Bani mulți pentru recrutarea agenților

de Mihai Vasilescu

În cazul arestării la Moscova, în luna mai a acestui an, a agentului CIA Ryan Christopher Fogle, ceea ce a uimit cel mai tare a fost suma contractului pentru trădare. Ryan Fogle a promis agentului pe care încerca să-l racoleze 100 de mii de dolari în avans pentru disponibilitatea de a colabora şi un onorariu anual de 1 milion de dolari, la care s-ar fi adăugat diferite bonusuri.

Rolul trădătorului potenţial l-a jucat un ofiţer al Serviciului Federal de Securitate rus (FSB), ce participa la operațiunile de combatere a terorismului din Caucazul de Nord.

Inițial, echipamentul arhaic de spion al lui Fogle (o hartă din hârtie, o perucă blondă, o busolă) şi suma enormă a recompensei au determinat o anumită parte a mass-media să catalogheze acest scandal de spionaj drept o exagerare cu accente comice. Însă într-un interviu acordat Vocii Rusiei, politologul Vladimir Slatinov a atras atenția asupra unor astfel de reacții superficiale, reamintind cazul relativ recent al „pietrelor spion”. În urmă cu câţiva ani, un reportaj prezentat de postul de televiziune Rusia despre „pietrele spion”, umplute cu dispozitive electronice, a stârnit la vremea respectivă multiple ironii. Mai târziu însă au fost prezentate dovezi clare că aceste „pietre” au fost folosite de serviciile de informaţii britanice pentru transmiterea şi primirea informaţiilor.

În cazul lui Ryan Christopher Fogle, glumele au încetat când FSB a dezvăluit informaţii legate de un alt caz de demascare a unui spion CIA, de la începutul acestui an. În ambele situații, rezidenţii CIA la Moscova au acţionat după aceeaşi schemă.

Criză de spioni sau interese majore ale CIA?

Suma ce ar fi fost oferită de Fogle ofițerului rus, în cazul în care acesta ar fi fost de acord să furnizeze informaţii clasificate către SUA, este cu mult mai mare decât cea oferită informatorilor în trecut. Prin comparaţie, KGB-ul şi FSB-ul i-au plătit cârtiţei CIA, Aldrich Ames – care a livrat serviciilor ruseşti mai multe informaţii clasificate decât au oferit, probabil, oricare dintre ceilalți trădători din cadrul CIA dinaintea sa – modesta sumă de 4,6 milioane de dolari pentru perioada 1985-1994. Informaţiile furnizate de Ames au permis autorităţilor sovietice să demonteze o mare parte din reţeaua de spionaj a CIA în Rusia. Dar cu toate acestea, suma vehiculată de Fogle în prezent este de două ori mai mare decât cea cu care Ames a fost recompensat de Uniunea Sovietică în cei 9 ani de servicii, în perioada de vârf a Războiului Rece.

În mod tradiţional, serviciile de informaţii au fost destul de zgârcite atunci când a venit vorba de a-şi plăti agenţii şi informatorii din teren. Or, deşi serviciile de informaţii ale SUA au beneficiat de un buget oficial generos – acesta ridicându-se la 53,1 miliarde de dolari în 2010, de exemplu, sumă care nu include costul operaţiunilor legate de război – majoritatea banilor au fost cheltuiţi pe bunuri militare, cum ar fi sateliţi, supercomputere şi sisteme de interceptare radio. În aceste condiţii, chiar şi un informator deosebit de valoros ca fostul ministru de externe irakian Naji Sabri – ministru în regimul Saddam Hussein, a cărui cooperare cu CIA a debutat cu câțiva ani înainte de invazia americană în Irak, din 2003 – a fost răsplătit doar cu 100.000 de dolari pentru eforturile sale.

Potrivit publicației The Moscow Times, cazul Fogle arată disponibilitatea recentă a CIA de a cheltui sume mari de bani pentru recrutarea de agenţi străini şi de a-şi asuma riscuri serioase. De asemenea, ea indică dificultatea Agenţiei de a obţine informaţiile clasificate din surse externe.

În interviul acordat postului radio Vocea Rusiei, politologul Vladimir Slatinov justifică astfel cifrele foarte mari la care s-a ajuns: „Pe de o parte, acest lucru poate fi explicat prin faptul că serviciile agenţilor se scumpesc, iar valuta se depreciază. Pe de altă parte, el poate fi explicat prin aceea că serviciile secrete americane nu se zgârcesc când doresc să obţină informaţii importante”.

„Agențiile de informaţii ale marilor puteri nu au avut niciodată tarife fixe pentru serviciile agenţilor racolaţi. Probabil că nu există nici în prezent”, a declarat Vocii Rusiei, colonelul în rezervă Mihail Liubimov, fost agent al KGB. „Mulţi agenţi străini au lucrat pentru serviciile de informaţii sovietice din convingeri ideologice. Iar agenţii plătiţi de KGB primeau onorarii în funcţie de situaţii concrete.”

Deranjată de agresivitatea acțiunilor CIA, Rusia scoate din circuit alți doi agenți americani

Scandalul de spionaj care l-a implicat pe diplomatul american Ryan Fogle dezvăluie și alte aspecte interesante ale relaţiilor dintre SUA şi Rusia.

Așa cum spuneam, la începutul acestui an, mai precis în luna ianuarie, o altă tentativă eșuată de recrutare a unui ofițer de informații rus s-a soldat cu expulzarea din Rusia a agentului CIA implicat. În urma acestui incident, FSB – care constatase o creştere a activităţii serviciilor secrete americane la Moscova începând din 2011 – a avertizat şeful CIA local să diminueze activitatea agenției în capitala Rusiei. Întrucât Washingtonul a refuzat să se conformeze şi a continuat activitatea de recrutare, Moscova a decis să dea, cu prima ocazie, o palmă răsunătoare Statelor Unite, astfel că arestarea şi expulzarea lui Fogle au fost prezentate la televiziunea naţională.

Actul final al scandalului a venit însă după arestarea lui Fogle, atunci când agenţia de presă Interfax a publicat un interviu cu un reprezentant al FSB care a dezvăluit atât identitatea şefului CIA de la Moscova – Steven Hall, consilier la Ambasada SUA – cât şi numele agentului CIA expulzat în ianuarie – Benjamin Dillon, care a lucrat sub acoperirea funcţiei de al treilea secretar al Ambasadei Americane. Dezvăluirea celor două nume a fost o lovitură sub centură aplicată SUA, în condiţiile în care spionii ale căror nume şi chipuri au fost dezvăluite nu mai pot opera din momentul respectiv în nicio ţară din lume.

Serviciile de informaţii din aproape fiecare ţară sunt extensii ale politicii externe. Dacă agenţii lor oferă sume mari de bani potenţialilor informatori chiar şi după ce încercările anterioare s-au terminat prost, acest lucru trebuie să reflecte politica oficială a agenţiei lor. Din acest motiv, este foarte posibil ca în curând să asistăm la o nouă dinamică în relaţiile americano-ruse, conchide The Moscow Times.


Citiți și:

Spionajul SUA amintește de Războiul Rece

Serviciile secrete, loviturile de stat şi atentatele

yogaesoteric
26 noiembrie 2013

 
 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More