Avantajele produselor naturale în raport cu medicamentele de sinteză (III)

de profesor yoga Gregorian Bivolaru

Citiţi aici partea a doua a articolului

Este medicina naturistă total lipsită de pericole?

Din păcate, răspunsul este NU, dar nu din cauza imperfecţiunilor Naturii, ci datorită faptului că există unii vindecători entuziaşti, dar mediocri în puterea lăuntrică (BIOCÂMP SUBTIL) şi în profunzimea cunoştinţelor autentic spirituale, care, deşi se consideră experţi în medicina alternativă, deţin numai cunoştinţe generale de anatomie şi patologie, iar afirmaţiile fantasmagorice pe care adeseori ei se hazardează să le facă trebuie privite cu multă circumspecţie, cu bun simţ, cu detaşare şi cu discernământ. Unii dintre aceşti terapeuţi mediocri susţin că nu le mai sunt deloc necesare cunoştinţele generale de anatomie şi fiziologie, datorită faptului că ei  acţionează mai mult asupra aurei, asupra mentalului, asupra sufletului şi asupra corpului fizic. În alte cazuri, practicanţii medicinei alternative care se consideră „bioterapeuţi atotputernici” alunecă din sublim într-un ridicol grotesc, îşi pierd în scurt timp bunul simţ, devin megalomani, lasă să li se exacerbeze orgoliul şi devin atât de pueril entuziaşti de terapia (prin transfer de bioenergie) pe care o utilizează, încât ajung să uite complet de faptul că mintea şi corpul fiinţei umane prezintă remarcabile puteri vindecătoare, ce sunt trezite şi amplificate datorită fenomenelor de sugestie şi autosugestie care fac să survină procese complexe de rezonanţă cu energii sublime binefăcătoare din Macrocosmos (fenomen pus în mod clar în evidenţă în cazul placeboterapiei), şi, fără ca măcar să bănuiască faptul că aceste rezultate apar independent de tratamentul aplicat, îşi imaginează în mod eronat că totul este dovada înzestrării lor.

Cei care practică sau caută naturismul autentic trebuie să ştie că atitudinea corectă a unui terapeut este aceea de canal prin care înţelepciunea şi compasiunea Mamei-Naturi se manifestă către ceilalţi. Un adevărat terapeut naturist nu-şi va aroga niciodată meritul de a fi vindecat singur pacientul, ci, plin de umilinţă, va implora ca Divinul să dirijeze prin el, către fiinţa aflată în suferinţă, energiile şi cunoaşterea necesare pentru vindecare. Aşa se şi explică de ce, în astfel de situaţii, doi pacienţi cu aceeaşi boală (simptomatologie clinică) primesc tratamente uneori radical diferite.

Întoarcere în viitor

Din cele semnalate până acum, cititorul nu trebuie să tragă concluzia că noi privim medicina alternativă cu scepticism. Considerăm însă că este mult mai înţelept să examinăm orice informaţie în acest domeniu cu bun simţ, cu luciditate, cu discernământ şi cu inteligenţă.

Acest fenomen la care asistăm acum, prin care se realizează repunerea în valoare a alimentelor naturale şi a plantelor pentru terapia diferitelor afecţiuni, este perfect justificat din punct de vedere istoric. Aproape dintotdeauna practica medicală a valorificat puterea de vindecare a alimentelor naturale. Singura excepţie o reprezintă ultimii 150 – 200 de ani, în care industria medicamentelor de sinteză a impus un monopol dictatorial; din fericire însă, adevăratele statistici arată că cei mai mulţi oameni nu au încetat deloc în această perioadă să utilizeze produsele naturale ca remedii. Cu 5000 de ani înaintea erei noastre, medicii egipteni prescriau alimentele ca medicamente, iar apoi Hipocrate proclama caracterul indisociabil al relaţiei medicină-alimentaţie. Aristotel, la rândul său, făcea următoarea afirmaţie plină de bun simţ: „În ceea ce priveşte sănătatea şi boala, nu-i revine numai medicului şi cercetătorului naturii să indice până la un punct cauzele. Însă în ce măsură aceştia doi se deosebesc şi iau în consideraţie lucruri deosebite nu este cazul să o spunem acum, întrucât învecinarea până la un punct a celor două preocupări o arată situaţia de fapt: medicii mai rafinaţi şi mai plini de zel spun câte ceva despre natură şi recunosc că-şi dobândesc de acolo principiile lor, iar cei mai aleşi din cercetătorii naturii sfârşesc la rândul lor, întrucâtva, prin a ajunge la principiile medicale.”

Marele nostru model divin, Iisus Christos, care în tipul misiunii sale spirituale a realizat numeroase acte terapeutice excepţionale, a recomandat produsele naturii pentru vindecarea oamenilor, iar Biblia indică numeroase remedii naturale pentru diferite afecţiuni.

Medicii chinezi, cei indieni sau cei tibetani au recunoscut şi au utilizat din timpuri străvechi produsele naturale în actele lor terapeutice. Scrierile lor, prezentate adesea într-un lirism entuziast, descriu virtuţile terapeutice ale naturii. Într-un mod asemănător ne putem referi la tradiţia medicală sud-americană şi australiană.

Tradiţia medicinei naturale este foarte vastă şi constituie, practic, principala modalitate de tratament (după cum arată adevăratele statistici) în majoritatea regiunilor de pe Glob.

La începutul acestui secol, vindecătorul clarvăzător Edgar Cayce prescria cu un mare succes plantele, fructele, legumele şi elementele naturii pentru vindecarea a mii de oameni. Succesul său a fost considerabil şi el a fost în cele din urmă acceptat şi de către Colegiul Medicilor. La ora actuală există în statul Virginia (SUA) Fundaţia Medicală Edgar Cayce, care se ocupă cu valorificarea ştiinţifică a tuturor indicaţiilor pe care acest clarvăzător le-a dat pacienţilor de-a lungul timpului.

Fragment preluat din lucrarea „Enciclopedia naturistă a vitaminelor” de profesor yoga Gregorian Bivolaru

Citiţi şi:

Trei cerinţe fundamentale pentru a avea o viaţă sănătoasă

Fiinţa umană îşi poate controla stările psiho-mentale controlându-şi undele cerebrale

yogaesoteric

06 decembrie 2010