Daniel Dragomir, interviu: «Când un om devine țintă a statului, nu mai are nicio șansă!» (I)

 

„Este atât de simplu și de domeniul evidenței ce s-a întâmplat la Astra Asigurări, încât se vede foarte clar această implicare a serviciilor”, afirmă fostul ofițer al Serviciului Român de Informații care a făcut anul trecut o serie de dezvăluiri despre instituțiile de forță din România.



Daniel Dragomir

România Liberă (R.L.):
La Timișoara, recent, directorul SRI, Eduard Hellvig, a declarat că „SRI a încheiat orice legătură cu trecutul nefast de dinainte de 1989 și că întreaga activitate este guvernată de principii și valori pe care le respectăm în orice împrejurare, dintre acestea poate cele mai importante fiind legea și securitatea cetățeanului”. Credeți că așa este, că este sincer șeful civil al SRI?

Col. (r.) Daniel Dragomir: Eu plec de la premisa de bună-credință, întotdeauna. Și n-am motive să mă îndoiesc că dl. Hellvig nu este sincer. Mai mult decât atât, în ultima perioadă observ și eu din exterior că acolo (n.red. – la SRI) au loc modificări. Și în primul rând modificări în bine, mai precis pensionările nu doar ale generalilor, ci și ale foarte multor oameni din middle management, colonei, lt. colonei, care nu se văd din afara Serviciului. Da, cred că dl. Hellvig este sincer.

Dar este nevoie de o curățire internă la SRI, fie că se face prin mecanismele interne, fie că se face împreună cu Comisia de Control a SRI, fie că se face într-un context mai larg, trebuie să existe. Atitudinea mea cu privire la această modificare din interior este următoarea: nu mai interesează astăzi pe nimeni teme de răzbunare, n-au cum să-și aibă locul temele de răzbunare. Însă trebuie să facem în așa fel încât să nu se mai petreacă abuzurile care s-au petrecut. Acesta este scopul demersului meu.

R.L.:
Să înțelegem că, dacă se va reforma SRI, în sensul dorit de dumneavoastră, ați putea reveni în cadrul Serviciului?
D.D.: Cred că este imposibil, deoarece am un dosar pe rolul instanței de judecată.

R.L:
În care ați putea fi achitat.

D.D.: Bun, eu vă spun care e situația astăzi, pot să vă mai adaug, însă, că eu voi fi alături de SRI și de oricine va fi interesat să afle ce s-a întâmplat acolo. Și mai ales în demersul serviciului de a reforma și primeni lucrurile, acolo unde pot fi ele reformate.

R.L:
Dar cât din acest adevăr vom putea afla și cât din el este cosmetizat?

D.D.: Eu am ales calea clară, transparentă și democratică. Am fost solicitat de Parlament și am spus Comisiei tot ceea ce știam, lucruri care s-au petrecut în SRI în perioada Coldea. Am depus documente și am făcut descrierea unor evenimente și fapte, am indicat persoane ce ar putea fi audiate, toate acestea s-ar putea constitui în probe.
Și-am ales această variantă a Comisiei de Control care este singura abilitată de lege să lucreze cu documente clasificate. Niciuna din discuțiile din Comisie nu a fost împotriva SRI. Ci membrii Comisiei să meargă să ceară detalii despre cele semnalate, în așa fel încât cei care au făcut abuzuri – dacă au făcut – să fie trași la răspundere. Iar dacă există lacune în legislație ce au permis aceste abuzuri, să fie îndreptate.

R.L.:
Ați vorbit despre culoare și despre firme acoperite în perioada Coldea. Ce opinie aveți despre ce s-a întâmplat cu Astra Asigurări, cea mai mare companie de acest gen din România, aflată în competiție cu cele mai mari companii de profil din Europa?
D.D.: Eu nu pot să dau nume de firme acoperite. Ce am încercat eu să fac, discutând despre culoare, a fost să arăt un mecanism. Să arăt cum s-au făcut anumite lucruri din sistem.
Am văzut o postare pe FB referitoare la dosarul Romprest, unde este descris un astfel de mecanism și în amănunt intervenția serviciilor de informații în interiorul unei companii private. Cum s-a ajuns la Parchet și cum au fost utilizate aceste canale și unelte pentru a determina reacția autorităților împotriva unei companii pentru o preluare ostilă a unei firme, în acel caz. Este atât de simplu și de domeniul evidenței ce s-a întâmplat la Astra Asigurări, încât se vede foarte clar această implicare a serviciilor.

