Fără să caute recunoaștere, un matematician rus a dezvăluit soluția uneia dintre cele mai faimoase conjecturi nerezolvate din matematică

Matematicianul Grigori Perelman a rezolvat conjectura Poincaré, apoi a refuzat premiul de 1 milion de dolari care însoțea această realizare

Într-o zi friguroasă din noiembrie 2002, un bărbat care trăia modest în Rusia a postat un articol pe un server public. Semnat „Grisha Perelman” și intitulat „Formula entropiei pentru fluxul Ricci și aplicațiile sale geometrice”, acesta a constituit baza uneia dintre cele mai importante demonstrații matematice.

Lucrarea a fost prima dintre cele trei publicate și în decursul anului următor, care rezolvau conjectura Poincaré, o ipoteză formulată cu aproape un secol în urmă de Henri Poincaré.

În termeni simpli, Poincaré a emis ipoteza că dacă ai lua orice tip de spațiu tridimensional – de la o pisică la Empire State Building – și ai desena o buclă bidimensională pe el, dacă ai putea micșora acea buclă până la un punct fără a rupe bucla sau forma, atunci spațiul ar fi matematic echivalent cu o sferă.

Dovedirea acestei conjecturi era crucială pentru topologie, studiul matematic al formelor. Matematicianul Stephen Smale rezolvase conjectura în cinci dimensiuni în 1961, câștigând prestigioasa medalie Fields pentru matematică. Dar cazul tridimensional s-a dovedit a fi cel mai dificil.

În anii 1980, Richard Hamilton, matematician la Universitatea Columbia, a propus rezolvarea conjecturii folosind o tehnică matematică numită flux Ricci, care fusese utilă pentru teoria relativității generale a lui Einstein, precum și pentru teoria corzilor.

În 2006, reporterul New York Times Dennis Overbye a comparat tehnica fluxului Ricci cu utilizarea căldurii unui uscător de păr pentru a netezi folia termocontractabilă. În mod similar, fluxul Ricci putea netezi ridurile și curbura și reduce o formă complicată la una mai accesibilă.

Fluxul Ricci a contribuit la simplificarea formelor rotunjite în sfere, dar singularitățile – puncte de densitate infinită – continuau să apară în forme mai complicate. Topologii pot efectua un fel de „intervenție chirurgicală” pentru a elimina aceste singularități, dar exista încă posibilitatea ca singularitățile să continue să apară la nesfârșit. Cercetătorii erau blocați.

Lucrarea lui Perelman a rezolvat problema singularității. Perelman (al cărui prenume este Grigori; Grisha era o poreclă) petrecuse ultimul deceniu făcând cercetări postdoctorale în SUA, la mai multe instituții. La mijlocul anilor 1990, a refuzat burse de matematică foarte prestigioase în SUA și Europa, s-a întors la Sankt Petersburg și a acceptat un post la Institutul de Matematică Steklov.

Matematicianul prietenos, dar timid și „detaşat de lume” „arăta ca Rasputin, cu părul lung și unghiile lungi” și le spunea colegilor că îi plăcea să facă drumeții în pădurile din jurul Sankt Petersburgului, căutând ciuperci, a povestit Robert Greene, matematician la UCLA, pentru Overbye în 2006. Colegii lui au relatat că părea complet dezinteresat de recunoaștere publică sau succes material.

Perelman a dispărut din lumina reflectoarelor după ce s-a întors în Rusia la mijlocul și sfârșitul anilor 1990, iar mulți dintre colegii săi au crezut că a renunțat complet la matematică. Apoi, Perelman a publicat lucrarea sa din 2002. În anul următor, a publicat încă două lucrări și a ținut o serie de prelegeri la mai multe universități de pe coasta de est, explicând procesul său. Apoi, a dispărut din nou din lumina reflectoarelor.

Lucrarea lui Perelman a arătat că toate singularitățile se reduc de fapt la forme simple, precum sfere sau tuburi, și că, dacă ai urma procesul Ricci până la capăt, ai descoperi că forma tridimensională se reduce la o sferă. El a demonstrat conjectura Poincaré, dar a fost nevoie de mai mulți ani pentru ca matematicienii să analizeze dovezile sale geniale, originale și extrem de tehnice și să confirme că marea problemă topografică fusese, într-adevăr, rezolvată.

În 2006, matematicienii John Morgan și Gang Tian au publicat un articol de 473 de pagini în care arătau că lucrarea lui Perelman, bazată pe cea a lui Hamilton, demonstra cu acuratețe conjectura care dăduse atâtea bătăi de cap colegilor de breaslă.

Perelman a fost declarat câștigător al prestigioasei medalii Fields și al premiului Clay Millennium pentru matematică, însoțit de o recompensă de 1 milion de dolari. El le-a refuzat, invocând unele obiecții legate de modul în care i s-a acordat meritul pentru rezolvarea problemei.

Perelman și-a dat demisia din funcția de la Institutul Steklov în 2005 și de atunci a evitat cu sârguință lumina reflectoarelor. Nu este clar dacă încă mai lucrează la matematică în apartamentul său din Sankt Petersburg, unde, la începutul anilor 2010, vecinii săi spuneau că avea grijă de mama sa în vârstă.

Când un reporter a încercat să îl contacteze în 2010, el a refuzat să acorde interviul, spunând: „Mă deranjați. Culeg ciuperci”.

Citiți și:
Geniul tău benefic te va conduce prin viață cu pași de uriaș. Trezește-l!(I)
Reputatul matematician Florian Colceag: «Pot demonstra că Dumnezeu există și acționează»
Existența cea veșnică a lui Dumnezeu a fost demonstrată prin intermediul unui argument ontologic de marele matematician și logician Kurt Gödel

yogaesoteric
23 noiembrie 2025

Also available in: English