Savatie Baştovoi: ‘Dumnezeu nu are nevoie de cip pentru a şti unde ne aflăm’

 

Notă: Acest articol a fost scris în anul 2015 şi tocmai de aceea se referă la paşapoartele cu cip, însă mesajul său rămâne actual în aceste vremuri apocaliptice pe care le traversăm.

Discuţia despre paşapoartele cu cip nu a reuşit niciodată să fie teologică. Pentru că nu este o problemă teologică. Ghiciturile despre esenţa numărului satanic nu pot lua locul certitudinii, cu neputinţă de pus în cuvinte, a luminii dumnezeieşti. Şi nu este indicat să fie amestecate aceste două aspecte ale cunoaşterii creştine: discuţiile despre Dumnezeu şi discuţiile despre satana. Deşi ele fac parte, în proporţii diferite, din viaţa noastră.

Desigur, un cip nu este un diavol. Totuşi, nimeni nu mă va contrazice dacă voi spune că cipul nu este altceva decât rodul dorinţei demonice de a stăpâni pe celălalt. Dumnezeu nu are nevoie de cip pentru a şti unde ne aflăm, ce tranzacţii facem şi cu cine intrăm în relaţie.

Veţi spune că este o invenţie omenească. Sigur, dar a cărei categorii de oameni? A oamenilor răi, căci cei buni se sfiesc să citească scrisorile străine. Obligativitatea cipurilor este o înjosire a persoanei, deoarece propune o relaţie care nu se mai bazează pe respect şi încredere.

A încuraja acest tip de relaţie, după ce generaţii de mucenici au insuflat în noi duhul dragostei şi al toleranţei, este nedrept înaintea lui Hristos şi un grav păcat împotriva aproapelui.

Sunt mulţi oamenii în întreaga lume care au protestat împotriva introducerii cipurilor. Motivele lor nu au fost întotdeauna bazate pe analogia dintre cip şi cifra fiarei pomenită în Apocalipsă (666).

În orice caz, fiecare dintre ei ştia că a-l urmări pe celălalt înseamnă a nu-l iubi, ba chiar înseamnă a-l robi. Răspunsul care se cuvine dat, în primul rând, este acela dacă e bine să-i lăsăm pe nişte străini să ne urmărească pas cu pas? E bine să ne facem trădători ai fraţilor noştri, lăsând acest popor în mâinile unor străini, fără nicio luptă?

Dacă este să gândim în numele unei singure persoane, cipul poate că nu ne apare ca fiind un pericol, dar dacă ne gândim la nivelul unui grup, atunci pericolul este evident. […]

Atunci când nu va mai exista nicio posibilitate de a ne împotrivi sistemului, când foamea şi bolile ne vor doborî, iar singura modalitate de a plăti şi de a ne deplasa va fi cipul, risipirea adunării creştine se va face într-un timp record şi într-o proporţie pe care nu a atins-o nicio prigoană în decursul întregii istorii. […]

Nu cred că e momentul teologhisirilor, ci al unei rezistenţe normale în faţa unui fenomen normal. Normal din punctul de vedere al anormalităţii generale în care ne aflăm.

Citiţi şi:

Diferiți experți din ziua de astăzi spun că într-un viitor nu foarte îndepărtat fiecare om va primi un implant cu microcip

Legătura dintre 5G, cip-uri, nanoparticule și actele biometrice (I)

Nu vreau să fiu un număr!


 

yogaesoteric
4 octombrie 2020


 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More