R.L.:
Astra a fost cea mai mare companie românească de profil, care a și achiziționat compania AXA România, dar acest act comercial a fost întrerupt brutal.
D.D.: Aici este vorba de implicarea serviciilor de informații în mediul economic – luând numai cazul Astra Asigurări – chestiune extrem de nocivă. Serviciile de informații au întotdeauna o manieră proprie de a vedea lucrurile, nu neapărat prin prisma fostei Securități, ci prin prisma Serviciului, este o manieră etatistă.
Și o manieră nefirească de a vedea aceste chestiuni. Asta deoarece serviciul de informații, când intră în piață și începe să joace – că e vorba de piața asigurărilor sau piața de salubritate – disturbă întreaga piață pentru că își folosește informațiile, puterea, conexiunile și relaționările cu justiția. Pentru că avem protocoale strict secrete cu Justiția despre care nu știm ce conțin. Din acest joc rezultă vicierea spațiului economic și victime care pot fi patroni sau firme. Este efectul bulgărelui de zăpadă care face multe victime.

R.L.:
Există o victimă la propriu în acest caz – Dan Grigore Adamescu decedat în timpul detenției. Cum comentați?
D.D.: Situația mi se pare absolut tragică și observăm în acest caz că, atunci când un om devine țintă, iar statul cu toată greutatea instituțiilor sale – servicii de informații, urmăriri, interceptări, filaje, anchete pe culoarele Justiției, influențarea câmpului tactic în zona judecătorilor – ce șanse mai are un om?!
În acest caz, opinia publică trebuie să înțeleagă că lupta împotriva corupției s-a vândut sub un pachet de PR foarte păgubos, și anume că noi, DNA plus SRI, îi luăm pe bogați și îi băgăm la pușcărie, iar ca rezultat voi veți avea prosperitate și mai ales satisfacție. Satisfacție care pleacă dintr-o chestie umană firească determinată de invidie: să moară și capra vecinului!
Însă rezultatele sunt: firme distruse, oameni rămași pe drumuri, oameni care mor în închisoare, prejudicii umflate care arată foarte bine pe hârtie, iar în realitate, când ajung la instanța de judecată, ele nu există.

R.L.:
Cum vedeți bilanțurile anuale ale DNA?

D.D.: Până la urmă aceste bilanțuri sunt unele de factură comunistă. Să nu vă închipuiți că există pe undeva prin Europa vreun parchet care să iasă să facă vreun bilanț în care să se laude câți oameni a băgat la pușcărie. Dacă vor să facă un astfel de bilanț să vină mai întâi să spună ce prejudicii a acuzat, și într-un final în ce proporție au fost ele recuperate. Eu vorbesc de finalitatea lor în justiție.

R.L.:
„România liberă” a fost o țintă a binomului?
D.D.: Eu am spus lucrul acesta, toate zonele de media au fost ținte! Pentru că acești oameni nu au avut și nu au niciun fel de respect pentru libertatea de exprimare, pentru libertate în general și pentru democrație. Și vorbesc aici de cele două capete ale binomului, de Coldea și de Kövesi. Au încercat să controleze tot, ori când acest control nu funcționa – indiferent de ce publicație sau televiziune era vorba – fie încercau să le preia și să le subjuge, fie încercau să le distrugă.

R.L.:
Victor Ponta credeți că a avut vreun rol legat de presiuni asupra „României libere” sau asupra lui Dan Adamescu?
D.D.: Nu voi discuta aici de oameni politici.

R.L.:
Punem aceste întrebări pentru a înțelege mai profund ce s-a întâmplat după declarațiile făcute de premierul de atunci, Ponta, la adresa lui Dan Grigore Adamescu și a „României libere”. Declarații care s-au soldat cu decesul unui om și cu un dosar la DNA.

