 
Faptul 1: 18% din emisiile globale sunt rezultatul producţiei de carne, şi chiar mai mult dacă includem factorii de suport. Fermele industriale sunt responsabile pentru 37% din cantitatea totală de metan emisă „care are un potenţial de încălzire globală de 20 de ori mai mare decât al CO2”, potrivit ziarului The Guardian.
 
Noi oamenii mâncăm aproximativ 230 de tone de carne pe an, de două ori mai mult ca acum 30 de ani.”
Creştem în principal patru specii de animale pentru consumul uman: găini, vaci, oi şi porci – toate având nevoie de cantităţi enorme de hrană şi apă. Toate emit metan şi alte gaze şi produc munţi de deşeuri… ONU a calculat că modificările climatice datorate emisiilor de gaze de la animalele crescute pentru carne sunt mai mari decât cele de la maşini, avioane şi orice altă formă de transport, toate luate la un loc.”
 

Cercetătorii de la Banca Mondială au estimat că procentul este și mai mare, deoarece ei includ și alți factori de suport, cum ar fi tăierea pădurilor producătoare de oxigen pentru a se obține astfel teren pentru creşterea animalelor, fertilizatorii şi transportul, totalul ajungând la 51%.

Cu alte cuvinte, dacă doar 25% din populaţia globului ar opta pentru vegetarianism, impactul asupra mediului ar fi extraordinar de benefic.

Faptul 2: Populaţia este în creştere. Este nevoie de 23 de ori mai mult teren pentru creşterea animalelor decât pentru creşterea culturilor, legumelor şi fructelor. În prezent, conform The Guardian: „Aproape 30% din suprafaţa de pământ disponibil neacoperit de gheaţă este folosită la creşterea animalelor, sau pentru a creşte hrană pentru acele animale. Un miliard de oameni flămânzesc zilnic, dar animalele crescute pentru consum mănâncă majoritatea culturilor agricole de pe glob.

Cu alte cuvinte, dacă de exemplu populaţia va creşte cu 3 miliarde de locuitori, va mai fi nevoie de încă 15% din suprafața Pământului pentru fermele de animale – considerând că cererea de carne pe persoană nu va creşte la rândul său pe măsură ce se va ridica și nivelul de trai la anumite popoare – iar atunci încă 500 de milioane de oameni vor flămânzi. În acest caz, pentru creşterea animalelor va fi necesar 45% din terenul de pe glob. Ceea ce oricum va fi greu de obținut, chiar dacă tăiem şi cele câteva păduri rămase intacte, deoarece nu orice teren este potrivit creşterii animalelor. Bineînţeles, în glumă fiind spus, din moment ce calota polară continuă să se topească va fi mai mult teren pentru animale...

 
Fermele industriale necesită mult teren, apă şi alte resurse naturale.

Numai în SUA, 13 milioane de hectare de pământ sunt utilizate pentru culturi agricole, în timp ce 302 milioane de hectare sunt folosite pentru a creşte animale.

O altă problemă este că animalele de fermă sunt convertori ineficienţi ai hranei în carne”, scrie The Guardian. Spre exemplu, porcinele au nevoie de 8,4 kg de hrană pentru fiecare kilogram de carne ce rezultă după uciderea lor.

Faptul 3: Milioane de hectare de pădure sunt defrişate pentru producția de burgeri. Agricultura în general conduce la despăduriri, făcute în mare parte pentru creșterea animalelor pentru carne şi unele culturi cum ar fi soia ori cele pentru producția de ulei de palmier, ambele folosite masiv în industria producției de carne. De exemplu, soia, a doua cultură ca mărime care se face pe aceste terenuri defrişate, se folosește în primul rând pentru hrana vitelor și nu a oamenilor.

În The Guardian se afirmă: „Milioane de hectare de pădure au fost puse la pământ pentru a furniza (ham)burgeri poporului american şi, mai recent, hrană pentru animale din fermele din Europa, China şi Japonia”. 6 milioane de hectare de pădure se pierd astfel în fiecare an, adică aproape de două ori suprafaţa Belgiei, majoritatea fiind transformate în teren pentru fermele industriale. Lăsând la o parte faptul că prin aceste defrişări sinistre se distruge habitatul animalelor sălbatice, ele afectează de asemenea clima într-un mod foarte periculos.
 

Faptul 4:
După cum am menționat anterior, o singură fermă de animale poate genera la fel de multe deşeuri ca și un oraş mic. În The Guardian se arată: „Agricultura la scară industrială din Occident este dominată acum de creșterea animalelor şi de păsări. O vacă produce 40 de kg de excremente pentru fiecare kilogram de carne bună pentru consum pe care o pune pe ea, iar când ai mii de vaci înghesuite într-o arie mică, efectul poate fi dramatic. Dejecţiile lor, care uneori pot ajunge la cantităţi chiar de aproximativ 150 de milioane de litri, sunt adunate în zone speciale.”

