Statul Paralel în acțiune: planul de distrugere a firmelor românești de către SRI împreună cu ANAF, MAI, DNA și celelalte parchete


…pentru a face loc „investitorilor străini”, în baza unui protocol ilegal semnat în 2012


Atac la firmele româneşti pe protocol – Dovezi incendiare ale asaltului poliţiei politice asupra firmelor româneşti la parchetele din capitală, în baza unei Hotărâri CSAT ilegale

La scurt timp după Planul comun de măsuri de aşa-zisă combatere a evaziunii fiscale, semnat în 2012 de PICCJ-Kovesi, SRI-Maior, MJ, MAI şi MFP, procurorul Cristian Ban a emis un Ordin prin care a cerut de la parchetele inferioare dosarele cu evaziune fiscală de peste 1 milion euro. Apoi a mulţumit SRI, DIPI şi ANAF.

 
Cristian Ban

Ies la iveală noi dovezi cutremurătoare despre cum au fost vânate firmele româneşti, în aşa-zisa luptă împotriva evaziunii fiscale (declarată vulnerabilitate la siguranţa naţională prin Hotărârea CSAT nr. 69/2010, prin eludarea rolului Parlamentului). Această luptă a fost iniţiată la nivelul SRI – PICCJ – Ministerul Finanţelor (ANAF) şi a fost exacerbată mai cu seamă la nivelul parchetelor din capitală, unde îşi au sediul social cele mai importante firme româneşti, care au fost vânate pentru a fi distruse prin blocări de conturi, inculparea administratorilor şi asociaţiilor şi alte metode. Dintre acestea, ca urmare a penetrării masive a ANAF de către ofiţeri SRI şi ca urmare a modificării legilor în regimul Traian Băsescu astfel încât procesul verbal de constatare al inspectorilor ANAF să devină mijloc de probă, distrugerea firmelor a devenit o „joacă de copil”.

Pe baza proceselor verbale de control ale inspectorilor ANAF cotropiţi de SRI, se reţineau pretinse evaziuni fiscale sau rambursări ilegale de TVA. În lipsa oricărei expertize, procurorii de la parchete de tribunale şi curţi de apel îşi croşetau acuzaţiile exclusiv pe raportul celor de la ANAF şi procedau la sechestre de conturi, inculpări, multe urmate de propuneri de arestare preventivă. După care ani în şir procurorii nu mai făceau nimic în dosare, însă firmele cu conturile blocate, administratorii şi acţionarii sub măsuri preventive, intrau în faliment. În timpul acestor anchete, numeroşi oameni de afaceri vânaţi cu dosare penale au acuzat presiuni de preluare ostilă a afacerilor lor de către concurența din piaţă, în special de firmele străine.

Lipsa de imparţialitate şi obiectivitate în aceste anchete este evidentă, câtă vreme între toţi participanţii la acuzarea unor firme există o înţelegere ocultă, parafată în secret între SRI – PICCJ – Ministerul Finanţelor (ANAF) – Ministerul de Interne şi Ministerul Justiţiei.

Monitorizare şi vânătoare în masă a firmelor

Planul comun de măsuri pentru eficientizarea activităţilor de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale a fost încheiat în baza Hotărârii CSAT nr. 69/2010, şi semnat în ianuarie 2012 de următorii:
– procurorul general al României, Laura Codruța Kovesi;
– directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior;
– ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomițeanu;
– ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igas;
– secretarul de stat din Ministerul Justiţiei, Alina Bica (aceasta a semnat pentru ministrul Cătălin Predoiu).

Planul comun de măsuri conţine prevederi îngrozitoare pentru o ţară care se pretinde democratică, prevederi care vin în contradicţie flagrantă cu drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, în condiţiile în care orice contribuabil este declarat din start suspect că ar putea comite evaziune fiscală. Astfel, la capitolul I, intitulat Introducere, găsim următoarea frază: „Monitorizarea contribuabililor cu potenţial de evaziune şi fraudă fiscală ridicat, a societăţilor comerciale nou înfiinţate, clarificarea aspectelor practice rezultate în ultima perioadă din activitatea de colectare a taxelor şi impozitelor şi intensificarea cooperării interinstituţionale prin acordarea accesului comun la bazele de date specifice gestionate de către instituţiile de aplicare a legii în domeniu şi realizarea acţiunilor comune pe cele 9 domenii prioritare de intervenţie, impun adoptarea de măsuri conjugate ale instituţiilor de aplicare a legii nominalizate de HCSAT 69/2010”.

Aşadar, în document se vorbeşte despre operaţiuni de monitorizare în masă a contribuabililor cu potenţial să comită acte de evaziune fiscală. Practic, orice contribuabil, că este vorba despre persoană fizică sau societate comercială, a intrat sub monitorizare, mai ales că nu se vorbeşte nicăieri despre obligaţia ca monitorizarea să presupună existenţa unor suspiciuni sau indicii temeinice.

Efectele protocoalelor la parchetele din capitală şi un ordin al şefului PCA Bucureşti cu rezultate de mulţumire pentru SRI, DIPI şi ANAF

Multă lume se întreabă ce s-a petrecut exact mai departe, mai ales după ce ANAF a fost împânzit cu ofiţeri SRI, la ordinul lui George Maior, iar parchetele au fost scoase în linia întâi.

Lumeajustitiei.ro a intrat în posesia unui document care relevă că la nivelul Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, condus până în ianuarie 2017 de procurorul Cristian Ban, actual membru al CSM, şi colaborator asiduu pe protocoalele cu SRI, DIPI şi cu ANAF, a emis Ordinul nr. 1/6 ianuarie 2014 prin care a stabilit ca în temeiul art. 209, alin. 4 indice 1 din vechiul Cod de procedură penală:

„Art. 1 – Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti vor prelua de la parchetele de pe lângă judecătoriile şi tribunalele subordonate ierarhic urmărirea/supravegherea urmăririi penale în dosarele penale având ca obiect infracţiunile de evaziune fiscală… dacă s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro… înregistrate la parchete în perioada 01.01.2014 – 30.06.2014;

Art. 2 – Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti vor prelua de la parchetele de pe lângă judecătoriile subordonate ierarhic urmărirea/supravegherea urmăririi penale în dosarele penale având ca obiect fapte săvârşite de persoanele care, potrivit convenţiilor internaţionale, se bucură de imunităţi şi privilegii… înregistrate la parchete în perioada 01.01.2014 – 30.06.2014;

Art. 3 – …unităţile de parchet vor înainta la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti dosarele penale într-un termen de cel mult 7 zile de la înregistrarea acestora sub număr unic.”

Opinăm că ordinul lui Cristian Ban a încălcat legea care stabileşte competențele de instrumentare a dosarelor penale, întrucât art. 209 alin. 4 indice 1 din vechiul Cod de procedură penală, invocat în ordin, prevedea că un dosar poate fi luat la parchetul superior doar dacă urmărirea penală „este împiedicată sau îngreunată… cu acordul procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală”. Or asta presupunea ca întâi dosarul să se afle în lucru la un procuror de la parchetul competent prin lege şi doar dacă procurorul de caz îşi dădea acordul, dosarul putea fi preluat mai sus la PCAB.

De ce să se emită un asemenea ordin? Ştia Cristian Ban de la SRI sau din altă parte că vor veni în următoarele 6 luni dosare grele de evaziune fiscală? Erau câteva pe ţeavă să fie instrumentate sub directa lui oblăduire? S-a lucrat pe protocol şi planuri comune de măsuri?

Cert este că în urma acestui Ordin prin care Cristian Ban a făcut legea, trecând peste competența dată de cod, un număr de 32 de dosare au fost luate la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti.

Lumeajustitiei.ro a cerut CSM şi Inspecţiei Judiciare să verifice ce s-a ascuns în spatele acestui ordin!

Procurorul general Cristian Ban a declarat că rezultatele obţinute în urma ordinului său s-au produs în dosare în care s-a lucrat cu serviciile de informaţii SRI şi DIPI, dar şi cu ANAF:

„Comparativ cu celelalte parchete de nivelul Curţilor de apel din ţară, se constată că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti cu unităţile subordonate a recuperat peste 65% din totalul prejudiciilor recuperate la nivel naţional. La obţinerea acestor rezultate, un rol important l-au avut şi unităţile de poliţie economică de la nivelul IGPR, DGPMB şi sectoarelor din capitală, structurile DIPI şi SRI şi nu în ultimul rând specialiştii antifraudă din cadrul ANAF detaşaţi la parchete (…)

De asemenea, prin Ordin al procurorului general s-a dispus preluarea de către Parchetul Curţii de Apel a dosarelor complexe de evaziune fiscală, spălare de bani şi contrabandă, cu un prejudiciu mai mare de 1 milion de euro, precum şi a dosarelor având ca obiect conflictul de interese.
Ca urmare a acestor măsuri, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti s-au soluţionat, în premieră, în cursul anului 2014 mai multe cauze deosebit de complexe fiind emise 9 rechizitorii privind un număr de 22 inculpaţi (7 în stare de arest).

