MISA, privită cu ochii larg deschişi (4)


de Roxana Florea şi Daniel Radu Farcaş


Fiecare om are propriile vibraţii, propriile aspiraţii, propriile căutări. Şi totuşi, este un loc unde, indiferent de motivele diverse care i-au atras aici, cu toţii fac paşi, plini de entuziasm, către acelaşi ţel: descoperirea esenţei ultime. Căutătorii adevărului se întâlnesc în Tabăra Yoghină de Vacanţă de două ori pe an, primăvara la Herculane şi vara la Costineşti. Am avut curiozitatea să îi descoperim pe unii dintre ei şi să aflăm punctele lor de vedere despre MISA şi practica spirituală, dincolo de cele câteva cuvinte pe care le schimbăm plini de amabilitate la o spirală sau la iniţierile unice pe care le oferă această şcoală de yoga.

Citiți partea a treia a acestui articol


ARNALDO, anul 7 de yoga, BUCUREŞTI

Eram în vacanţă într-o altă ţară şi acolo am cunoscut-o pe iubita mea, care practica yoga. Apoi am venit să o vizitez în România. Eu sunt din Israel, practicasem yoga la mai multe şcoli în țara mea şi tocmai căutam un alt loc unde să-mi continui practica. Căutam o şcoală unde profesorul nu se limitează numai la a vorbi despre adevărul ultim, ci îl şi experimentează!
La cursurile MISA am descoperit lucruri cu adevărat uimitoare despre Dumnezeu şi despre moduri în care putem intra în comuniune cu El.  
În practica de zi cu zi cel mai mult m-a ajutat meditaţia, mai ales atunci când mi-am dat seama că multe dintre lucrurile care erau în mintea mea nu erau cu adevărat ale mele; aceasta a fost ca o revelaţie.

De ce vii în tabere?

Pentru mine a veni în tabere este ca o sărbătoare care are loc în fiecare an! Vin pentru câmpul spiritual care este aici, pentru multitudinea de informaţii, pentru activităţi, pentru oamenii minunaţi pe care îi întâlnesc aici. Mă bucur să descopăr oameni plăcuţi, care sunt şi ei vegetarieni, nu beau alcool, nu fumează, sunt interesaţi de aspecte profunde ale vieţii.

Care este cea mai frumoasă experienţă pe care ai avut-o?

A avut loc chiar în această tabără, în timpul exemplificării de la Mişcarea Charismatică „Realitatea tainică a Creaţiei şi a Manifestării privită din punctul de vedere al Lui Dumnezeu Tatăl”, când am simţit că Dumnezeu nu a creat Universul şi fiinţa umană ca fiind ceva distinct şi separat de El, ci de fapt El a devenit noi.
 


IRMA SUSANNE SCHUSTER, anul 7 de yoga, GERMANIA

De ce vii în tabere?
Pentru că mă regăsesc din ce în ce mai mult pe mine însămi, nu lucrurile cu care mă identificam înainte, şi găsesc relaţii profunde de prietenie, de iubire.

Ce îţi place cel mai mult din ceea ce se predă la cursul de yoga?

Îmi place Hatha Yoga şi îmi plac foarte mult tehnicile de Tantra. Îmi plac multe din ceea ce ni se predă, urmăresc să le integrez în viaţa de zi cu zi şi să învăţ să-mi trăiesc viaţa din ce în ce mai armonios.

În ce constă practica ta zilnică?

Hatha Yoga pentru două ore, Laya Yoga o oră şi jumătate, apoi mai fac diverse exerciţii tantrice, meditaţii pe muzică şi alte tehnici învăţate la curs.

Cum te-a ajutat practica yoga să te transformi?

Este o transformare continuă care se produce pas cu pas. Simt în fiecare zi că înţeleg mai multe despre mine însămi şi despre viaţa în sine. Sigur că teoria e foarte importantă, dar prin practică, combinată cu teoria, putem găsi miezul, putem afla adevărul.

Ce ai simţit în spirala de hiatus?
La început nu am simţit mai nimic, pentru că eram absorbită în minte. Apoi am primit nişte răspunsuri despre cum ar trebui să îmi continui practica, despre transformările care e necesar să se producă. După aceea am simţit o energie uriaşă şi am avut flash-uri de culore galbenă şi turcoaz care ştiu că au legătură cu îngerul meu păzitor. Energia s-a intensificat apoi încă şi mai mult şi nu am mai rezistat în spirală, a trebuit să ies, dar oricum a fost grozav!

Îţi aminteşti prima tabără spirituală în care ai venit?