Articolul din The Guardian prezintă în continuare statisticile şocante referitoare la poluare: „În cea mai mare perioadă a verii, o arie ce acoperă între 13.000 şi 20.000 de km pătraţi de mare de la gura de vărsare a râului Mississippi devine o «zonă moartă», care apare datorită unor mari cantităţi de substanţe din deşeurile de la animale, ferme industriale, scurgeri, compuşi cu nitrogen şi fertilizatori sunt deversate în râul încăpător”. Există aproape 400 de astfel de zone de deversare a deșeurilor toxice care au fost identificate, şi care sunt produse în cea mai mare parte de fermele industriale.

Faptul 5: Animalele crescute pentru carne consumă foarte multă apă.
Poate să nu fie o problemă care să preocupe prea multă lume în America de Nord, unde apa există din plin, chiar dacă este poluată. Dar în multe alte părţi ale lumii, resursele de apă sunt reduse, fiind uneori chiar o problemă de supravieţuire. 

Sunt necesari 9.000 de litri de apă pentru a produce jumătate de kilogram de carne de vită. 1.000 de litri de apă sunt consumați pentru a produce un litru de lapte. O găină ouătoare consumă „doar” 1.500 de litri de apă de-a lungul vieții ei. În cazul porcilor e cel mai grav – cea mai mare fermă industrială de porci consumă apă cât un oraş de dimensiuni normale.

 
Pe hartă sunt indicate (cu roșu) zonele din lume care nu au suficientă apă pentru supravieţuire. Producţia de carne foloseşte o cantitate disproporţionat de mare de resurse de apă preţioasă şi contribuie la poluarea restului de apă.

Nu este nicio îndoială că creşterea animalelor consumă majoritatea apei noastre, 70% după estimările experţilor, dar acest număr poate fi dramatic redus dacă alegem să înlocuim cu vegetale carnea din alimentația zilnică. De exemplu, producția de cartofi consumă între 60 şi 229 litri de apă pentru 1 kg de produs.

Trăgând linia şi adunând consumurile, costurile şi producţia ce apare, observăm că industria cărnii are un mare impact negativ asupra mediului comparativ cu alte industrii importante.

Chiar și dacă nu luăm în considerare argumentele etice, tot este evident că industria cărnii este dăunătoare pentru existenţa noastră colectivă pe planetă.


Gândiți-vă câți copaci au fost tăiați, ce resurse de apă au fost folosite, câtă poluare s-a produs, câte animale au suferit chinuri cumplite pentru această gustare foarte populară în SUA, dar nu numai. 

Învăţături budiste care recomandă stilul de viaţă vegetarian
 
Pentru început, să reamintim poziţia fermă a lui Theodore Tsaousidis, despre care am vorbit și mai devreme: „Dacă pretinzi că eşti o fiinţă compasivă sau un budist în secolul XXI şi încă mănânci carne, asta arată că pot exista anumite elemente de patologie, ipocrizie şi ignoranţă la tine care cer reflecţie”.
Este dur? Deloc, dacă luăm în considerare primul precept al lui Buddha – „abţinerea de la a lua viaţa”.
După cum a fost de asemenea menționat anterior, budiștii Mahayana depun un legământ de a „face bine oricărei fiinţe”, pe care îl reîntăresc ori de câte ori meditează în linişte.
 
Theodore a dezvoltat afirmaţia sa: „Dacă cineva continuă să privească la Buddha căutând o direcţie în care să-i fie permis să ucidă şi să mănânce animale, atunci acela nu a înţeles scopul învăţăturilor sale. Dacă înţelegi practicile şi metodologia fundamentală a învăţăturilor budiste, atunci indiferent dacă întrebarea este simplă sau complexă, poți răspunde aplicând metoda pe care Buddha a expus-o – de a-ți pune întrebarea şi de a experimenta răspunsul pentru tine însuți.
Pentru a reuși aceasta, trebuie să atingi nivelul celor mai profunde trăiri proprii. Fără să fii înlănţuit în interpretările ce provin din diferite surse, poți pur şi simplu să simţi. Poți astfel să-ți răspunzi la întrebarea: «Este acţiunea mea, incluzând tot ceea ce implică ea, bună, compasivă şi eliberatoare?»

Dacă nu eu am cerut măcelarului să omoare animalul, pot consuma carne?
 
Unii budiști consideră că este în regulă să mănânce carne atât timp cât nu ei au cerut să fie ucis animalul. Totuși, majoritatea persoanelor raţionale înţeleg faptul că animalele sunt omorâte din cauza cererii, deci toţi consumatorii de carne sunt implicaţi în această decizie. Nu se poate susține că „nu am intenţia de a face rău” din moment ce există cunoaşterea faptului că răul a fost făcut. Cei care consumă carne știu mai mult sau mai puţin că animalul respectiv a fost ucis pentru beneficiul lor. 
 
