Marii gânditori ruși erau vegetarieni

 

Lev Tolstoi

La vârsta de cincizeci de ani, Lev Tolstoi a văzut cum a fost ucis un porc. Dar cele văzute nu i-au fost suficiente – Tolstoi a mers la un abator din regiunea Tula. Taurul muribund l-a făcut să se cutremure și el a ales vegetarianismul: „Alimentația mea constă, în mare parte, din terci fierbinte din ovăz, pe care îl consum de două ori pe zi cu pâine de grâu”.

Pe ideea vegetarianismului era bazată nu atât sănătatea scriitorului, cât o nouă percepție a lumii. Alegerea terciului de ovăz și a compotului din fructe uscate a coincis cu renașterea spirituală – în opinia scriitorului, interzicerea violenței asupra animalelor ar putea pune capăt răului pe pământ. Lev Tolstoi percepea propriul vegetarianism ca o executare a vechii porunci: „Nu ucide”.

În ultimii douăzeci de ani de viață, Tolstoi a promovat fervent ideea vegetarianismului, a invitat la empatie cu toate ființele vii, în articolul din 1892 „Prima treaptă” și a susținut activ revista „Vegetarianismul”.

Nikolai Roerich

„Nu ucide”

Un băiat a ucis un gândac. El dorea să cunoască.
Băiatul a ucis o pasăre, pentru a o examina.
Băiatul a ucis un animal, doar pentru a cunoaște.
Băiatul a întrebat, poate oare să ucidă un om
Pentru cunoaștere și pentru bunătate?
Dacă ai ucis gândacul, pasărea și animalul,
De ce să nu ucizi și oameni?

Această poezie a fost scrisă de Nikolai Roerich în 1916, însă spre deosebire de Tolstoi, Roerich nu se temea de sânge sau de animale ucise. Totul constă în convingerea profundă că puritatea alimentelor nu este doar o chezășie a reîncarnării cu succes, ci și a dezvoltării conştiinţei.

Ivan Pavlov

Renumitul fiziolog, laureatul Premiului Nobel, Pavlov este cunoscut, în primul rând, pentru faptul că a creat o știință despre activitatea neuronală superioară, precum și pentru testele pe câini pe care le-a făcut, provocându-le animalelor reflexe condiționate. Aceste experiențe asupra animalelor l-au determinat pe Pavlov să renunțe la carne. În cadrul experimentelor, savantul demonstra că produsul de dezintegrare a proteinei animale, acidul uric, provoacă iritație și nervozitate. Potrivit mărturiilor contemporanilor, Pavlov nu era totuşi un vegetarian curat, ci își permitea uneori să se „irite”.

Nikolai Fiodorov

Nikolai Fiodorov, filosof cosmist, unul dintre marii savanți futurologi, supranumit „Socrate de Moscova”, era un om foarte religios. La baza concepţiei sale despre viață era predica preasfințitului Serghie Radonejsckii: „Privind la unitatea Sfintei Treimi, să învingem divizarea acestei lumi”. Fiodorov aloca științei nu mai puțin timp și era convins că aceasta va aduce o contribuție esențială la dezvoltarea omenirii. Fiodorov a adoptat o viață de ascet, urmărea să nu dețină averi, o mare parte din salarii o împărțea „stipendianților” săi, refuza suplimentele la salariu și mergea întotdeauna pe jos. Renunțarea la carne era dictată atât de cosmismul filosofiei sale, potrivit căreia universul este un sistem structurat și de aceea fiecare particulă a acestuia este prețioasă, cât și de modestia ascetică a filosofului şi de renunțarea lui la orice tip de violență.

Andrei Beketov

În 1878, a apărut articolul lui Andrei Beketov „Alimentația omului în prezent și viitor” – prima expunere rusă despre vegetarianism. Această lucrare publicată pe trei foi în revista Monitorul Europei a reușit să trezească în mințile oamenilor interesul față de alimentație, ca un factor al dezvoltării fizice și intelectuale a omului. Vestitul botanic, promotorul științei, activistul și bunicul poetului Blok a devenit predecesorul mișcării lui Tolstoi. Se spune că anume articolul lui Andrei Beketov l-a determinat pe Tolstoi să renunțe definitiv la carne.

Ivan Efremov

Ivan Efremov, unul dintre cei mai importanţi scriitori de literatură fantastică, paleontolog, filosof-cosmist, a fost vegetarian.

Motivul renunțării la carne a fost convingerea lui Efremov în faptul că dezvoltarea culturii umane este imposibilă fără renunțarea la carnea animalelor cu sistem nervos central dezvoltat. Când a dispărut necesitatea de a ucide pentru mâncare, atunci omenirea a făcut ultimul pas de la necesitate spre libertatea umană adevărată.

„Nu putem face acest salt până când nu vom învăța să creăm animale din proteine vegetale. În locul vacilor – uzina de producție a laptelui artificial, explică Gri Rift.
– De ce nu avem toate acestea până în prezent?, întrebau de obicei tormansienii.
– Biologia voastră, se pare, s-a ocupat cu altceva, nu a fost productivă, a fost strâmtorată de alte științe, mai puțin importante pentru prosperarea omului. Situație cunoscută în istoria pământului.
– Și voi ați ajuns la concluzia că nu puteți atinge adevărata cultură înaltă, ucigând animale pentru mâncare?
– Da!
– Dar animalele sunt necesare și pentru testele științifice?
– Nu! Căutați altă cale, dar nu organizați torturi. Lumea este foarte complicată, iar voi veți găsi neapărat multe alte căi spre descoperea adevărului.” – Fragment din Ora Taurului, de Ivan Efremov.

Citiţi şi:

Cinci moduri în care vegetarianismul ar putea salva lumea

Studiu: Gladiatorii romani erau vegetarieni

O echipă de fotbal formată din sportivi vegani a ajuns în Liga Profesionistă a Angliei



 

yogaesoteric
14 noiembrie 2019

 

 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More