Aminoacizii, materialul de construcție a proteinelor

Aminoacizii sunt esențiali pentru viața noastră. Ei sunt „cărămizile” cu care ni se construiesc proteinele. Dacă apa reprezintă aproximativ 60% din trupul nostru, din restul de 40%, jumătate sunt proteine. Proteina, la rândul ei, este alcătuită dintr-o combinație din cei aproape douăzeci de aminoacizi. Astfel, mușchii, tendoanele, țesuturile, părul, unghiile și pielea noastră, dar și sângele, hormonii și sistemul nostru imunitar sunt toate alcătuite din proteine, deci din aminoacizi. Planul care determină numărul exact și aranjamentul aminoacizilor din fiecare proteină este codificat în ADN-ul fiecărei persoane. Trupul nostru nu ar putea exista fără aminoacizi, care stau la baza tuturor funcțiilor vitale ale organismului, producând peste 100.000 de proteine diferite.

Așadar, avem nevoie de proteine, și implicit de aminoacizi, pentru a activa reacțiile chimice celulare și pentru a ajuta la transportarea substanțelor esențiale în și din celule. Sunt proteine care acționează ca anticorpi, ajutându-ne să ne protejăm împotriva bolilor și virusurilor. Altele sunt hormoni care ne influențează starea de spirit și nivelul de energie. Proteinele acționează, de asemenea, pe post de comutatoare de control pentru expresia genelor, determinând care gene să fie activate și care stopate. Proteinele sunt necesare pentru vindecarea rănilor, repararea țesuturilor și îndepărtarea deșeurilor produse în timpul metabolismului. Așa cum pierdem apă în fiecare zi prin transpirație, evaporare și urină, pierdem și proteine din mușchi și țesuturi.

Putem spune că aminoacizii sunt implicați în toate procesele organice, de la construirea mușchilor și a țesuturilor care susțin viața, până la fabricarea substanțelor chimice necesare pentru activitatea creierului și a organelor vitale. Când anumiți aminoacizi sunt deficitari sau în dezechilibru, survin probleme la nivelul funcțiilor cerebrale. Aminoacidul glicină, de exemplu, este responsabil cu calitatea somnului. O gamă largă de aminoacizi, cum ar fi cei care ne influențează sistemul imunitar și funcțiile cognitive, lucrează pentru a menține starea normală a trupului sau homeostazia. Suplimentarea cu aminoacizi și introducerea lor în dieta noastră poate oferi soluții la o varietate de provocări legate de alimentație, cum ar fi dezechilibrul nutrițional și deficiențele nutriționale.

Iată numai câteva dintre beneficiile suplimentării cu aminoacizi:

• O piele sănătoasă și mușchi mai puternici

Glicina, de exemplu, este principalul aminoacid din compoziția colagenului – proteina primară și cea mai abundentă din trupul nostru, necesară pentru sănătatea ligamentelor, a sângelui, oaselor, mușchilor și pielii. S-a demonstrat că un nivel optim de colagen susține sănătatea pielii, ameliorează durerile articulare și previne pierderea osoasă. În condițiile în care fiecare al treilea până la al patrulea aminoacid din colagen este glicină, este esențial să avem niveluri optime de glicină pentru a susține producția de colagen necesară organismului.

Alături de alți aminoacizi, leucina este și ea importantă pentru piele, deoarece are proprietăți anti-aging, reducând ridurile și liniile fine. Prin urmare, aportul alimentar și aplicarea produselor pe bază de leucină încetinește îmbătrânirea pielii. Astfel, pielea devine fermă, netedă și sănătoasă.

• Întărirea sistemului imunitar

Tot glicina este unul dintre cei trei aminoacizi pe care trupul nostru îi folosește pentru a produce glutation, un antioxidant puternic care protejează celulele împotriva daunelor oxidative generate de radicalii liberi. Așadar, fără un nivel optim de glicină, trupul nostru produce mai puțin glutation, ceea ce influențează nefast modul în care organismul gestionează stresul oxidativ în timp.[1] În plus, dat fiind că nivelurile de glutation scad în mod natural odată cu vârsta, este necesar să creștem aportul de glicină pentru o sănătate optimă.