Lo Han Chai (Deliciul lui Buddha): fel de mâncare vegetarian preparat din mai multe tipuri de ciuperci alături de alte legume savuroase și hrănitoare
 
Dalai Lama: „Cel mai bun lucru este să se renunţe la carne
 
Întrebat dacă „Este permis pentru budişti să mănânce carne?”, Dalai Lama a răspuns în noiembrie 2009: „Cel mai bun lucru este să se renunţe la carne în întregime. Uneori stilul de viaţă al unor oameni şi circumstanţele nu le dau altă alternativă decât să consume carne, dar în aceste cazuri ar trebui să mănânce carne cât de puţin posibil. Mânăstirile budiste tibetane şi cele din sudul Indiei au devenit în întregime vegetariene acum 15 ani. Festivalurile şi ceremoniile din toate aceste mănăstiri ar trebui să fie complet vegetariene.

Gyalwang Karmapa nu consumă carne din cauza „suferinţei intense a animalelor
 
Sfinţia sa al 17-lea Gyalwang Karmapa este vegetarian. El a dat două motive pentru care susține abţinerea de la consumul de carne: „Primul motiv este suferinţa intensă prin care trec animalele atunci când sunt omorâte. În fiecare zi milioane de animale sunt ucise pentru ca oamenii să se hrănească, iar multe dintre ele sunt supuse unor condiţii teribile pentru a ne furniza nouă hrana.” Al doilea motiv este: „Noi [călugării budiști] spunem că vom face totul pentru a elibera fiinţele simţitoare de suferinţă. Fiecare dintre noi spune: «Sunt pe cale să fac asta». Ne luăm un angajament pentru acest scop.”
 
 
Ce spun alţi învăţători budişti despre consumul de carne
 
Iată în continuare câteva cugetări (de altfel puteți găsi mii de astfel de considerații) ale unor mari învăţători budiști:
 
Bikkhu Bodhi: „Primul precept budist, abţinerea de la a ucide, se referă și la a nu lua viaţa niciunei fiinţe care respiră.”
 
Zasep Tulku Rinpoche: „Trebuie să nu rănim alţi oameni, dar nici animalele.”
 
Thich Nhat Hahn: „Nicio ucidere nu poate fi justificată… Noi trebuie de asemenea să învăţăm moduri în care să îi împiedicăm pe alţii să ucidă.
 
Lama Zopa Rinpoche: „Cu cât mai mulţi oameni devin vegetarieni, cu atât mai puţine animale vor fi ucise. Deci aceasta este foarte important. În lume, oamenii consumă carne în principal din cauza obişnuinţei; foarte mulţi oameni nu se gândesc că animalele trec printr-o incredibilă suferinţă.”

Cinci motive pentru care a deveni vegetarian este una dintre cele mai etice alegeri pe care este necesar să le facă fiecare fiinţă umană
 
Unii ar putea spune: ar fi trebuit să începem de aici – cu etica obiceiului de a consuma carne. În general, majoritatea oamenilor care nu sunt sadici înţeleg faptul că animalele suferă. Cultural, suntem crescuţi cu ideea de a accepta practica „supravieţuirii”, chiar dacă s-a demonstrat că vegetarianismul este mai sănătos şi mai puţin costisitor. 
 
 
Imoralitatea consumului de carne pornește de la două premise, susţinute de ştiinţă, pe care le-am amintit și mai devreme:
- animalele sunt simţitoare, suferă şi trăiesc emoţii;
- industria cărnii este dăunătoare pentru planetă.
 
Ameninţarea mai mare, că lumea va fi uşor uşor înghiţită de o industrie a cărnii foarte periculoasă pentru mediu, nu poate fi ignorată. Suferinţa este suferinţă. Simţirea este simţire. Iar fiecare persoană care devine vegetariană salvează în medie 95 de animale în fiecare an.
 
Cele cinci motive ce țin de etică pentru care ar fi bine să nu mai consumăm carne sunt simple:
1. Pentru protejarea mediului. Industria cărnii este una din cele mai mari ameninţări faţă de mediu, în termeni de poluare, teren, consum de resurse naturale şi încălzire globală.

2. Pentru a nu produce suferinţă. Consumul de carne creşte cererea pentru uciderea animalelor, ceea ce în mod evident implică provocarea de suferinţă miliardelor de fiinţe non-umane care au și ele emoţii.

3. Pentru a înlătura deficitul de hrană. Animalele crescute pentru carne necesită de 23 de ori mai mult teren decât culturile agricole. Dedicarea unei suprafețe atât de mari de teren, precum și a apei și resurselor necesare animalelor face dificil să poată fi crescute suficiente astfel de vietăți pentru a hrăni toată populaţia lumii din prezent.

4. Preceptul spiritual al non-violenței, care implică a nu lua viaţa altei făpturi vii şi a manifesta compasiune pentru orice fiinţă simţitoare.

5. Rațiuni economice: din moment ce terenul şi resursele naturale sunt limitate, iar populaţia este în creştere, carnea va deveni din ce în ce mai costisitoare, creând mari inechităţi pe glob.


Citiţi şi:
Arnold Schwarzenegger a îndemnat oamenii să renunțe la consumul de carne, la summitul de la Paris pe tema schimbărilor climatice
Unii cercetători în domeniul geneticii confirmă: practica yoga şi regimul vegetarian activează «enzima nemuririi»

 


yogaesoteric
8 noiembrie 2016
 
 

 
 


Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga