Corporaţia americană Chevron a obţinut «dreptul de explorare a gazului de şist» în anumite zone din România

 
Chevron este una dintre cele şase mari companii energetice din lume. În anul 2011 această companie fost locul doi în lume în ceea ce priveşte profitul obţinut. Această corporaţie americană este activă în peste 180 de ţări, desigur şi în România. Standard Oil of California, redenumită Chevron, este corporaţie membră a Council on Foreign Relations (Consiliul pentru Relaţii Internaţionale), care, la rândul ei, este deţinută de către David Rockefeller încă din anul 1949.

Compania Chevron a început operaţiunile de explorare în România în anul 2010, obţinând concesiuni pentru trei zone de la malul Mării Negre. Aceste concesiuni încă aşteptau aprobarea oficială din partea Guvernului la începutul anului 2012. În anul 2011, a fost adăugată o suprafaţă semnificativă de 6.100 km² prin concesionarea zonei de lângă Bârlad.

Prin Hotărârile Guvernului României nr. 188, 189 şi 190, publicate în Monitorul Oficial Partea I, nr. 205 – 28 martie 2012, care au fost semnate, în numele României de către mai mulţi miniştri corupţi, Corporaţia americană Chevron a obţinut „dreptul de explorare/dezvoltare/exploatare a gazului de şist” în zonele menţionate mai sus.
Guvernul român a semnat trei contracte – secretizate (oficialii Chevron au menţionat că oficialii români au decis secretizarea) – prin care Chevron urmează să lucreze pe litoralul românesc, în judeţul Constanţa. În urma protestelor populaţiei, contractele au fost desecretizate însă, desigur, nu şi cifrele de afaceri.
 

Conform Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANMR), Chevron deţine în România un perimetru de explorare/exploatare a gazelor la Bârlad şi trei perimetre în judeţul Constanţa, respectiv Adamclisi, Vama Veche şi Costineşti. Acordurile pentru cele trei perimetre de la malul Mării Negre vizează explorarea, dezvoltarea şi exploatarea acestora. Compania petrolieră a stabilit începerea explorării zonelor deţinute pentru a doua jumătate a anului 2012, conform site-ului oficial Chevron.

Potrivit documentelor publicate de ANRM, Chevron are dreptul de concesiune asupra perimetrelor pentru o perioadă de 30 de ani, care poate fi extinsă cu alţi 15 ani. Totodată, în cazul în care Chevron va descoperi gaze şi petrol, va plăti redevenţe cuprinse între 3,5% şi 13% din producţie.

Guvernul a aprobat această decizie în pofida faptului că în altă parte, la Bârlad, timp de mai multe zile 5.000 de cetăţeni au protestat şi au cerut oprirea activităţii Chevron în zonă. Mai mult, preşedintele Traian Băsescu a îndrăznit să afirme că „exploatarea gazelor de şist este foarte importantă şi binevenită şi cine spune altceva atentează la siguranţa energetică naţională”.
Întrebat de Green Report dacă extragerea gazului de şist prin fracţionare hidraulică prezintă riscuri pentru mediu, oficialul Chevron, Daniel Jernigan, a răspuns scurt şi cu neruşinare: „Nu!”. Potrivit acestuia, metoda fisurării (sau fracturării) hidraulice nu reprezintă o noutate, ci este folosită în întreaga lume, pentru extragerea gazului natural, de circa 65 de ani. Singura deosebire între metoda folosită la obţinerea gazului de şist şi cea folosită la obţinerea gazului metan din zăcămintele obişnuite este aceea că la gazul de şist se execută şi foraje orizontale, nu doar verticale.
 

„Gazul de şist din SUA este exploatat tot prin fracţionare hidraulică, după aceeaşi metodă care ar urma să fie folosită şi în Romania”, a asigurat reprezentantul Chevron. „Tehnic vorbind, există şi alte metode de extragere, dar acestea sunt mai scumpe”, a recunoscut Daniel Jernigan.