Un alt aminoacid care stimulează producția de glutation este cisteina. Cercetările sugerează că funcțiile imunologice în bolile asociate cu o deficiență de cisteină și glutation pot fi îmbunătățite semnificativ și restaurate prin suplimentarea cu cisteină.[2] Un studiu a arătat că o formulă care include cisteină, colostru bovin, acizi grași Omega-3 și o combinație de vitamine și minerale a încetinit declinul celulelor imunitare. Potrivit altui studiu, prin creșterea nivelului de glutation, cisteina are un impact benefic asupra funcției imunitare la bolnavii de HIV.[3] Suplimentarea cu L-cisteină poate îmbunătăți funcția imunitară la femeile aflate la postmenopauză. Administrarea de cisteină, chiar și pentru o perioadă scurtă (2-4 luni), poate contribui la întărirea sistemului imunitar la acest grup de femei prin diminuarea probabilității de apariție a bolilor legate de scăderea imunității odată cu înaintarea în vârstă.

De asemenea, prolina susține multe funcții ale sistemului imunitar și poate ajuta la îmbunătățirea stării antioxidante, ceea ce înseamnă că poate ajuta la reducerea inflamației și a stresului oxidativ, care deteriorează articulațiile și țesutul conjunctiv.

• Rol hepatoprotector

Ficatul este cel mai important sistem de filtrare a deșeurilor și toxinelor din organism. Atunci când ficatul eșuează în această funcție, orice alt sistem de organe este în pericol, inclusiv creierul. Insuficiența hepatică poate afecta cunoașterea, comportamentul și controlul muscular. Această afecțiune se numește encefalopatie hepatică, care înseamnă literal „boală hepatică a creierului”.[4] În cazurile de boală hepatică cronică, suplimentarea cu L-ornitină și L-aspartat a prevenit episoadele de encefalopatie hepatică. De asemenea, a scăzut amoniacul din sânge și a îmbunătățit funcțiile cognitive, chiar și la persoanele cu boală severă în stadiu terminal. Unii cercetători au sugerat că persoanele cu boală hepatică cronică, chiar și cei care nu au simptome cognitive evidente, pot beneficia de suplimentarea cu L-ornitină și L-aspartat.[5]

Glicina poate reduce efectele nocive ale alcoolului asupra ficatului prin prevenirea inflamației. S-a demonstrat că scade concentrațiile de alcool din sânge prin stimularea metabolismului alcoolului în stomac, mai degrabă decât în ficat, ceea ce previne dezvoltarea afecțiunii ficatului gras și a cirozei alcoolice.[6] În plus, glicina poate contribui la reversarea leziunilor hepatice cauzate de consumul excesiv de alcool. În timp ce leziunile hepatice moderate induse de alcool pot fi inversate prin abținerea de la alcool, glicina poate îmbunătăți procesul de recuperare.

• Detoxificarea organismului

Cisteina poate fi utilizată pentru a preveni efectele secundare cauzate de reacții adverse la medicamente și substanțe chimice toxice.[7] Metalele toxice au efecte pro-oxidative și epuizează nivelurile de glutation, așa că suplimentarea cu cisteină ajută la restabilirea funcțiilor glutationului, pentru a putea avea loc detoxifierea. Întrucât cisteina ajută organismul să detoxifice toxinele și substanțele chimice periculoase, poate fi administrată intravenos pacienților care suferă de o supradoză de acetaminofen, pentru a preveni sau reduce afectarea ficatului și a rinichilor. Insuficiența hepatică acută indusă de medicamente este o boală fatală, cauzată de metabolitul toxic N-acetil-p-benzochinonă-imină, care conduce la epuizarea glutationului. Atunci când pacienții sunt tratați cu cisteină, are loc o creștere semnificativă a activității glutationului[8], ceea ce contribuie substanțial la detoxifiere.

• Reglarea nivelului de glicemie

Cisteina este eficientă în susținerea capacității naturale a organismului de a gestiona și regla nivelul optim de zahăr din sânge. Un studiu[9] din 2009 arată că suplimentarea cu cisteină poate scădea glicemia și markerii inflamației vasculare la pacienții cu diabet. Cisteina scade semnificativ nivelul de glucoză din sânge și rezistența la insulină.

De asemenea, cercetările au legat diabetul de un metabolism disfuncțional al serinei în organism. Suplimentarea cu L-serină poate oferi o nouă modalitate terapeutică de a îmbunătăți controlul glucozei. În plus, consumul de L-serină poate preveni și complicațiile diabetului, în special neuropatia diabetică – un tip de leziuni neuronale cauzate de creșterea zahărului din sânge.

