Educația sexuală se bazează pe Kinsey


Lucrările lui Alfred Kinsey au declanșat o revoluție în educația sexuală din școlile americane. Studiile și informațiile sale, deși a fost demonstrat că sunt false și părtinitoare înspre o agendă personală a lui Kinsey, reprezintă fundamentul pe care s-a ridicat educația sexuală a copiilor. Punctul central de interes îl reprezintă acum „sexul sigur” și utilizarea sexului pentru a obține plăcere personală, în loc de a cultiva erosul pur, bazat pe iubire reciprocă, în cadrul legăturii conjugale.

Revoluția din educația sexuală a început în anii ’60, când discipolii lui Kinsey dominau comitetele academice care eliberau acreditările pentru educatorii sexuali. Înainte de această perioadă, educația sexuală consta în biologia umană și teme precum reproducere, igienă și mariaj. După „descoperirile” lui Kinsey, mai multe grupuri au început să pledeze pentru ca elevii să fie învățați că sunt „ființe sexuale” încă de la naștere și că este nevoie să fie conștienți de toate tipurile de comportament sexual.

Consiliul pentru Informare și Educație Sexuală din SUA (SIECUS) și Planned Parenthood (o organizație cu rădăcini explicit eugeniste) au fost organizațiile care au coordonat alcătuirea acestei curricule. Institutul Kinsey a creat SIECUS în 1964 cu scopul manifest de a încorpora filosofia lui Kinsey în materialele de educație sexuală. Dr. Mary Caldero, care a fost director medical pentru Planned Parenthood, a devenit primul președinte al SIECUS. Wardell Pomeroy, care a fost coautor cu Kinsey la cărțile sale despre sexualitatea bărbaților și a femeilor, făcea parte din bordul instituției. Având conducerea SIECUS, ideologia lui Kinsey a început să se reverse în programele de educație sexuală promovate de Planned Parenthood.

Principalul scop al educației sexuale contemporane este de a oferi o abordare „nondirecționată”. Această abordare îi învață pe copii fapte despre actele sexuale reproductive și nonreproductive, în același timp în care elimină standardele morale considerate a fi vestigii ale unei influențe religioase. De asemenea, prezintă descoperirile foarte contestate ale lui Kinsey ca fiind fapte. Această mișcare adoptă credința lui Kinsey că standardele morale cu privire la sexualitate derivă dintr-o „condiționare culturală”, nu din principii orientative imemoriale cu privire la bine și rău.

Ce aveau în comun Alfred Kinsey și Hugh Hefner

Conceptul de „debușeu sexual” este un concept cheie în ceea ce discipolii numesc Marea Schemă a lui Kinsey. Acest principiu susține șase forme de eliberare sexuală la fel de acceptabile: masturbarea, poluțiile nocturne, preludiile heterosexuale, actul heterosexual, relațiile homosexuale, relațiile sexuale cu animale din alte specii. Kinsey credea cu tărie că niciuna dintre aceste forme nu era anormală și fiecare dintre ele putea fi desfășurată într-o manieră sănătoasă. Doar oprobriul social poate cauza rău. De asemenea, Kinsey a lărgit sfera „debușeurilor sexuale” astfel încât să includă și pedofilia. Kinsey a ajuns la concluzia că sexul cu un copil este sănătos atunci când ambele persoane își dau acceptul. Din moment ce copiii sunt activi sexuali de la naștere, ei pot trage folos din orice formă de comportament care este normal și sănătos.

Kinsey avea convingeri puternice cu privire la felul în care copiii ar fi nevoie să fie învățați despre sexualitate. Pe lângă convingerea sa că morala nu are ce căuta în educația sexuală, Kinsey considera că ei ar fi indicat să fie încurajați să-și exploreze dorințele lor sexuale naturale.

Deși descoperirile lui Kinsey au fost infirmate, fiind de fapt frauduloase, educatorii sexuali din America se folosesc în continuare de „modelul de sexualitate umană kinseyan” și evită orice discuție despre abstinență. SIECUS și Planned Parenthood lucrează împreună pentru a plia sistemele școlare pe curricula bazată pe cercetările lui Kinsey. Un raport al American Legislative Exchange Council din aprilie 2004 ilustrează limpede legătura dintre Kinsey, SIECUS și Planned Parenthood. Studiile lui Kinsey, susține raportul, sunt „o știință de doi bani predată copiilor americani prin intermediul educației sexuale”.

În anul 1991, SIECUS a publicat Principiile Directoare pentru o Educație Sexuală Cuprinzătoare, care le cere profesorilor educați în spiritul lui Kinsey să predea o „alfabetizare sexuală” în școli. Un raport din septembrie/octombrie 1998 al SIECUS includea un eseu scris de lidera organizației, Debra Haffner, care afirma: „o listă parțială de practici sexuale sigure pentru adolescenți poate include masajul, ațâțarea, dezbrăcarea reciprocă, masturbarea de unul singur, masturbarea în fața partenerului, masturbarea reciprocă. Ajutându-i pe adolescenți să descopere întreaga gamă de relații sexuale sigure, putem crește o generație de adulți care nu echivalează sexul cu actul sexual, sau actul sexual cu orgasmul vaginal, ca scop al sexului”.

Copiii primesc această instrucție kinseyană prin intermediul multor programe. „A crește sănătos” este un program pentru elevii din New York care acoperă tot spectrul de la grădiniță până la clasa a șaptea. Secțiunea despre homosexualitate folosește statistici ale lui Kinsey de mult discreditate conform cărora 10% din populație este homosexuală.

Dr. Judith Reisman a demonstrat în cartea sa cu privire la acest subiect că această statistică a fost manipulată prin alegerea unui eșantion nereprezentativ de către Kinsey. Studiile mai serioase arată că proporția homosexualilor din populație este de mai puțin de 2%. Procentul de 10% este considerat însă ca fiind real în manualul Changing Bodies, Changing Lives o carte folosită în cursurile de educație sexuală din școli.

Mulțumită cercetărilor lui Kinsey, mai toată educația sexuală îi lasă pe copii fără niciun fel de direcție, învățându-i că nu este nevoie „decât să comunice și să se bucure”. Conform argumentului, din moment ce ei se nasc cu dorințe sexuale naturale, nu este normal ca acestea să fie suprimate din cauza unor convingeri și credințe morale demodate. În loc de asta, educația sexuală ar fi necesar să înlăture restricțiile astfel încât copiii să fie capabili să facă tot ceea ce le produce plăcere. SIECUS le spune copiilor că atât timp cât practicile sexuale se desfășoară „în siguranță”, orice fapt este adecvat și acceptabil. Din acest motiv, cel mai important aspect care este necesar să fie predat este folosirea adecvată a unui prezervativ. Nu contează că pentru anumite boli, cum ar fi HPV, prezervativele sunt complet inutile, iar în cazul altor maladii sunt ineficiente.

Filosofia lui Kinsey diseminată de SIECUS a afectat puternic atât emoțional cât şi fizic copiii și adolescenții americani, de la ratele în creștere ale bolilor cu transmitere sexuală până la sarcini nedorite, milioane de avorturi, probleme psihologice și familiale. În pofida acestui trecut îngrozitor și a miliarde de dolari cheltuiți pe o educație sexuală kinseyană, centrată în jurul prezervativului, majoritatea educatorilor încă predau aceeași curriculă unor copii nevinovați.

La sfârșitul anilor ’90, guvernul federal american a desemnat SIECUS drept principalul evaluator al tuturor programelor de educație sexuală din SUA. Cei care fac politicile publice sunt conștienți de pedigreeul kinseyan al SIECUS iar eșecul acestei abordări ar fi necesar să ducă la o reevaluare a programelor înainte ca și mai mulți copii să aibă de suferit.

Citiţi şi:
Controlul maselor – Ingineria conștiinței umane
Un psihopat sexual sado-masochist, bisexual, pedofil violator, fondatorul educației sexuale: Alfred Kinsey


yogaesoteric
1 octombrie 2020

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More