Da, am venit fără nicio aşteptare, pur şi simplu am venit spontan. Mi-au plăcut foarte mult câmpul energetic de aici şi starea de viaţă spirituală în comunitate, de aceea revin în fiecare tabără.



PETRE GRIGORAŞ, anul 21 de yoga, MANGALIA

În urmă cu 20 de ani, în oraşul în care locuiesc am descoperit un afiş la Casa de Cultură. Cu câţiva ani înainte am căutat şi am găsit câteva cărţi despre yoga, am simţit că asta este pentru mine. Când am văzut afişul, am început cursul imediat. Am făcut aşa cum am simţit în suflet.

Ce te atrage la acest curs?

Îmi place starea de fraternitate care există la acest curs, această apropiere sufletească care există între oamenii de aici, dar o apropiere care se bazează pe un adevăr pe care îl simţi în inimă, simţi că e ceva care e autentic.

Ce transformări au apărut în fiinţa ta de când practici yoga?

Au apărut foarte multe transformări în fiinţa mea şi pot să spun că datorită colegilor, instructorilor (au fost mai mulţi pentru că am făcut yoga în Mangalia, în Bucureşti, în Londra, în Danemarca), tuturor fiinţelor pe care le-am întâlnit şi în mod special datorită lui Grieg, pas cu pas am simţit că merg către mai bine, că sufletul meu se deschide din ce în ce mai mult, iar asta m-a impulsionat să merg înainte. Recunosc că dacă Grieg nu ar fi avut o atitudine atât de apropiată sufleteşte şi ar fi fost mai rece poate nu m-ar fi ajutat. Simt că rezultatele obţinute sunt datorită graţiei pe care am primit-o de la Dumnezeu în mod special prin Grieg, dar şi prin instructori şi prin toate fiinţele pe care le-am întâlnit la curs. Chiar simt că prin ei îmi vorbeşte Dumnezeu şi dacă vreodată nu sunt atent la acest aspect urmăresc să mă repliez imediat; consider că aceasta este o mare transformare în viaţa mea – faptul că am reuşit şi reuşesc din ce în ce mai mult să fiu atent la sincronicităţile din jurul meu, corelate cu ceea ce se petrece în inima mea. Consider că aceasta este o realizare. Şi deschiderea sufletului din ce în ce mai mult, şi starea de fraternitate pe care o simt din ce în ce mai mult şi mai ales în anii de curs în care suntem acum, toate tehnicile pe care le facem sunt din ce în ce mai avansate şi simt că ele ne conduc gradat către acele realizări spirituale care sunt reale, palpabile.

De ce vii în taberele yoghine de vacanţă?

Înainte de prima tabără yoghină la care am fost muncisem foarte mult, şi sincer am venit să mă odihnesc şi să văd cum anume pot să îmi refac fiinţa în interior pentru că datorită muncii care se depune în planul social, la un moment dat obosim. Am fost la munte şi singur, am fost şi cu familia, dar aici am găsit o familie mult mai mare, în care simt nu doar că mă odihnesc ci şi că împărtăşesc din toată inima cu toţi ceva care este mai mult decât odihnă – este o fraternitate autentică. Vin în tabere de 20 de ani. Mi-am dat seama că o tabără mă ajută enorm! Chiar simt că acest curs m-a apropiat mai mult de Dumnezeu. Nu aş putea spune că eram o fiinţă care nu credea, dar totuşi simt că pas cu pas m-a ajutat să cred din ce în ce mai mult în Dumnezeu şi aceste tabere chiar mă ajută în această direcţie – să descopăr în mine Adevărul Ultim Divin despre care spune Iisus în Biblie.


ESTEBAN, anul 6 de yoga, SIBIU

Am venit din Uruguay, sunt în România de 4 ani.
Am aflat de cursul de yoga printr-o aşa-zisă întâmplare. Căutam anumite răspunsuri. Eram în Uruguay cu mai mulţi prieteni, ne uitam după fete şi le făceam complimente. Aveam nişte cartoane cu puncte, de la 7 la 10, şi când treceau fete frumoase le arătam. A coborât o fată frumoasă din autobuz şi i-am arătat toţi catonaşele cu puncte. Ea a venit la noi şi ne-a sugerat să stăm de vorbă. Am zis hai să mergem cu toţii, şi când am plecat mi-am dat seama că eram singur cu ea! Eu, care eram atât de timid cu femeile! Totuşi am vorbit cu ea, era instructor de yoga acolo în Uruguay, am fost foarte încântat de tot ce mi-a povestit şi am venit la cursul ăsta. După aceea am venit şi în România.

