Legea «51% produse româneşti» în hipermarketuri, cosmetizată ca să fie pe placul CE

Legea care obligă hipermarketurile să expună la raft 51% produse româneşti nu se aplică în prezent, deşi a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la începutul lunii iulie, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea, la deschiderea unui târg de produse agroalimentare româneşti.

În februarie, Comisia europeană a notificat România că a declanşat procedura de infringement pentru legea care obligă marii comercianţi să vândă 51% produse locale.

Parlamentarii din Comisia pentru Agricultură, dar şi reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România, ANSVSA, Consiliul Concurenţei şi opt asociaţii din industria alimentară printre care PROAGRO, Eco Legum Vidra, LAPAR sau Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România au dezbătut din nou pe marginea legii comerţului alimentar din România (legea 150/2016), aşa-numita lege a produselor româneşti în hypermarketuri.

Reintroducerea acestei legi în Parlament a venit după ce Comisia Europeană a declanşat prima etapă a procedurii de infringement prin decizia de a trimite scrisoare de punere în întârziere României. Comisia susţine că a-i obliga pe retaileri să achiziţioneze cel puţin 51% din produse alimentare şi agricole de la producătorii locali ar încălca principiul liberei circulaţii a mărfurilor.

Astfel că, la un an după ce a fost aprobată, legea a primit modificări din partea Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaţilor. Deputaţii vorbesc acum de produse autohtone, care ajung în supermaketuri printr-un parteneriat direct între producătorii locali şi comercianţi.

Deputaţii din Comisia de Agricultură s-au inspirat din legislaţia altor ţări şi au făcut câteva schimbări care ţin mai mult de nuanţă. Produsele româneşti au devenit autohtone, iar lanţul scurt de aprovizionare care prevede ca alimentele să ajungă de la fermier în magazine, fără intermediari, a fost înlocuit cu sintagma parteneriat direct. Pentru că altfel s-ar fi înţeles că şi produsele din vestul Europei ar putea face parte din acest lanţ.

Ioan Munteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor: „Nu apare în text 51% produse româneşti, ci apare 51% produs autohton, care tradus din orice dicţionar înseamnă de fapt al nostru. Şi atunci care este diferenţa între autohton și românesc? Pentru noi, nicio diferenţă, dar pentru legislaţia europeană este, pentru că ei nu permit să foloseşti sintagme ale ţării din care eşti.”

O nouă modificare prevede ca plata produselor proaspete să fie făcută către producători, în termen 7 zile lucrătoare.

„Unul dintre lucrurile cerute de Comisia Europeană, pe care l-am eliminat, este cel cu spaţii de vânzare stabilite concret pentru firmele româneşti, ceea ce se face oricum în lanţurile comerciale. Sunt vizibile reclamele care duc spre aceste rafturi de vânzare distincte. Un alt lucru care a deranjat a fost acel termen «lanţ scurt» care, din păcate, se regăseşte în legislaţia europeană şi trebuia înlocuit. Am avut mai multe propuneri, iar una se referea la acel parteneriat, care a fost acceptată în mare parte acum. Cei mai mulţi dintre cei care au participat la discuţie au acceptat varianta de parteneriat între market şi producător, care pare mult mai corectă. Până acum magazinele erau obligate să cumpere de pe lanţul scurt produse, adică din apropiere, nu prin două-trei mâini, ca să traducem. Lanţul scurt înseamnă direct, între producător şi mine”, a declarat preşedintele Comisiei pentru agricultură de la Camera Deputaţilor Ioan Munteanu, după dezbateri.

Cu privire la procentul impus prin lege, de achiziționare a cel puțin 51% din produse din categoria celor autohtone, pe lanțul scurt, comisia parlamentară a păstrat acest procent, deși Comisia Europeană ceruse ca el să fie eliminat.

„Suntem în discuţii la Uniunea Europeană cu această lege, sunt proceduri pe care le urmăm”, a precizat Petre Daea, potrivit Mediafax.

De altfel, Legea nr. 150/2016 nu fusese pusă în aplicare deoarece nu au fost emise normele metodologice de aplicare.

Citiţi şi:
«Mai lăsăm un pic obedienţa față de Bruxelles și apărăm și noi interesele consumatorului român și ale economiei naționale?»
10 ani de integrare stranie și sărăcie în UE: Iluzia românilor că străinii ne vor binele s-a spulberat

yogaesoteric
10 decembrie 2016

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More