Crucea Roșie despre deţinuţii de la Guantanamo. Cu această ocazie să ne amintim şi de închisorile CIA (inclusiv din România) şi de crimele de război din Afganistan

Condamnaţii care au fost deţinuţi de ani de zile în centrul de detenţie american din Guantanamo Bay din Cuba dau semne de „îmbătrânire accelerată”, a declarat un oficial de rang înalt al Comitetului Internaţional al Crucii Roşii, citat de Reuters.

„Solicităm administraţiei americane şi Congresului să lucreze împreună pentru a găsi soluţii adecvate şi durabile pentru a aborda aceste probleme”, a declarat Patrick Hamilton, şeful delegaţiei CICR pentru Statele Unite şi Canada, relatează agențiile Reuters și News.ro.

„Este necesar să fie luate măsuri cu prioritate”, a spus el.

Afirmaţiile lui Hamilton vin după o vizită la unitate, în martie, după o pauză de 20 de ani. El a spus că a fost „uimit de modul în care cei care sunt încă deţinuţi astăzi se confruntă cu simptomele îmbătrânirii accelerate, agravate de efectele cumulate ale experienţelor lor şi ale anilor petrecuţi în detenţie”.

El a cerut ca deţinuţii să beneficieze de îngrijire adecvată a sănătăţii psiho-mentale şi fizice şi să aibă contact mai des cu familia.

Departamentul de Apărare al SUA „examinează în prezent raportul”, a declarat un purtător de cuvânt al Pentagonului.

A ajuns să simbolizeze excesele „războiului împotriva terorii” din SUA

Tabăra de la Guantanamo a fost înfiinţată de preşedintele republican George W. Bush în 2002 pentru a fi reţinuţi suspecţi străini de terorism în urma atacurilor din 2001 asupra New Yorkului şi a Pentagonului, care au ucis aproximativ 3.000 de oameni.

A ajuns să simbolizeze excesele „războiului împotriva terorii” din SUA, din cauza metodelor dure de interogare despre care criticii au spus că echivalează cu tortura. Acolo erau 40 de deţinuţi când actualul preşedinte Joe Biden a preluat mandatul în 2021. Administraţia Biden a spus că doreşte să închidă unitatea, dar nu a prezentat un plan pentru a face aceasta.

Repatrierea a doi fraţi în Pakistan a avut loc în februarie şi au mai rămas 30 de prizonieri. Hamilton a îndemnat Washingtonul să rezolve soarta deţinuţilor, îndemnând la acţiune pentru a-i transfera pe cei care erau eligibili.

**********

Cu această ocazie, să ne amintim şi de închisorile CIA (inclusiv din România) şi de crimele de război din Afganistan. Iată, de exemplu, un articol apărut la 5 martie 2020, pe portalul Curs de Guvernare:

Închisorile secrete din România – vizate în decizia de joi prin care Tribunalul Penal Internațional a autorizat investigarea crimelor de război din Afganistan

Tribunalul Penal Internaţional (TPI) a autorizat joi [5 martie 2020, n.n.] deschiderea unei anchete pentru crime de război şi crime contra umanităţii în Afganistan. Decizia TPI precizează însă că investigația este necesar să includă și închisorile secrete operate de americani în Polonia, Lituania și România.

„Procuratura este autorizată să înceapă o anchetă privind presupuse crime comise pe teritoriul Afganistanului începând cu 1 mai 2003”, a spus judecătorul Piotr Hofmanski, citind decizia ce anulează hotărârea din primă instanță și lansează o premieră în materie judiciară.

Decizia a fost luată cu unanimitate de Camera de Apel a TPI.

Judecătorul Hofmanski a mai declarat că procurorul șef de pe lângă TPI, Fatou Bensouda, nu este indicat să-și limiteze investigația la indiciile preliminare, întrucât aceasta ar afecta funcția de căutare a adevărului pe care o are urmărirea penală.

Judecătorii TPI care au refuzat în aprilie 2019 să autorizeze deschiderea anchetei au considerat că nu se va putea ajunge la un rezultat, cât timp toate părțile vizate – SUA, autoritățile afgane și talibanii – nu vor coopera.

Curtea Penală Internațională are competenţă asupra infracțiunii de genocid, asupra crimelor de război şi asupra crimelor împotriva umanităţii.

SUA au ridicat viza procurorului care a cerut investigația

Decizia Tribunalului de la Haga, instituit în 2002, va înfuria administrația Trump, scrie The Guardian. Washingtonul a criticat de nenumărate ori cererea procurorului șef al TPI, Fatou Bensouda, de a examina acțiunile soldaților americani în Afganistan.

Secretarul de stat american Mike Pompeo a avertizat anul trecut că un astfel de demers va fi urmat de revocarea vizelor pentru personalul TPI care va încerca să investigheze crimele de război sau abuzurile comise de forțele americane în Afganistan sau oriunde altundeva în lume.