Era ceva în interiorul meu care îmi spunea: „Da, aici e adevărat!”. În acea vreme făceam Reiki şi Karate, și la ambele se vorbea despre energii. La yoga de asemenea se vorbea despre energii subtile și mi-am dat seama că este autentic ce învăţ la această școală. La început am fost precaut, eram curios să văd dacă e bine ce învăţăm la curs, apoi cu timpul am renunţat la prejudecăţile pe care le aveam.

Ce aşteptări aveai când ai venit în prima tabără?

Când am venit în prima tabără, eram curios cum e cu spiralele cu mulţi oameni. Fusesem la nişte spirale la Sibiu. Nu prea puteam să fac meditaţii lungi atunci, dar am văzut că au efecte foarte puternice asupra mea, chiar neaşteptat de puternice: se transforma totul în bine, aşa că mă întrebam: „Dacă aşa este când suntem 30 de persoane în spirală, cum e când suntem 3000?”. S-au aranjat lucrurile ca să pot rămâne în România şi să pot și să vin în tabere. 

Ce ai descoperit în această tabără?

Am descoperit că timpul e foarte preţios şi că trebuie să facem alegerea fermă şi conştientă de a ne depăşi limitările şi problemele pe care le avem, şi pentru asta contează fiecare clipă. În fiecare moment trebuie să fim atenţi să facem alegerea potrivită şi să nu lăsăm să treacă oportunitățile, căci după aceea ar fi mai dificil să trecem cu bine testele care apar şi să ne transformăm împreună.

Ce anume aduce nou cuiva care vine pentru prima dată în tabără?

În primul rând este o posibilitate excepţională şi unică în întreaga lume de a participa la iniţieri şi meditaţii care sunt foarte transformatoare, chiar dacă ai nivelul să le conştientizezi în momentul respectiv sau nu. În fiinţa ta, prin simpla participare la tabără se produc transformări deosebite, care te ajută să mergi mai departe. Faptul că sunt foarte multe persoane care fac în acelaşi timp, la unison, aceste meditaţii, îţi oferă acces la anumite trăiri pe care singur poate nu le ai. Merită să îndrăzniţi să veniţi în tabără cel puţin ca să aflaţi adevărul şi să experimentați în sufletul vostru ce înseamnă să practici yoga şi să te rogi la Dumnezeu împreună cu mulți oameni.

Ce tehnică îţi place cel mai mult?

Deocamdată, să mănânc, să mă fac mare şi vital ca să pot rezista la cât mai multe activităţi. Am primit în ultima vreme multe iniţieri legate de starea de erou, inclusiv cea cu Kalki Avatar. Se pare că la momentul actual asta este ce mi se potriveşte cel mai mult: să am curajul necesar să merg mai departe şi să fac alegerile care sunt potrivite, să am curajul să aleg ce doresc eu şi ce îmi este cel mai bun.



NICOLETA DIBU, anul 15 de yoga, BUCUREŞTI

A insistat cineva un an de zile să mă înscriu la cursul de yoga, dar eu nu mă urneam. Într-un final am venit, şi atunci nu a trebuit să-mi mai spună a doua oară!

Cum te-a ajutat practica yoga?

Am devenit mai încrezătoare; eram foarte timidă! Şi mai fericită, mai liberă!
Ţin minte că după prima spirală mă întrebau prietenii: ai simţit ceva în meditaţie? Şi le-am răspuns că nu, nimic. Dar eram fericită că abia mă mai ţineam pe picioare, simţeam că plutesc! Era o stare de fericire nemaipomenită. Şi de 14 ani, în fiecare an la spirale am aceeaşi stare de fericire! În tabără merg la toate activităţile pentru că îmi plac foarte mult! 

ALEXANDRA, anul 4 de yoga, BUCUREŞTI

Eu am văzut la mama că se transformă şi am venit şi eu la curs. Am rămas pentru că mi-a plăcut!

Nicoleta: Acum locuim amândouă într-un așezământ spiritual. Îmi place pentru că aici am posibilitatea să mă gândesc la Dumnezeu tot timpul, să mă rog la El tot timpul! Şi Alexandra e foarte fericită şi are o aspiraţie mare, lucrează spiritual ore în şir.


LENUȚA COLĂCEL, anul 23 de yoga, Comăneşti, judeţul BACĂU

Cum ai început cursul de yoga?

