Trump „escaladează pentru a dezescalada” conflictul cu Rusia

O face pentru că se simte jignit personal de faptul că Putin i-a respins propunerea de a îngheța conflictul în schimbul unui parteneriat strategic axat pe resurse și, indiferent dacă suntem sau nu de acord cu el, percepe o slăbiciune a Moscovei după ce SUA au construit un „cordon sanitar” în jurul Rusiei în ultimul an.

Trump a semnat Declarația liderilor G7 privind problemele geopolitice, prin care s-a convenit „să se sporească livrarea de capacități de apărare aeriană, sisteme și interceptori suplimentari, precum și capacități de lungă distanță. De asemenea, suntem gata să luăm în considerare extinderea către Ucraina a beneficiilor licențelor pentru a permite o creștere a producției militare a Ucrainei……. vom consolida sancțiunile noastre, inclusiv cele din sectoarele petrolier și gazier”. Ceea ce înseamnă că se pregătește să „escaladeze pentru a dezescalada” conflictul cu Rusia, dintr-un motiv pe care îl voi explica acum.

Din perspectiva lui Trump – ceea ce constituie o explicație, dar nu o scuză, în cazul în care cineva ar interpreta greșit cele ce urmează –, Putin și-a irosit timpul în aceste aproape 18 luni vorbind despre pace, dar respingând propunerea lui Trump de a îngheța conflictul în schimbul unui parteneriat strategic centrat pe resurse. La fel, din perspectiva lui Putin, Trump a renunțat la așa-numitul „Spirit al Anchorage-ului”, refuzând să-l constrângă pe Zelenski să se retragă din Donbass în schimbul declarării de către Putin a unui armistițiu complet.

În consecință, Putin și-a continuat operațiunea specială, deși a evitat în continuare orice escaladare a acesteia din cauza convingerii sale (indiferent cât de depășită consideră unii dintre susținătorii săi că a devenit între timp) că rușii și ucrainenii sunt frați. Fapt pe care Trump l-a considerat o insultă. Prin urmare, nu europenii sau ucrainenii l-au convins să renunțe la așa-numitul „Spirit al Anchorage-ului”, ci propriul său ego, după ce s-a simțit jignit că Putin i-a respins propunerea menționată mai sus chiar în fața lui, la Anchorage.

Privind în retrospectivă, Trump își îndreptase deja din nou atenția asupra Venezuelei și Iranului, motiv pentru care a amânat „escaladarea pentru a dezescalada” până când ambele chestiuni au fost rezolvate. Între timp, el și-a pus în aplicare Doctrina Neo-Reagan de reducere a influenței ruse la nivel mondial, concentrându-se pe întreaga periferie sudică a Rusiei din Caucazul de Sud și Asia Centrală, ceea ce a dus la finalizarea încercuirii strategice a Rusiei. Un „cordon sanitar” a fost acum stabilit în jurul întregii țări.

Această structură geostrategică organizată de SUA a fost construită în regiunea arctică-baltică prin eforturi conduse de Marea Britanie, în Europa Centrală prin eforturi conduse de Polonia, de-a lungul întregii sale periferii sudice prin eforturi conduse de Turcia și în Asia de Nord-Est prin eforturi conduse de Japonia. Prin urmare, este aproape sigur că Trump a fost sfătuit de „statul profund” că acum este momentul perfect pentru a intensifica presiunea asupra Rusiei, astfel încât să o constrângă să facă concesii unilaterale pentru a pune capăt conflictului ucrainean și, în consecință, pentru a atenua o parte din această presiune.

Dacă Putin se va conforma sau nu rămâne o chestiune de dezbatere, dar incertitudinea menționată anterior nu înseamnă că Trump nu a fost convins că acum este momentul perfect de a „escalada pentru a dezescalada”, după ce a perceput ceea ce el consideră cu adevărat a fi o slăbiciune.

Riscul este ca Putin să renunțe în cele din urmă la convingerea sa privind fraternitatea dintre ruși și ucraineni și să recurgă la o escaladare reciprocă, ajungând posibil chiar până la lovituri convenționale limitate împotriva membrilor NATO, pentru a demasca ceea ce el ar putea considera a fi o mare cacealma legată de articolul 5.

Cu excepția cazului în care Rusia fie capitulează în fața cererilor SUA, fie se produce o descoperire diplomatică prin care se ajunge la un echilibru al intereselor printr-o serie de compromisuri reciproce – prima variantă fiind improbabilă, în timp ce cea de-a doua este posibilă, chiar dacă puțin probabilă –, atunci este de așteptat o escaladare majoră a tensiunilor dintre NATO și Rusia. Trump s-a mulțumit în cele din urmă cu mai puțin decât a cerut de la Iran, în ciuda amenințărilor anterioare că îi va distruge civilizația dacă nu se predă necondiționat, așa că s-ar putea să „se sperie” din nou și să încheie o înțelegere.

Citiți și:
Rusia „nu caută un conflict”, afirmă comandantul suprem american al NATO
Cum au cumpărat timp pentru Kiev „fricțiunile” transatlantice

yogaesoteric
21 iunie 2026