Nou sindrom nefast: Îmbătrânirea accelerată a creierului în cazul adolescenților

Cercetătorii trag un semnal de alarmă: Creierele lor păreau cu trei până la patru ani mai bătrâne decât înainte de începerea pandemiei

Pentru adolescenți, pandemia și numeroasele sale efecte secundare au venit în timpul unei ferestre cruciale în dezvoltarea creierului. Un mic studiu care compară scanările cerebrale ale tinerilor de dinainte și de după 2020 arată că de fapt creierul adolescenților care au trăit pandemia pare cu aproximativ trei ani mai bătrân decât se așteptau, spun oamenii de știință, potrivit sciencenews.

În mod paradoxal, autorii studiului nu iau în considerare un posibil efect advers al vaccinului și nici măcar unul al infecției cu virusul covid. Ei pun, asemenea unor novici în știință, acest sindrom nemaiîntâlnit pe seama „schimbărilor de mediu, a singurătății și a școlii online.”

Această cercetare, publicată la 1 decembrie în Biological Psychiatry: Global Open Science, este prima care analizează impactul pandemiei asupra îmbătrânirii creierului. Descoperirea relevă faptul că „pandemia nu a fost nefastă doar în ceea ce privește sănătatea psiho-mentală a adolescenților”, spune Ian Gotlib, cercetător în neuroștiințe clinice la Universitatea Stanford. „Se pare că le-a alterat și creierul”.

Studiul nu poate face legătura între aceste modificări cerebrale și sănătatea psiho-mentală precară din timpul pandemiei. Dar „știm că există o relație între adversitate și creierul care urmărește să se adapteze la ceea ce i s-a dat”, spune Beatriz Luna, specialist în neuroștiințe cognitive de dezvoltare la Universitatea din Pittsburgh, care nu a fost implicată în cercetare. „Cred că acesta este un studiu foarte important, care dă startul pentru a analiza acest aspect.”

Rădăcinile acestui studiu datează de aproape un deceniu, când Gotlib și colegii săi au lansat un proiect în Bay Area din California pentru a studia depresia la adolescenți. Cercetătorii colectau informații despre sănătatea psiho-mentală a copiilor din studiu și făceau scanări RMN ale creierului lor. Ordinele de izolare din primăvara anului 2020 i-au forțat pe cercetători să oprească proiectul. Când au reînceput, un an mai târziu, Gotlib s-a îngrijorat că stresul provocat de pandemie amenința să le denatureze rezultatele. S-a dovedit că de fapt copiii care se întorceau la studiu după un an de viață pandemică raportau rate mai mari de anxietate și depresie decât colegii lor de dinainte de 2020.

Astfel, echipa a decis să compare scanările cerebrale capturate înainte de începerea pandemiei cu scanările efectuate între octombrie 2020 și martie 2022:

Cercetătorii au analizat diferențele din 64 de scanări din fiecare grup, potrivite în funcție de sexul și vârsta copiilor, cu o vârstă medie de aproximativ 16 ani pentru fiecare grup. Rezultatele au fost „izbitoare”, spune Gotlib. Creierele adolescenților trec în mod natural printr-un proces de maturizare care duce la îngroșarea hipocampusului, o zonă implicată în memorie și concentrare, și a amigdalei, care reglează procesarea emoțională. În același timp, zona cortexului care reglează funcționarea emoțională începe să se subțieze. Scanările cerebrale au arătat că acest proces de maturizare s-a desfășurat mai rapid la adolescenții care au trăit pandemia. Gotlib spune că, de fapt, creierele lor păreau cu trei până la patru ani mai bătrâne decât creierele adolescenților scanați înainte de începerea pandemiei. (n.r: și a campaniei de vaccinare) Nu se știe exact ce parte a pandemiei ar fi putut modela creierul adolescenților. Dar „acest studiu arată că pandemia a avut un impact material asupra maturizării creierului”, spune Joan Luby, psihiatru pentru copii la Washington University School of Medicine din St Louis, care nu a fost implicată în cercetare.

Gotlib bănuiește că stresul este de vină. Studiile anterioare au arătat că expunerea la violență sau neglijență poate duce la o maturizare accelerată a creierului la copii. Având în vedere că sănătatea psiho-mentală s-a prăbușit în cazul adolescenților în timpul pandemiei, „nu este un salt mare să ne gândim că de fapt condițiile stresante ar fi putut, de asemenea, să modeleze dezvoltarea creierului”, spune Gotlib.

Dar ce a cauzat aceste modificări și ce implicații ar putea avea acestea sunt încă întrebări deschise. Rudolf Uher, cercetător în neuroștiințe la Universitatea Dalhousie din Halifax, Canada, subliniază că alți factori, cum ar fi mai mult timp petrecut în fața ecranelor din cauza școlarizării online, ar putea fi în joc. Și el avertizează că cercetările viitoare ar putea să nu confirme concluziile acestui studiu. Și nu este clar dacă îmbătrânirea accelerată a creierului a avut un impact asupra sănătății adolescenților sau dacă problemele se vor manifesta mai târziu în viață. Deși cercetătorii nu pot spune cu siguranță, „dacă creierul tău îmbătrânește prematur, în general nu este ceva benefic”, punctează Luby. „Oricum ar fi, asigurarea accesului oamenilor la servicii de sănătate psiho-mentală va fi crucială pentru a ajuta copiii din pandemie”, spune Gotlib.

„Acești copii suferă”, spune el. „Este necesar să luăm în serios acest aspect și să ne asigurăm că le oferim tratament corespunzător.”

Citiți și:
Medic expert în toxicologie atrage atenția în Senatul SUA asupra efectelor nocive ale vaccinului anti-covid: provoacă daune imense asupra reproducerii
Trustul BBC a denunțat mai multe grupuri de facebook în care se vorbea despre efectele nefaste ale vaccinului. Grupurile, cu sute de mii de membri, au fost șterse

yogaesoteric
20 februarie 2023

Also available in: Français