• O sănătate digestivă optimă

Proteina de colagen este unul dintre cele mai bune suplimente pentru îmbunătățirea sănătății intestinale, tratarea sindromului de intestin permeabil și, prin urmare, sprijinirea funcției generale a sistemului imunitar. Astfel, aminoacizii care fac parte din compoziția colagenului pot ajuta la întărirea țesuturilor care căptușesc tractul gastro-intestinal, cu efect benefic în absorbția nutrienților și prevenirea răspunsurilor autoimune.[10]

Glutamina este deosebit de importantă pentru sănătatea intestinului și, implicit, pentru sistemul imunitar, întrucât intestinul este cel mai mare organ din cadrul sistemului imunitar. Un studiu publicat în revista Clinical Immunology a constatat că L-glutamina normalizează efectele răspunsului imun TH2 care stimulează citokinele inflamatorii. Astfel, glutamina reduce inflamația intestinală și ajută în recuperarea din alergii alimentare.[11]

De asemenea, glutamina este o sursă importantă de energie pentru celulele intestinale și imunitare. Ajută la menținerea barierei dintre interiorul intestinelor și restul trupului, prevenind astfel apariția intestinului permeabil[12] și împiedicând trecerea bacteriilor sau toxinelor din intestine în restul trupului. Este cunoscut faptul că intestinul permeabil poate genera probleme cu tiroida, cum ar fi boala Hashimoto, sau artrită, sau probleme ale pielii ca psoriazisul și alte afecțiuni. Un studiu publicat în revista medicală Lancet a examinat 20 de pacienți din spital și a constatat că suplimentarea cu L-glutamină a scăzut permeabilitatea intestinală. Un studiu pe animale publicat în British Journal of Surgery a constatat că L-glutamina este benefică pentru colita ulceroasă și bolile inflamatorii intestinale.[13]

În plus, glutamina este importantă pentru creșterea și menținerea normală a celulelor din intestin. Datorită rolului major al intestinelor în sistemul imunitar, glutamina poate susține o stare optimă a sistemului imunitar prin sprijinirea celulelor intestinale.[14] Glutamina ajută la menținerea mucoasei intestinale, susținând o bună absorbție a nutrienților de către organism.

Administrarea de glutamină poate fi benefică în tratarea unor afecțiuni digestive, cum ar fi: sindromul colonului iritabil, boli inflamatorii intestinale ca boala Crohn, colită ulcerativă, diverticuloza, diverticulita, intestin permeabil sau oricare dintre problemele asociate cu intestinul permeabil (cum ar fi dureri articulare, rozacee sau orice tip de răspuns autoimun), ulcer gastric, boala celiacă.

O nouă tendință în practica medicală internațională de ultimă oră este administrarea de cocktailuri cu aminoacizi în concentrații și combinații adecvate diferitelor afecțiuni sau nevoi de prevenție ale organismului nostru. Adaptate la profilul medical al fiecărei persoane, terapiile cu aminoacizi, care sunt aplicate și la Clinica ImunoMedica, se dovedesc eficiente și promițătoare. Medicina japoneză[15] le folosește cu succes de mai multe decenii, considerându-le o soluție pentru provocările medicale și nutriționale actuale și integrându-le în ceea ce astăzi se numește, cu un termen generic, Amino-știința.

Note:

[1] Persaud C, Forrester T, Jackson AA. Urinary excretion of 5-L-oxoproline (pyroglutamic acid) is increased during recovery from severe childhood malnutrition and responds to supplemental glycine. J Nutr. 1996 Nov;126(11):2823-30. doi: 10.1093/jn/126.11.2823. PMID: 8914954.

[2] Dröge W, Breitkreutz R. Glutathione and immune function. Proc Nutr Soc. 2000 Nov;59(4):595-600. doi: 10.1017/s0029665100000847. PMID: 11115795.

[3] Hummelen R, Hemsworth J, Reid G. Micronutrients, N-acetyl cysteine, probiotics and prebiotics, a review of effectiveness in reducing HIV progression. Nutrients. 2010 Jun;2(6):626-51. doi: 10.3390/nu2060626. Epub 2010 Jun 2. PMID: 22254046; PMCID: PMC3257666.