În Costineşti, în Eforie, Tuzla, 23 august, Tatlageac, Olimp, Neptun forările subterane pentru fracţionarea hidraulică se vor dispersa paralele, la mare adâncime, direct sub casele oamenilor şi sub hoteluri. Efectul exploatărilor de la Adamclisi – Costineşti se va resimţi în viitorul apropiat, la fel şi la Constanţa – Mamaia.
„Prima sondă de explorare va fi săpată la Bârlad în a doua parte a anului 2012, iar din 2013 avem în plan săparea a opt sonde în Dobrogea”, a declarat, Thomas Holst, manager la Chevron pentru România.
 

 
 

Ce înseamnă exploatarea gazelor naturale prin procesul fisurării hidraulice?

Tehnologia pe care o vor folosi cei de la Chevron constă în pomparea a milioane de litri de apă, amestecate cu substanțe chimice, în rocile din pământ pentru a elibera gazele prinse în ele. Presiunea apei pompate la adâncimi de aproximativ 2500m, produce fisuri în roci, adesea generatoare de mici cutremure, iar cele peste 200 de substanţe chimice din apă, dizolvă rocile mai puternice. Prin fisurile astfel formate, gazele ies din adâncime şi sunt receptate în sonde speciale.

Greenpeace cere interzicerea exploatării gazelor de şist în România din cauza potenţialelor pericole la care este expusă populaţia şi din cauza posibilelor daune aduse mediului.

„Pericolele de mediu asociate utilizării substanţelor chimice în lichidele folosite pentru fracturarea hidraulică nu sunt cunoscute pe deplin, însă cel puţin 260 de substanţe chimice sunt folosite în 197 de astfel de produse şi unele dintre acestea sunt cunoscute ca fiind toxice, cancerigene şi mutagene. Aceste substanţe pot contamina pânza freatică din cauza fisurilor la nivelul puţului de exploatare şi a migrării agenţilor contaminanţi.
Fluidul folosit în fracturare revine la suprafaţă în proporţie de 15%-80%, restul rămâne în subteran. Când revine la suprafaţă, acesta conţine aditivi şi produşi de transformare, substanţe dizolvate din formaţiunea de şist, în timpul fracturării, cum ar fi metale grele, hidrocarburi şi elemente natural radioactive. Apa reziduală, ce rezultă din procesul de fracturare, este stocată în “gropi de evaporare”, iar vaporii emanaţi conţin benzen, o substanţă puternic cancerigenă. Procedeul de fracturare consumă cantităţi uriaşe de apă. Estimările indică faptul că numai pentru un singur puţ de exploatare se folosesc între 9.000 şi 29.000 de metri cubi de apă. Acest lucru poate ridica probleme de sustenabilitate în zonele aride”, au anunţat reprezentanţii organizaţiei.
 

 (petele negre reprezintă substanţele chimice toxice şi cancerigene folosite în procesul de fisurare hidraulică)

Mai multe state din Europa au luat decizii împotriva utilizării acestei metode

Guvernul român, ar trebui să ţină cont de faptul că mai multe state din Europa au luat decizii împotriva utilizării acestei metode.
Primul stat care a interzis metoda a fost Franţa, unde membrii Parlamentului au luat, la finalul lunii iunie a anului trecut, decizia de a bloca utilizarea tehnicii de fracturare hidraulică folosită în explorarea şi în exploatarea petrolului şi gazelor de şist. Hotărârea a venit pe fondul unei puternice mobilizări a populaţiei împotriva tehnicii folosite de către reprezentanţii Chevron, ea fiind considerată de francezi a fi periculoasă pentru mediul înconjurător, poluând excesiv.
Guvernul Bulgariei a anulat, pe data de 17 ianuarie 2012, licenţa de exploatare a gazelor de şist acordată, în luna iunie a anului trecut, companiei Chevron. Prin ea, gigantul american putea să realizeze activităţi de prospectare a gazelor de şist pe o perioadă de cinci ani, pentru o suprafaţă de 4.400 de kilometri pătraţi.
Hotărârea a fost luată după ce în acest stat au avut loc numeroase apeluri din partea populaţiei, venite pe fondul temerilor conform cărora tehnica fracturării hidraulice, folosită de către compania americană, ar fi putut duce la otrăvirea pânzelor freatice şi chiar la provocarea de cutremure. La o zi după anularea licenţei de prospectare a gazelor de şist a celor de la Chevron, oficialii de la Sofia au dezbătut în Parlament interzicerea totală a folosirii tehnicii fracturării hidraulice atât pe teritoriul statului, cât şi în apele teritoriale bulgare din Marea Neagră.