Aveam prieteni la cursul de yoga şi când a fost conferinţa de deschidere m-au invitat şi pe mine. Am refuzat pentru că în acele vremuri se vehiculau tot felul de idei despre practica yoga, cum că dacă nu ai o anumită disciplină poţi să-ţi faci mai mult rău decât bine. După aceea, a fost prin ’90 Congresul de Yoga în Bacău. Nu am mers, tot pornind de la această idee. Au mers colegii mei din Voineşti o lună de zile, şi îmi tot spuneau cât e de interesant, însă în interiorul meu nu apărea o anumită dorinţă de a veni. Dar într-o vineri seara pur şi simplu m-am dus la un magazin, mi-am luat un trening de bumbac şi sâmbătă dimineaţa m-am înfiinţat la curs. Nu pot să spun că am fost total încântată. Eram într-o sală în care la relaxare mi-au clănţănit dinţii şi am îngheţat de frig, însă de atunci nu am lipsit la niciun curs de yoga. Erau zile în care nu aş fi ieşit din casă pentru niciun alt motiv, pe vânt, pe ploaie, dacă tuna sau fulgera, nu conta! Totuşi încă nu eram foarte încântată, dar era ceva care mă trăgea de fiecare dată să mă duc la curs. Abia în anul 3, când am învăţat Legea Realizării Perfecte, nişte lucruri foarte frumoase s-au produs; a fost o susţinere extraordinară! Apoi m-am dus acasă la părinţii mei, nişte ţărani bătrâni. Tatăl meu a vrut foarte mult ca eu să mă fac medic. Aveam un caiet pe care luasem notiţe de la curs, pe care l-am lăsat pe masă; nu m-am ascuns de nimeni. După aceea am plecat de acasă. El a luat acel caiet şi a început să citească din el. Când m-am întors, avea aşa o satisfacţie pe chip şi o bucurie şi m-a întrebat: „Tu ai început să studiezi medicina?” Mai târziu, m-a văzut că fac Shirshasana. După ce am revenit, a venit la mine şi mi-a zis: „Aşa te gândeşti tu la Dumnezeu?”. Nu-mi punea alte întrebări.

De ce continui să vii la cursul de yoga chiar şi după 20 de ani?

Eu pot să spun că nu mi-aş imagina viaţa fără acest curs de yoga. Dacă nu veneam atunci, viaţa mea ar fi luat o altă turnură, o altă întorsătură. Cred că aş fi fost sub 1% din ceea ce sunt acum. Îmi dă o forţă extraordinară, mă ajută să mă regăsesc şi îmi dă o direcţie. Aici primim seminţele – la acest curs – ca să ne îmbunătăţim viaţa.

LILIANA ŞERBAN, anul 12 de yoga, Copenhaga, DANEMARCA
 

Am descoperit şcoala MISA pe la începuturi. Am practicat 13 ani de yoga în România. După aceea am avut o experienţă – am renunţat la cursul de yoga – care a fost confirmarea faptului că, pentru mine, fără această cale spirituală nu se poate, şi într-un mod cu totul spectaculos am revenit la curs. 
Vreau să vă ofer o confirmare pe viu, care este o experienţă de viaţă. Cum v-am spus, după 13 ani de yoga aşa au fost conjuncturile că am renunţat să mai vin la curs, sperând că împreună cu soţul meu, care nu era la curs, putem să continuăm să avem această viaţă spirituală împreună. Din anumite motive, lesne de înţeles din cauza tuturor calomniilor fantasmagorice împotriva MISA, soţul meu era oarecum reticent faţă de ideea de a urma şi el cursurile acestei şcoli. Eu nu am avut suficientă tărie de caracter ca să pun piciorul în prag şi m-am bazat pe faptul că 13 ani de yoga pot să lase nişte urme spirituale destul de puternice pentru individualitatea fiecărui om. Aşa că am spus: „Bine. 13 ani de yoga îmi sunt suficienţi cu tot ceea ce ştiu acum, ca să pot să mă arunc în viaţă cu tot ceea ce este ea, pentru că Dumnezeu este oriunde şi voi face faţă.” În urma experienţelor pe care le-am avut după ce am încetat să frecventez acest curs şi să urmez această cale spirituală, alături de atâţia oameni care sunt animaţi de aceleaşi sentimente spirituale profunde, am ajuns la concluzia că de unul singur nu ai puterea să continui viaţa spirituală (fără acest curs). Printr-o graţie divină am fost ţinută la suprafaţă în tot ceea ce mi s-a petrecut în urma părăsirii cursului de yoga. Golul interior pe care ţi-l lasă o asemenea decizie este imens. Revenind la Costineşti după atâta vreme, nu pot să nu constat copleşitoarea dragoste de Dumnezeu care se manifestă în această tabără.
 
Citiți continuarea acestui articol
 

Citiți și:

Un mesaj spiritual care este mereu universal valabil
Idei forţă care ne permit să ne inducem şi să ne menţinem nealterată starea de YOGA în minte

 

yogaesoteric
18 decembrie 2013

Also available in: English

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More