[4] Hadjihambi A, Arias N, Sheikh M, Jalan R. Hepatic encephalopathy: a critical current review. Hepatol Int. 2018 Feb;12(Suppl 1):135-147. doi: 10.1007/s12072-017-9812-3. Epub 2017 Aug 2. PMID: 28770516; PMCID: PMC5830466.

[5] Waghray A, Waghray N, Mullen K. Management of covert hepatic encephalopathy. J Clin Exp Hepatol. 2015 Mar;5(Suppl 1):S75-81. doi: 10.1016/j.jceh.2014.02.007. Epub 2014 Apr 1. PMID: 26041963; PMCID: PMC4442854.

[6] Iimuro Y, Bradford BU, Forman DT, Thurman RG. Glycine prevents alcohol-induced liver injury by decreasing alcohol in the rat stomach. Gastroenterology. 1996 May;110(5):1536-42. doi: 10.1053/gast.1996.v110.pm8613061. PMID: 8613061.

[7] Quig D. Cysteine metabolism and metal toxicity. Altern Med Rev. 1998 Aug;3(4):262-70. PMID: 9727078.

[8] Ferret PJ, Hammoud R, Tulliez M, Tran A, Trébéden H, Jaffray P, Malassagne B, Calmus Y, Weill B, Batteux F. Detoxification of reactive oxygen species by a nonpeptidyl mimic of superoxide dismutase cures acetaminophen-induced acute liver failure in the mouse. Hepatology. 2001 May;33(5):1173-80. doi: 10.1053/jhep.2001.24267. PMID: 11343246.

[9] Jain SK, Velusamy T, Croad JL, Rains JL, Bull R. L-cysteine supplementation lowers blood glucose, glycated hemoglobin, CRP, MCP-1, and oxidative stress and inhibits NF-kappaB activation in the livers of Zucker diabetic rats. Free Radic Biol Med. 2009 Jun 15;46(12):1633-8. doi: 10.1016/j.freeradbiomed.2009.03.014. Epub 2009 Mar 26. PMID: 19328229; PMCID: PMC3568688.

[10] Ruth MR, Field CJ. The immune modifying effects of amino acids on gut-associated lymphoid tissue. J Anim Sci Biotechnol. 2013 Jul 30;4(1):27. doi: 10.1186/2049-1891-4-27. PMID: 23899038; PMCID: PMC3750756.

[11] Chang WK, Yang KD, Shaio MF. Effect of glutamine on Th1 and Th2 cytokine responses of human peripheral blood mononuclear cells. Clin Immunol. 1999 Dec;93(3):294-301. doi: 10.1006/clim.1999.4788. PMID: 10600341.

[12] Rao R, Samak G. Role of Glutamine in Protection of Intestinal Epithelial Tight Junctions. J Epithel Biol Pharmacol. 2012 Jan;5(Suppl 1-M7):47-54. doi: 10.2174/1875044301205010047. PMID: 25810794; PMCID: PMC4369670.
Wang B, Wu G, Zhou Z, Dai Z, Sun Y, Ji Y, Li W, Wang W, Liu C, Han F, Wu Z. Glutamine and intestinal barrier function. Amino Acids. 2015 Oct;47(10):2143-54. doi: 10.1007/s00726-014-1773-4. Epub 2014 Jun 26. PMID: 24965526.

[13] Fujita T, Sakurai K. Efficacy of glutamine-enriched enteral nutrition in an experimental model of mucosal ulcerative colitis. Br J Surg. 1995 Jun;82(6):749-51. doi: 10.1002/bjs.1800820611. PMID: 7627502.

[14] Calder PC, Yaqoob P. Glutamine and the immune system. Amino Acids. 1999;17(3):227-41. doi: 10.1007/BF01366922. PMID: 10582122.
Chassaing B, Kumar M, Baker MT, Singh V, Vijay-Kumar M. Mammalian gut immunity. Biomed J. 2014 Sep-Oct;37(5):246-58. doi: 10.4103/2319-4170.130922. PMID: 25163502; PMCID: PMC4714863.

[15] https://www.ajinomoto.com/amino-acids/amino-acids-solve-challenges

Citiți și:
Cele mai bune surse de proteine pentru vegani
Beneficiile postului: cum poate ajuta în leziunile cauzate de proteina spike, în combaterea bolii Alzheimer și a cancerului – studii

 

yogaesoteric
21 iulie 2023