În Germania în landul Westafalia-Renania de Nord parlamentul local se pregăteşte să adopte o lege în acest sens, iar în Marea Britanie, ca urmare a seismelor produse la Blackpool, activitatea este momentan suspendată.
Proteste împotriva fracturării hidraulice au avut loc recent inclusiv în Polonia, cel mai mare susţinător al al gazelor de şist.

Un raport recent al experţilor europeni, atrage atenţia asupra pericolelor pe care metoda fracţionării hidraulice le prezintă pentru mediu si sănătatea oamenilor. În concluzie, experţii propun Parlamentului European adoptarea de urgenţă a unei directive pentru activitatea de minerit şi reviziuirea altor directive cu referire la apă, depozitarea deşeurilor din minerit, zgomot, utilizarea substanţelor periculoase, Natura 2000, declararea riscului de accidente şi bilanţul de mediu, care au o aplicabilitate directă în acest domeniu.
Principalele riscuri pe care le implică aplicarea tehnologiei prin fracţionare hidraulică sunt: scoaterea din circuit a unor terenuri (densitatea medie fiind de 6 puţuri de foraj pe km² la care se adaugă reţeaua de conducte pentru transport), riscul de contaminare a terenurilor, poluarea sonoră – zgomotul produs de echipamentele de foraj şi cele de transport – utilizarea a milioane de metri cubi de apă pentru fiecare foraj în detrimentul agriculturii (terenurile nu vor mai fi irigate). Precedentele din SUA şi alte state arată că apa freatică şi sursele de apă potabilă sunt în pericol de contaminare, că există un risc seismic asociat, că se produce mobilizarea unor substanţe radioactive, a metanului şi a altor substanţe cu efect de gaze de seră.

 

Un american pe nume Josh Fox a realizat un film documentar despre acest subiect

În mai 2008, un american pe nume Josh Fox a primit o scrisoare din partea unei companii de exploatare a gazului natural, prin care i se oferea suma de 100.000 de dolari pentru concesiunea proprietăţii sale din Milanville, Pennsylvania.
Fox a aflat că obţinerea gazului natural de către compania Marcellus Shale, cea care i-a propus concesiunea, se realiza printr-un proces numit fracturare hidraulică. El a vizitat oraşul Dimock (Pennsylvania) în care exploatarea gazului natural prin procesul de fracturare hidraulică avea loc deja. Spre uimirea sa, Josh Fox a întâlnit gospodării în care se putea da foc apei de la robinet, iar numărul de persoane cu diferite afecţiuni era foarte mare.
După această descoperire, Fox s-a îndreptat spre regiunile din vest, printre care Colorado, Wyoming, Utah şi Texas, unde ştia că se foloseşte metoda de fracturare hidraulică pentru obţinerea gazelor naturale, de mai bine de zece ani. El a petrecut timpul cu cetăţenii din aceste zone şi le-a ascultat relatările despre problemele cronice de sănătate de care suferă, precum şi despre contaminarea aerului, a fântânilor, a izvoarelor şi a apei de suprafaţă.
Mulţi dintre locuitorii acelor zone au relatat că au obţiunut prin ordin judecătoresc bani de la companiile de gaz pentru înlocuirea apei afectate, cu apă potabilă sau pentru achiziţionarea unor instalaţii de purificare a apei.

Cu toate informaţiile culese, Josh a realizat un film documentar privind influenţa negativă asupra mediului a procesului de exploatare a gazelor naturale prin metoda fracţionării hidraulice.
În urma apariţiei filmului documentar (Gasland) realizat de Fox s-au realizat diferite studii şi analize în zonele afectate prezentate în film. În unele cazuri s-a concluzionat că apa este metanogenă (adică este bogată în bacteria metanogen, generatoare de gaz natural) şi deci, exploatările de gaze nu au avut nicio implicaţie dar, în majoritatea cazurilor, companiile de gaze au fost amendate şi somate să părăsească anumite zone de lucru sau să repare daunele făcute.
 