Fatou Bensouda a confirmat anul trecut că i-a fost revocată viza de intrare pe teritoriul SUA, după amenințarea oficialilor americani.

Fatou Bensouda: Există informații despre acte de tortură comise de soldații și serviciile secrete americane

Procurorul șef Bensouda a cerut în noiembrie 2017 autorizarea unei anchete ample, ca urmare a informațiilor colectate în cei peste 10 ani de investigație preliminară.

Ea a explicat atunci că există informații despre acte de tortură, rele tratamente, încălcarea demnității, violuri și agresiuni sexuale comise de soldați și agenți ai serviciilor secrete americane asupra deținuților din Afganistan și alte locuri.

De asemenea, ea a arătat că talibanii și alte grupuri de insurgenți au ucis peste 17.000 de civili afgani după 2009 și că forțele de securitate afgane sunt suspectate că au torturat prizonieri în centrele de detenție.

România – condamnată la CEDO din cauza închisorilor secrete

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a condamnat, în 2018, România și Lituania, din cauza detenției a doi prizonieri ce au fost deținuți în închisori secrete din aceste state.

Curtea s-a pronunțat în favoarea a doi prizonieri deținuți în baza Guantanamo – Abd al-Rahim al-Nachiri (care a deschis proces împotriva României) și Abou Zoubaida (care a deschis proces împotriva Lituaniei) – care au fost ținuți prizonieri în închisori secrete în cele două țări, între anii 2004 și 2006.

Nici România și nici Lituania nu au admis existența închisorilor secrete pe teritoriile lor și ambele țări au făcut apel, dar judecătorii europeni au decis în unanimitate să respingă apelul.

În 2015, fostul președinte Ion Iliescu a declarat pentru Der Spiegel că el a aprobat „în principiu”, în perioada 2002-2003, o solicitare a SUA privind alocarea unui sediu al CIA în România. Publicația germană l-a întrebat în legătură cu acest subiect și pe Traian Băsescu, însă acesta a refuzat să facă orice comentariu.

Ancheta parlamentară din România nu a descoperit nimic

Subiectul a fost cercetat și de o Comisie parlamentară specială, raportul fiind publicat în Monitorul Oficial din 7 mai 2008 (aici-link).

Concluziile finale ale acestui raport sunt:

1. La întrebarea dacă există sau au existat baze secrete americane în România, Comisia de anchetă răspunde negativ.
2. La întrebarea dacă în România există sau au existat, în perioada cercetată, facilități pentru deținerea de prizonieri, altele decât cele penitenciare (reale, secrete, ad-hoc, clădiri utilizabile în formă improvizată în acest scop), eventual în apropierea aeroporturilor Timișoara, București – Henri Coandă sau Băneasa și Constanța, Comisia de anchetă răspunde negativ.
3. La întrebarea dacă există sau au existat persoane deținute cu sau fără acte în sistemul penitenciar din România, care ar fi putut să fie asimilate prizonierilor, Comisia de anchetă răspunde negativ.
4. La întrebarea dacă există posibilitatea unor fisuri în sistemul de control complet al traficului – civil sau militar – ori dacă, din neglijență, anumite zboruri ar fi putut trece nemonitorizate sau neînregistrate sau asupra lor nu s-ar fi aplicat procedurile la sol prevăzute în convențiile internaționale, Comisia de anchetă răspunde negativ.
5. La întrebarea dacă ar fi fost posibil ca anumite instituții din România să fi participat conștient sau prin omisiune ori neglijență la operațiuni de transport ilegal de deținuți prin spațiul aerian sau aeroporturile din România, Comisia de anchetă răspunde negativ.
6. La întrebarea dacă zboruri civile americane sau ale altor state ar fi putut transporta, lăsa ori ridica persoane care ar fi asimilate deținuților, pe teritoriul român sau în responsabilitatea autorităților române, potrivit normelor internaționale, Comisia de anchetă răspunde negativ.
7. La întrebarea dacă a existat o anchetă profundă parlamentară pentru stabilirea alegațiilor media privind existența unor centre de detenție sau a unor zboruri cu prizonieri ilegali în România, Comisia de anchetă răspunde afirmativ.
8. La întrebarea privind scopul escalelor în România ale zborurilor prezentate în cap. 5, Comisia de anchetă are argumente temeinice pentru a răspunde că ele nu au avut nimic în comun cu posibile transporturi ilegale de prizonieri pe teritoriul României.

Citiți și:
Închisorile CIA din România: Ne-aţi făcut de râs, ticăloşilor!
Top 10 secrete declasificate pe care CIA nu vrea să le știți

 

yogaesoteric
22 iunie 2023