D.D.: Exact, și de aici se observă finalmente această operațiune de țintire. Pentru că deja lucrurile sunt foarte clare, deja nu mai vorbim aici de o acțiune de căutare și aflare a adevărului. Sau de aducere în fața justiției a faptelor. Aici se vede foarte clar că este o chestiune personală pentru că acești oameni (n.red. – capii SRI și DNA) tratează toate lucrurile astea personal, în loc să le trateze instituțional, cum legea o cerea și o cere.

R.L.:
Credeți că episodul Hexi Pharma a făcut parte dintr-o luptă a SRI cu SIE, cum s-a speculat în media?
D.D.: Eu aș vrea să cred că nu este vorba de o răfuială sau o reglare de conturi între cele două servicii, aș vrea să cred că nu e asta. Pentru că altfel ar trebui să extindem discuția mai mult. Deci pe lângă implicarea Serviciului în zona economică ar trebui să existe mai mulți actori și atunci dimensiunea dezastrului ar fi chiar foarte mare.
Ceea ce pot să vă spun este că relațiile, conexiunile patronului Hexi Pharma cu Serviciul (n.red. – SRI) erau de domeniul evidenței. Vorbim aici de datele pe care le deținem: un punct de lucru al unei societăți într-o clădire a instituției (SRI) trebuie să fie aprobat de un mecanism foarte strict. Ori mie nu poate să-mi spună nimeni că n-au știut că exista o relație comercială a SRI cu acea companie, companie care este verificată la sânge ca să nu producă eventuale daune Serviciului. Și prezența sediului acelei companii într-o clădire a SRI nu o poate nimeni tăgădui, că nu s-a știut. S-a știut foarte bine ce s-a făcut acolo.

R.L.:
Credeți că Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, este mort acum?
D.D.: Nu pot intra în speculații și nu sunt omul speculațiilor. Am încredere în autorități în sensul că la locul accidentului s-a făcut o anchetă a Parchetului. Plec din nou de la premiza că lucrurile au fost verificate. N-am de unde să știu dacă e mort sau nu.

R.L.:
Sunt trusturi de presă pe care nu le-ați nominalizat și asupra cărora planează suspiciunea de colaborare cu binomul SRI-DNA?
D.D.: Există și alte zone media pe care nu le-am nominalizat pentru moment. Am vrut să încep prin a arăta acel culoar media pe care-l știu și l-am văzut cu ochii mei. Și încerc să explic oamenilor ca aceștia să înțeleagă cum se petreceau lucrurile. Culoarele media legate de cele de justiție se pot vedea prin cazurile concrete de oameni chemați la DNA.
Când vorbesc de culoar mă refer la acel termen militar când, intrat fiind pe culoar, erai lovit din diverse părți din umbră pe care le știai sau nu. Până să ajungă omul la DNA și până i se aduceau la cunoștință acuzațiile, până să semneze primul document de acuzare, în media, pe aceste culoare și utilizând aceste unelte, se dădeau date din dosar, din interceptări etc. Cine făcea aceste lucruri? Cineva de sus punea la dispoziția uneltelor media date care nu aveau caracter public.
Oamenii erau loviți mediatic, murdăriți, în așa mod încât atunci când se aflau deja în fața unui judecător acesta avea deja o opinie formată. Sunt celebre motivările arestărilor preventive de genul „opinia publică este înștiințată de aceste fapte și dacă statul nu va acționa ferm, se va lăsa impresia în opinia publică că statul nu este puternic”.
Se folosea opinia publicului ca temeinicie a arestărilor preventive pentru că noul Cod Penal permite acest mod de lucru. Ori opinia publică fusese manipulată prin acest culoar media, dar și ca să-l forțeze pe judecător prin această presiune mediatică. 99% din motivările instanțelor pentru arestările preventive se bazau pe acest fapt.

Citiți partea a doua a articolului

Citiți și:

Sub pretextul că apără Siguranța națională, SRI a concurat fosta Securitate la spionarea ilegală a populației!

Dezvăluirile uimitoare ale unui fost ofiţer SRI

 

yogaesoteric
11 martie 2018

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More