Miza înarmării fără precedent

Donald Trump a șocat din nou opinia publică. Într-o postare-bombă pe Truth Social, șeful de la Casa Albă a denunțat o adevărată conspirație a tripletei Xi – Putin – Kim împotriva Statelor Unite. Bineînțeles, cu sprijinul solid al lui Adrian Năstase și al Vioricăi Dăncilă, prezenți la mega-parada militară organizată la Beijing.

Oare ce a vrut să spună poetul?, s-au întrebat inclusiv jurnaliștii de la CNN. Ce conspirație a văzut Trump? China, Rusia și Coreea de Nord se pregătesc să bombardeze SUA, așa cum tot amenință Kim Jong-un cu diferite ocazii? Explicația ar putea fi mult mai simplă. Nu asistăm la pregătiri pentru un război fierbinte, apocaliptic, ci la tentativele Sudului Global de a modifica sistemul financiar global prin subminarea dolarului.

Conspirația văzută de Trump este transparentă. Niciun secret. China împreună cu partenerii din Sudul Global se străduie să atace supremația dolarului, considerată a fi un avantaj nemeritat al Occidentului, menținut vreme de zeci de ani cu ajutorul Pentagonului.

Parada militară de la Beijing, cu prezența simbolică a liderilor Vladimir Putin și Kim Jong-un, nu a fost doar un exercițiu de proiecție a puterii, ci un mesaj geopolitic calculat, transmis direct Occidentului: China și aliații săi nu mai acceptă hegemonia unilaterală a Statelor Unite în sistemul global, mai ales în domeniul financiar. Mass-media occidentală a prezentat evenimentul ca pe o „provocare” militară, o „demonstrație de forță” împotriva democrațiilor liberale. Cât se poate de fals! Jurnaliștii alimentează în continuare narativa convențională despre amenințări iminente cu tancuri, rachete hipersonice și ogive nucleare.

În realitate, la fel ca în pandemie, „amenințarea” este doar un ecran de fum. Adevăratul război se desfășoară în culisele băncilor centrale, ale piețelor valutare și ale infrastructurii financiare globale. Obiectivul Chinei nu este să ocupe teritorii, ci să detroneze dolarul ca valută dominantă în comerțul internațional. Să construiască un sistem alternativ, ancorat în yuan și în instituțiile financiare chineze, precum AIIB sau sistemul de plăți SPFS (analogul SWIFT-ului).

Înarmările masive din Europa, justificate prin „amenințarea rusă”, sunt în esență o reacție la ofensiva economică a Sudului Global reprezentant, în principal, de China. Occidentul știe că dominanța dolarului – care oferă SUA avantaje enorme: acces ieftin la credit, influență asupra sancțiunilor, control asupra fluxurilor de capital – se află sub atac susținut, din multiple direcții. Fără dolar, imperiul economic american s-ar prăbuși foarte rapid. De aceea, investițiile colosale în apărare nu sunt doar pentru apărarea teritoriilor, ci pentru menținerea credibilității forței militare. O forță care, implicit, garantează stabilitatea sistemului financiar bazat pe dolar. Este o logică de tip „moneda forței”, unde puterea militară sprijină puterea monetară.

În ultimii ani, numeroase țări din Sudul Global – de la Brazilia la Arabia Saudită, de la India la Africa de Sud – au început să reducă utilizarea dolarului în tranzacțiile bilaterale, în special pentru energie și alimente. Acorduri în yuan, rublă sau chiar monede regionale sunt semnate tot mai des. China a devenit cel mai mare partener comercial al lumii, iar Belt and Road Initiative (BRI) reprezintă nu doar o infrastructură fizică, ci o rețea financiară paralelă. Aici stă pericolul real pentru Washington: o descentralizare a sistemului monetar global, care ar izola SUA de fluxurile economice strategice.

Ironia istoriei este că Statele Unite au contribuit decisiv la ascensiunea Chinei prin investiții masive, transferuri tehnologice și integrarea în lanțurile globale de aprovizionare. Acum, Beijing-ul folosește puterea economică acumulată pentru a contesta fundațiile sistemului occidental. Episodul Henry Kissinger, unul simbolic, arată clar evoluția: arhitectul deschiderii americane către China în anii ’70 a fost martorul declinului influenței americane. „Monstrul” creat cu sprijinul SUA încearcă acum să muște mâna care l-a hrănit – nu literal, ci prin competiție economică și financiară.

Revenirea la status quo-ul dinainte de februarie 2022, când dolarul era necontestat, este practic imposibilă. Războiul din Ucraina a accelerat decuplarea dintre blocul occidental și cel format în jurul Chinei și Rusiei. India, deși nu este un aliat formal al Beijing-ului, joacă un rol tot mai independent, după ce a refuzat să participe la sancțiunile anti-ruse, diversificându-și parteneriatele energetice și financiare.

Pe termen lung, dolarul va supraviețui, dar nu va mai avea monopolul. În următorii 10-20 de ani, vom asista la o globalizare a sistemului monetar: o triadă dominată de dolar, yuan și eventual o monedă digitală a BRICS. Dolarul va rămâne principalul activ de rezervă, dar ponderea sa va scădea, de la peste 60% la sub 40%.

Hegemonia SUA va fi contestată nu prin războaie calde între G7 și Sudul Global – care ar fi potențial sinucigașe – ci prin războaie economice, tehnologice și monetare. Adevărata bătălie nu se va da pe câmpiile Europei, ci în serverele sistemelor de plăți, în bursa de aur din Shanghai și în negocierile pentru tranzacții în monede naționale.

Occidentul vrea să ne facă să credem că pericolul vine dinspre lansatoarele de rachete rusești, nord-coreene sau chinezești; adevărul este că vine din bilanțurile băncilor centrale.

Citiți și:
Dedolarizarea merge ceas
Legea Genius, un atac la adresa băncii centrale a SUA

yogaesoteric
14 septembrie 2025