Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
«Ceasul» solar vechi de 2000 de ani descoperit la Cumpăna, județul Constanța, poate fi încă funcțional

 

În anul 1960, aparent întâmplător, s-a descoperit pe teritoriul comunei Cumpăna din județul Constanţa un cadran solar cu diviziunile timpului trasate între coarnele unui taur. (Comuna Cumpăna este situată la sud-vest de oraşul Constanţa, la o distantă de 5 km.)

Piesa de marmură descoperită demonstrează că înaintaşii noştri ştiau să calculeze ora, dar şi solstiţiul şi echinocţiul, ca și vechii mayași. „Ceasul” realizat din marmură vineţie se estimează că datează din secolul II d.Hr. (de acum aproape 2000 de ani).

Cadranul solar de la Cumpăna este înalt de 48,5 cm şi lat de 37,5 cm. El are o formă concavă, cu linii incizate, și este susţinut între coarnele unui taur. Suprafaţa cadranului este parte din cilindrul circular drept, raza cercului având 176 mm. Înălţimea cilindrului este de 195 mm, iar perimetrul său de 200 mm, ceea ce corespunde unui arc de cerc de 70 de grade. Este unul dintre puţinele cadrane solare antice descoperite vreodată în Dobrogea.

În prezent, o copie a cadranului este amplasată într-un spaţiu îngrijit, în faţa Primăriei comunei Cumpăna, iar originalul se află la Muzeul de Istorie şi Arheologie din Constanţa (MINAC).

Cadranul solar atrage atenţia trecătorilor prin forma sa neobișnuită. Este un mijloc de măsurare a timpului, în funcţie de poziţia Soarelui. Amplasat pe un soclu impozant, cadranul indică foarte exact atât ora cât şi solstiţiile prin două arce de cerc ce intersectează liniile orare, şi echinocţiile printr-o linie comună situată între cele două linii ale solstiţiilor. 11 linii convergente se găsesc pe suprafaţa cadranului, linii orare care se întâlnesc în punctul unde era înfipt gnomon-ul, bagheta de bronz, a cărei umbră proiectată pe suprafaţa cadranului indica ora. Liniile orare care sunt dispuse aproape simetric prin grupe de cinci de fiecare parte a liniei mediane sunt curbe.

Oamenii ştiau, încă din cele mai vechi timpuri, să calculeze timpul şi ţineau cont de solstiţii şi echinocţii. De fapt, toate lucrările agricole erau planificate în funcţie de aceste informaţii pe care le oferea cadranul. Este dovada că strămoşii noştri aveau cunoştinţe temeinice de astronomie.

Specialiştii spun că piesa este extrem de importantă pentru istoria dobrogeană. „Taurul solar” de la Cumpăna era, se pare, folosit de locuitorii unei aşezări civile din zonă, care se ocupau în principal cu muncile agricole. Mai mult, interesant este faptul că acest cadran a fost gândit astfel încât el să indice cu exactitate ora doar la latitudinea acelei așezări. Dacă este mutat la distanță, cadranul nu mai indică ora în mod corect!

Arheologul Octavian Mitroi (MINA Constanţa) a declarat că nu este singurul cadran solar descoperit pe teritoriul Dobrogei. În anul 2013, cu ocazia lucrărilor de reabilitare a infrastructurii centrului vechi al Constanţei, peste drum de Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie a mai fost descoperit un cadran, datând din secolul al II-lea d.Hr. Un altul mult mai vechi, respectiv din a doua jumătate a secolului al IV-lea - începutul secolului III î.Hr., a fost descoperit în urmă cu mai bine de şase decenii la Histria. Piesa de la Histria este un fragment, dar, chiar şi aşa, constituie o importantă descoperire arheologică. Tot de pe teritoriul Dobrogei mai provin două cadrane solare – unul de la Tomis, iar celălalt pentru care nu se știe locul de descoperire.

Existenţa acestor cadrane solare create pe „suportul” unui cap de taur face trimitere la legătura cu taurul sfânt, simbolul tuturor puterilor creatoare, taurul Apis – purtătorul zeului Ptah. Taurul sugerează ideea de putere si de pornire irezistibilă. El îl evocă şi pe masculul năvalnic, ca şi pe înfricoşătorul Minotaur, paznic al labirintului, sau pe teribilul Rudra din Rig Veda, a cărui sămânţă bogată fertilizează pământul. Aşa se prezintă majoritatea taurilor cereşti şi mai cu seama babilonianul Enlil. Fiind un simbol al forţei creatoare, taurul l-a reprezentat şi pe Zeus, sub forma unei statuete de bronz ce se prindea în vârful unui baston sau al unei lănci.

Prototipuri ale acestor însemne religioase aflăm şi în alte culturi începând din mileniul al III-lea î.Hr. Însă, în cultura Cucuteni şi în alte culturi neolitice de pe teritoriul României aceste însemne taurobolide apar mult mai de timpuriu, din urmă cu 6.000 - 7.000 de ani. Un exemplu în acest sens este și Templul de la Parța (Timiș), cel mai vechi templu neolitic din lume…

Cadranul solar de la Cumpăna poate fi încă funcțional, după aproape 2000 de ani de când un maestru cioplitor în piatră l-a creat.


Citiți și:
Pelasgia, leagănul civilizației românești (I)
Enigme uluitoare: Omul nu a fost niciodată primitiv
Cel mai vechi calendar din lume? Alinierea de la Warren Field, Scoția – monumentul realizat acum 10.000 de ani care uimește cercetătorii
 

yogaesoteric
30 ianuarie 2018
 
 


Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga