Falsitatea atrage întotdeauna, în mod ineluctabil, în universul lăuntric falsitatea

de profesor yoga Gregorian Bivolaru

Motto: Cel fals şi pervers se asociază imediat şi fără nicio ezitare cu alte fiinţe umane false şi perverse.

Falşii Ghizi spirituali au întotdeauna, fără excepţie, parte de falşi aspiranţi spirituali, iar falşii aspiranţi aleargă către ei cu braţele deschise, întocmai ca nişte somnambuli năuci şi lipsiţi de discernământ. Ei se aruncă apoi trup şi suflet în braţele lor lipsite de iubire, ce sunt paralizante şi buimăcitoare. Atunci când falşi sunt Ghizii spirituali, falşi şi lipsiţi de aspiraţie vor fi şi aspiranţii lor spirituali.
În cazul falşilor aspiranţi, falsitatea le va acapara întreaga lor lume interioară şi tocmai de aceea ei vor îmbrăţişa  aproape întotdeauna falsitatea, iluziile deşarte şi făţărnicia. Falşii aspiranţi spirituali rămân apoi scufundaţi în falsitatea din ce în ce mai mare şi evidentă care îi caracterizează. Ghizii spirituali falşi pot fi recunoscuţi cu uşurinţă, căci false vor fi cel mai adesea învăţăturile şi sfaturile pe care ei le dau. În cazul Ghizilor spirituali falşi, se observă prin intermediul analizei atente şi lucide a  faptelor şi a vorbelor lor că plin de falsitate şi făţărnicie le este atât caracterul, cât şi comportamentul. În astfel de cazuri, falsitatea, pe care în mod inconştient o îmbrăţişează, îi acaparează şi le invadează pe nesimţite atât fiinţa, cât şi trupul. Aceasta face ca existenţa lor să fie falsă, dominată de orgoliu spiritual, de importanţa de sine şi tocmai de aceea ea rămâne o viaţă goală, sterilă şi lipsită de sens. Falsă şi sterilă le va fi aşa zisa cale, pe care ei se căznesc din răsputeri să-i atragă pe cei care sunt foarte slabi (de înger), naivi, creduli şi ignoranţi. Fiinţa umană care ajunge să fie în mod preponderent falsă şi făţarnică în universul ei lăuntric îmbrăţişează apoi, orbeşte şi fără pic de ezitare, mai ales ceea ce este fals. Astfel de sărmane fiinţe umane îl uită  pe nesimţite pe Creator (DUMNEZEU).

Întrebarea pe care fiecare dintre noi trebuie să ne-o punem este: Merită, oare, să ne împrietenim cu astfel de oameni falşi şi să avem încredere deplină în ei?  Omul inteligent, intuitiv, plin de bun simţ şi care are „capul pe umeri“ nu se asociază niciodată şi nici nu se împrieteneşte nici cu falşii Ghizi spirituali şi nici cu oamenii falşi şi făţarnici. Astfel de sărmane fiinţe umane rătăcite, false, ipocrite şi perverse consideră că a fost sau că este rău tot binele divin ce li s-a oferit sau care li s-a făcut ori li se face şi apreciază anapoda răul evident care sunt puşi să-l făptuiască de către cei falşi, considerând, în nebunia şi în prăbuşirea lor, că acesta este, de fapt, binele cel mare de care au avut şi au întotdeauna nevoie. Astfel de oameni falşi, cu inimile împietrite, au mintea rătăcită de demoni şi tocmai de aceea văd aproape totul de-a-ndoaselea. Pentru ei, binele este rău, iar răul este bine. Încăpăţânaţi, perverşi, răi, vicleni, orgolioşi, sceptici, indolenţi, larvari, făţarnici şi măcinaţi de îndoieli demoniace, ei îşi orientează cu îndârjire energiile lor malefice asupra altor fiinţe umane slabe (de înger), credule, uşor de manipulat şi ignorante şi apoi încearcă din răsputeri să le corupă şi să le tenteze, făcându-le să se prăbuşească în abisurile infernale cu care ei înşişi se află în stare de rezonanţă ocultă (adeseori fără să-şi dea seama).

Mulţi dintre aceştia, care se scufundă din ce în ce mai mult în rău, ajung după moarte în îngrozitoarele tărâmuri infernale, pe care le merită tocmai datorită gândurilor malefice, a intenţiilor şi a faptelor lor rele, care la început le-au fost inspirate de complacerea în starea de falsitate. Cine îi va mai putea readuce în această viaţă pe calea cea dreaptă (dumnezeiască) pe acei sărmani rătăciţi care până la urmă au ales calea cea largă şi strâmbă a răului? După ce vor muri, pentru astfel de rătăciţi, pe care îi putem numi falşii aspiranţi spirituali, va veni, fără îndoială, în lumea de dincolo, momentul inevitabil al adevărului. Atunci când îngerul îi va întreba: „Ce ai făcut cu viaţa ta?!”, mulţi dintre aceştia vor răspunde: „Acum regret amarnic că am ratat atâtea şanse extraordinare, providenţiale pe care DUMNEZEU mi le-a oferit şi, în loc să mă transform spiritual, am făcut de fapt tocmai ceea ce nu trebuia“. Din lumea de dincolo, astfel de rătăciţi vor comunica atunci când vor avea ocazia mesaje precum acesta: „După ce am ajuns aici (în lumea de dincolo), am crezut că numai eu singur aveam felurite regrete pentru că am ratat să fac mult bine de fiecare dată când am avut o mulţime de ocazii de acest gen, dar pot să vă transmit că acum am descoperit în tărâmul infernal, îngrozitor în care mă aflu că sunt împreună cu mulţi oameni falşi, răi şi perverşi, care au ajuns şi ei aici şi care suferă întocmai ca şi mine. Acum este însă prea târziu, căci suntem deja constrânşi, atât eu cât şi toţi ceilalţi, să suportăm, după cum merităm, toate consecinţele greşelilor şi ale păcatelor pe care complacerea noastră în răutate, în falsitate, în perversitate, în făţărnicie şi în iluzie ni le-a atras. Vă mărturisim că acum realizăm că am greşit într-un mod grav atunci când am ales calea răului, dar nu mai avem ce să facem. Consecinţele rătăcirii noastre sunt inevitabile“.

Iată ce mesaj cu tâlc transmitem acum pentru voi: „Ascultă prin intermediul melodiei ce provine de la fluierul de lemn tânguirea nostalgică pe care i-a produs-o necazul despărţirii sale de Marele Arbore (DUMNEZEU). Atunci când facem aceleaşi greşeli grave, noi toţi cei care am păcătuit (greşit) trebuie să ne confruntăm în infernul care ajungem cu aceeaşi soartă tragică, pe care o merităm. O astfel de soartă funestă apare atunci când are loc în timpul existenţei pământeşti despărţirea pentru lungi perioade de timp de SUPREMUL GHID SPIRITUAL (DUMNEZEU). Prost şi nebun este în realitate acela care alege calea răului şi a rătăcirii, abandonându-şi şi trădându-şi Supremul Ghid Spiritual (DUMNEZEU), oferindu-se apoi, întocmai ca o pradă uşoară, unui fals Ghid spiritual care îl îndepărtează de ţelul divin pe care cândva, la începuturi, DUMNEZEU TATĂL ni l-a propus“.

Citiţi şi:
Cele 17 pericole nebănuite ale îndoielilor demoniace
Calea rătăciţilor

yogaesoteric
4 decembrie 2009

Also available in: English