În timpul epidemiei de gripă spaniolă din anul 1918, muncitorii de la fabricile de scorţişoară păreau imuni la această boală

 

Probabil nu există bucătărie pe rafturile căreia să nu găsim scorţişoară. Dat fiind utilizarea sa frecventă la prepararea dulciurilor, experţii trec cu vederea de obicei multiplele beneficii pe care aceasta le are asupra sănătăţii. Văzută de secole ca o substanţă vindecătoare, scorţişoara nu a a avut, totuşi, influenţa pe care au avut-o alte condimente mult mai cunoscute în bucătăriile europene.

Cu toate acestea, scorţişoara, derivată din scoarţa unui copac frecvent întâlnit în Asia de Sud şi regiunea Orientului Mijlociu, nu doar adaugă aromă la plăcinte, ci oferă, de asemenea, şi o serie de beneficii pentru sănătate.

Tradiţia antică indiană de vindecare cu scorţişoară

Ayurveda, sistemul de vindecare antic din India, foloseşte adesea scorţişoara pentru a stimula circulaţia, precum şi la creşterea bio-disponibilității altor plante medicinale.

Vindecătorii ayurvedişti prescriu remedii adecvate fiecărei persoane, pe baza tipologiei ei constituționale (DOSHA). Ayurveda vede scorţişoara ca un remediu adecvat pentru persoanele care aparţin tipologiei KAPHA (caracterizate ca fiind robuste, grele, calme, încete şi umede), precum şi tipologiei VATA (subţire, rece, predispus la nervozitate), deoarece scorţişoara tinde să aibă un efect de încălzire şi energizare. Persoanele care aparţin tipologiei PITTA (foc, uleios, ascuţite) pot folosi scorţişoară, dar cu moderaţie.

Medicina tradiţională chineză şi scorţişoara

Botanişti şi specialiști în acupunctură din medicina tradiţională chineză apreciază valoarea scorţişoarei pentru calităţile sale de încălzire. Aceştia prescriu scorţişoara de multe ori în combinaţie cu o altă substanţă cu proprietăţi de încălzire cum ar fi ghimbirul, pentru a îndepărta răcelile. De asemenea, vindecătorii chinezi prescriu scorţişoara pentru afecţiuni asociate cu meridianul rinichilor.

Acţiune antivirală

În timpul epidemiei de gripă din anul 1918, muncitorii de la fabricile de scorţişoară păreau imuni la gripa spaniolă care a decimat populaţia în acel an.

O formă nouă, mai puternică, de extract de scorţişoară poate proteja chiar împotriva HIV. Un cercetător israelian, pornind de la o referinţă biblică despre preoţii care foloseau un ulei ce conţinea scorţişoară, a dezvoltat în anul 2007 un puternic extract de scorţişoară care poate proteja împotriva viruşilor moderni, cum ar fi gripa aviară.

Controlul zahărului din sânge

Deşi nu ne-am fi gândit că înafară de raţiunile gustative mai este şi altceva, există un dram de înţelepciune antică în toate reţetele care combină scorţişoara cu ingrediente bogate în carbohidraţi şi grăsimi.
Scorţişoara poate atenua impactul acestor alimente asupra nivelului de glucoză din sânge, încetinind rata cu care se goleşte stomacul după mese şi reducând astfel concentrația de zahăr din sânge.

Scorţişoara are efecte benefice şi pentru persoanele care au diabet de tip 2 prin prevenirea rezistenţei la insulină şi chiar a fost recomandată de către Asociaţia Diabetologilor din America.
Cercetările au arătat că scorţişoara surclasează medicamentele pentru diabetul zaharat.

Într-un studiu publicat în Jurnalul de Medicină Diabetică, subiecţii cărora li s-au administrat suplimente de scorţişoară au avut o ameliorare mai mare a nivelului de zahăr din sânge decât cei care au primit medicamente standard de diabet zaharat.

Raportul musculatură – grăsime

Studiile indică faptul că suplimentele de scorţişoară nu acționează doar pentru scăderea nivelului glucozei din sânge, ele pot reduce, de asemenea, procentul de grăsime şi ajută la creşterea masei musculare.

Parfum

Dacă la masele festive toată lumea devine mai alertă atunci când este servită plăcinta cu scorţişoară şi dovleac, ar putea fi din cauza mirosului său, nu doar datorită apetitului pentru dulciuri.

Un studiu din anul 2004 a constatat că mirosul de scorţişoară contribuie la stimularea funcţiei cerebrale.

Performanţa participanţilor la un studiu cu privire la sarcinile care implicau recunoaşterea, memoria virtuală, procesele atenționale sau memoria de lucru, a fost măsurată cu ajutorul unui calculator şi au fost comparate efectele pe care le au iasomia, menta, scorţişoara. Scorţişoara a avut cel mai puternic efect benefic asupra abilităţilor participanţilor. Aroma scorţişoarei este dată de aldehida cinamică, un ulei esenţial din scoarţa copacilor de scorţişoară.

Antimicrobiană

Scorţişoara are capacitatea de a inhiba creşterea bacteriilor dăunătoare, mucegaiurilor şi fungilor, inclusiv candida. Într-un studiu din 2003, două loturi de supă de legume au fost refrigerate, una cu şi una fără ulei de scorţişoară. Supa cu ulei de scorţişoară a fost rezistentă la agentul patogen Bacillus cereus timp de cel puţin 60 de zile. În cadrul acestui studiu, cercetătorii au observat că scorţişoara nu numai că a servit ca un conservant eficient dar, de asemenea, a îmbunătăţit aroma supei.

Într-un alt studiu, cercetătorii de la Universitatea de Stat din Kansas au descoperit că scorţişoara elimină E. coli din cidrul de mere nepasteurizat.

Ţineţi cont de acest aliment minunat şi folosiţi-l din abundenţă atât pentru a da gust dar şi pentru a contracara efectele uneori nefaste ale bucătăriei tradiţionale. Nu poţi să foloseşti niciodată prea mult din ceva ce este bun. Batoanele de scorţişoară au un gust minunat, uşor înţepător şi conferă o respiraţie proaspătă.

Citiți și:

Dieta cu miere şi scorţişoară

Ghimbirul cu miere, un preparat simplu, perfect natural ce prezintă unele efecte extraordinare

 

yogaesoteric
14 iulie 2020


 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More