 
Filmul documentar pe care Josh Fox l-a realizat, cu privire la urmările tragice ale exploarării gazelor naturale, prin metoda fracturii hidraulice, a câştigat câteva premii: Emmy Award, în 2011 pentru regizare remarcabilă şi nonfictivă a lui Josh Fox (for Outstanding Directing for Nonfiction Programming (Josh Fox), Environmental Media Award, în 2010 pentru cel mai bun documentar (Best Documentary Feature), o nominalizare la Oscar etc.

Desigur, Josh Fox s-a confruntat şi cu obstacole… Cel mai faimos şi totodată absurd a fost acela când, în cadrul unui congres de ştiinţă care avea ca temă frisurarea hidraulică, Fox a fost arestat deoarece înregistra discursul unui cercetător. El culegea noi informaţii despre acest subiect. Fiind recunoscut de unele persoane care, evident, aveau interesul ca informaţiile să rămână în sală…, Josh Fox a fost luat pe sus de poliţia locală şi arestat. Regizorul documentarului Gasland a fost eliberat de poliţie abia după ce s-a constatat că, de fapt, acel congres era public şi oricine ar fi dorit, ar fi putut să filmeze sau să facă poze.

Urmăriţi aici filmul documentar Gasland:
http://www.youtube.com/watch?v=QRlyVs4j9Ys
 

Faţa mai puţin cunoscută a companiei Chevron

În 28 mai 1998, în timpul unui miting de protest, mai mulţi cetăţeni nigerieni au fost împuşcaţi de către forţele de ordine angajate de Chevron.
Protestanţii neînarmaţi îşi afirmau nemulţumirile faţă de poluarea produsă de compania Chevron, a căror urmări erau: dispariţia peştilor, poluarea apei potabile, a pământului şi a copacilor care le asigurau hrana. Ca răspuns la protestele localnicilor, Chevron a angajat şi a transportat la locul protestelor forţe de ordine care, în timpul unui astfel de manifestaţii, în data de 28 mai 1998, au împuşcat mortal câteva persoane, au rănit şi au torturat altele.
Deşi victimele acestui act armat au intentat porces companiei petroliere, aceasta a reuşit să iasă nevinovată şi nici măcar nu şi-a cerut scuze pentru tragedia din acea zi de 28 mai 1998, nu a compensat familiile victimelor şi a lăsat în urma sa un dezastru ecologic de proporţii.
 



 
În luna februarie 2011 compania gigantică Chevron a fost somată de către Guvernul ecuadorian să plătească 9,5 miliarde de dolari, pentru „daunele colosale” făcute în Ecuador. Dezastrul lăsat de Chevron după mai mulţi ani de exploatare petrolieră în paradisul ecuatorial a fost clasificat ca fiind cel mai mare dezastru petrolier din lume. Solul a fost poluat, apa otrăvită, mii de hectare din minunata pădure amazoniană distruse. De asemnena, s-a produs o epidemie în masă de cancere, mutaţii din naştere şi alte boli cauzate de intoxicarea petrolieră.
 
 
Guvernul brazilian a cerut pe 3 aprilie 2012, 11 miliarde de dolari despăgubire companiei Chevron, deoarece în urma lucrărilor efectuate de companie, apele unor râuri au fost poluate prin deversare de petrol. Mai mult, pe 22 martie, 15 directori ai companiei Chevron au primit interdicţia de a părăsi Brazilia până la soluţionarea cazului, iar activitatea companiei a fost sistată.
Exemplele de acest gen pot continua deşi, în majoritatea cazurilor, Chevron a ieşit cu „reputaţia nepătată” plătind martori mincinoşi şi câştigând pe nedrept procesele care i-au fost intentate.


 

Citiţi şi:

Epidemiile şi războaiele, metode criminale de control al populaţiei

Adevărul zguduitor despre intențiile și mentalitatea celor aflați la putere pe această planetă, așa cum reiese din propriile lor declarații

 

yogaesoteric

18 mai 2012

 
 
 
 
 
 
 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More