Să înţelegem mai bine efectele karma-ei

Să vedem, în continuare, câteva exemple ce ne vor face să înţelegem relaţia şi legătura dintre soarta KARMA-ică rezultată în urma acţiunilor noastre şi voinţa liberă sau LIBERUL ARBITRU de a ne dezvolta şi transforma viaţa. Trebuie însă, mai întâi, să înţelegem bine că nici un model nu va putea explica perfect legile spirituale, căci modelele există într-o lume a dualităţii. Fuziunea legilor spirituale, cum ar fi legea KARMA-ei, cea a Graţiei şi legea liberului arbitru are loc dincolo de planul dualităţii şi, deci, fiind inefabilă se află dincolo de înţelegerea comună a minţii. Totuşi, următoarele modele şi exemple ne pot oferi o cale spre conceperea şi înţelegerea inteligentă a unei anumite părţi din adevăr.


Să spunem, de pildă, că fiecare individ are propriul său cont la banca cosmică. Astfel, fiecare acţiune “bună”, dezinteresată, orice gând sau faptă de această natură reprezintă o depunere în acest cont. Dimpotrivă, o acţiune egotică, rea, este o extragere din cont. Dacă depunerile sunt mici, sau chiar în deficit, individul nu posedă multă libertate. Nu poate cumpăra nimic, nu poate face o mare afacere, nu poate călători. Cu alte cuvinte, libertatea lui de alegere şi acţiune este limitată. Mai întâi, el va trebui să echilibreze acest deficit, iar mai apoi va putea să-şi exercite libertatea de a alege. Analog, atunci când venim pe lume cu datorii mari ce trebuie plătite, avem o foarte mică libertate de a alege. Va trebui să trecem prin experienţe dificile, numeroase şi specifice, pentru a contrabalansa contul.
 
Aceasta nu înseamnă, totuşi, că trebuie să primim orice cu o atitudine inertă, vegetativă şi să acceptăm totul ca fiind voinţa Divinului, fără a face deloc eforturi adecvate pentru a ne îmbunătăţi starea vieţii. Dimpotrivă chiar, suntem aproape obligaţi să depunem toate eforturile pentru a creşte clipă de clipă calitatea vieţii noastre şi a celorlalţi. Atât timp cât nu ne vom echilibra şi armoniza profund viaţa, nu ne vom putea aştepta la un rezultat considerabil. Activitatea noastră zilnică trebuie să se desfăşoare astfel încât să acceptăm orice rezultat, plăcut sau neplăcut, fără a ne plânge şi a ne întreba prosteşte dacă nu cumva legiuitorul cosmic, care este înţelepciunea divină, a greşit sau nu în cazul nostru.


Un exemplu semnificativ este cel al caprei legate de stâlp. Aşa legată cum este, capra are o anumită libertate de a se mişca doar în jurul stâlpului de care este înlănţuită, depinzând de lungimea frânghiei. Astfel, cu cât frânghia va fi mai scurtă, cu atât şi libertatea caprei va fi mai mică. Şi noi, de asemenea, analogic vorbind, suntem limitaţi de o frânghie, a cărei lungime este invers proporţională cu KARMA pe care o avem de plătit în viaţa prezentă. Această frânghie poate, însă, să se lungească chiar în timpul vieţii, pe măsură ce învăţăm lecţiile necesare nouă şi devenim demni de încrederea care ni se arată de a fi lăsaţi să ne depărtăm mai mult de stâlp.


Râul care se scurge ne poate oferi un alt model. Putem considera că, deci, curentul râului reprezintă toate SAMSKARA-urile, obiceiurile şi tendinţele care limitează individul la un comportament foarte apropiat de cel al unui robot. Pe măsură ce individul, însă, îşi dezvoltă puterea voinţei şi începe viaţa spirituală, el va putea înfrunta ferm curentul râului, înotând chiar hotărât împotriva lui, spre locul de origine al râului.


Puterea lui, dezvoltată prin efort spiritual şi austeritate (TAPAS), îi va determina astfel gradul de libertate permiţându-i să se mişte în sus pe amontele râului. Când el va deveni îndeajuns de înţelept şi detaşat, atunci va deveni chiar capabil să iasă singur din apă, ajutându-se de o cracă (GRAŢIA DIVINÃ), sau chiar călcând miraculos pe apă. Fluxul de SAMSKARA-uri şi acţiuni KARMA-ice vor continua, dar individul, acum detaşat, nu se va mai identifica de acum înainte cu corpurile grosier şi subtil prin care acestea trec. Procedând astfel, el se află aproape de realizarea supremă de Sine.


Chiar sistemul şcolar pe care îl parcurgem în copilărie şi adolescenţă ne oferă un alt exemplu semnificativ. Când suntem în clasele mici nu avem posibilitatea să ne hotărâm singuri asupra a ceea ce vom studia sau vom profesa când vom fi mari. Părinţii şi profesorii vor decide ce anume şi când vom studia. Pe măsură ce copilul învaţă, însă, şi devine din ce în ce mai responsabil, procedând astfel, el va avea la dispoziţie mai multe posibilităţi de alegere. Când va ajunge la universitate, atunci el va fi complet liber să aleagă. Iar când a absolvit facultatea, nu va mai avea nevoie să susţină alte examene, putând face tot ceea ce doreşte cu viaţa lui. Viaţa în sine este o şcoală şi o astfel de existenţă, de încarnare pentru spirit este precum un an de şcoală pentru elev. Pe măsură ce sufletul se dezvoltă şi creşte tot mai mult, devenind mai conştient şi mai responsabil i se permite alegerea între mai multe posibilităţi şi, desigur, i se cere să fie în prealabil avizat asupra consecinţelor ce decurg din alegerile lui. În acest fel, el continuă să înveţe şi, cu cât sufletul a evoluat mai mult, cu atât mai mare va fi şi puterea voinţei sau LIBERUL ARBITRU al individului respectiv şi, prin urmare, va putea utiliza oricând libera lui voinţă pentru a-şi transforma radical cursul vieţii. Când va trece cu succes toate lecţiile şi va absolvi cu bine şcoala vieţii, nu va mai avea nevoie şi nu va mai fi obligat să se reîntoarcă decât dacă doreşte, ca model divin, în clasa numită Pământ.


Un alt exemplu minunat ne mai este oferit de însăşi celula umană. Fiecare astfel de celulă îşi are propria ei conştiinţă şi existenţă. Şi totuşi, ea nu poate trăi în afara corpului. Ea are libertatea de a acţiona precum îi place, însă va interacţiona într-un mod armonios cu restul celulelor corpului, căci acest lucru este numai spre binele ei şi al celorlalte celule ale corpului. Dar ea ar putea oricând reacţiona şi ca o celulă cancerigenă, căutând să provoace rău organismului. Totuşi, cele mai multe dintre celule funcţionează sub coordonarea sistemului nervos şi endocrin, în armonie deplină cu restul trupului. Şi noi, de asemenea, trăim precum nişte celule în corpul umanităţii. Este în propriul nostru interes să ne armonizăm pe deplin cu celelalte fiinţe ce ocupă corpul umanităţii. Dacă nu vom proceda aşa, atunci vom suferi foarte mult de pe urma anturajului toxic pe care îl creăm, până în momentul în care vom realiza unicitatea noastră ancestrală cu ceilalţi. Vom începe atunci să învăţăm din legea KARMA-ei, iar apoi prin aceea a DHARMA-ei şi a IUBIRII.


 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More