Prejudiciile estimate în soluţiile Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti au fost de 92.132.697 lei (aprox. 20.473.932 euro). Din acestea au fost recuperate efectiv ori s-au instituit măsuri asiguratorii pentru sumele de 57.125.921 lei (12.694.649 euro). La aceste date se adaugă şi prejudiciile recuperate şi măsurile asiguratorii instituite de celelalte unităţi de parchet de pe lângă tribunalele subordonate, care s-au ridicat la aproximativ 37.000.000 euro, evidenţiindu-se Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti cu bunuri indisponibilizate în cuantum de 33.000.000 euro. Şi celelalte unităţi de parchet au avut rezultate în creştere faţă de anii anteriori fiind depuse eforturi din partea procurorilor specializaţi, conducerilor unităţilor de parchet şi a lucrătorilor de investigare a fraudelor (…)

Se apreciază ca pozitivă activitatea specialiştilor ANAF detaşaţi la parchete, deşi se simte nevoia unei pregătiri profesionale superioare în cazul unora dintre aceştia. Spre finele anului 2014 s-a stabilit un program periodic de întâlniri cu conducerea ANAF pentru rezolvarea chestiunilor de practică neunitară.
Un neajuns observat este acela care constă în imposibilitatea efectuării de controale fiscale de către specialiştii ANAF detaşaţi la parchete la ordinul procurorilor.

Un alt neajuns este cel legat de obligativitatea efectuării unei expertize în situaţia contestării raportului de constatare întocmit de specialiştii ANAF.
De asemenea, se simte nevoia alocării unor resurse materiale suplimentare (computere, programe informatice s.a) specialiştilor detaşaţi de către Direcţia Generală Antifraudă pentru eficientizarea activităţii.

Colaborarea cu SRI şi DIPI a fost una foarte bună la nivelul marii majorităţi a unităţilor de parchet, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti simţindu-se nevoia diversificării colaborării în scopul sesizării şi documentării mai multor fapte din cele analizate.”

În realitate, globaliştii SUA-UE-Soros le-au cerut slugilor lor din România să pună în aplicare un astfel de protocol pentru a distruge firmele româneşti și pentru a face loc investitorilor străini. De fapt, toate protocoalele monstruoase, care au ieşit la iveală până acum, au fost create la ordinul globaliştilor.

Ideea este că Statul Paralel din România este creaţia globaliştilor SUA-UE-Soros. Sub pretextul „luptei anticorupţie”, globaliştii au încercat să transforme România într-un stat totalitar.

Statul Paralel din România este o entitate suprastatală, care a fost creată de către globaliştii SUA-UE-Soros, începând cu anul 2005, atunci când, într-o şedinţă secretă a CSAT, s-a decis introducerea corupţiei ca ameninţare la adresa Securităţii Naţionale, pentru ca serviciile secrete să aibă motiv să urmărească pe oricine doresc pe baza suspiciunii de „corupţie”.

În SUA a existat ceva asemănător, se numea Patriot Act, o lege abuzivă, creată de către George W. Bush, după atentatele de la 11 septembrie 2001 (o operaţiune orchestrată de către serviciile secrete americane). În baza legii Patriot Act, americanii au fost urmăriţi pe baza suspiciunii de „terorism”.

Apogeul Statului Paralel a fost în perioada 2014-2015, apoi puterea a început treptat să scadă. Începutul anului 2017 a fost unul devastator pentru Statul Paralel, căci, după dezvăluirile lui Sebastian Ghiţă despre Florian Coldea, adjunct al SRI, Florian Coldea şi-a dat demisia, şi aşa a început prăbuşirea Statului Paralel.

Pentru ca Statul Paralel din România să funcţioneze, oamenii globaliştilor SUA-UE-Soros, adică politicienii români, au schimbat Codul Penal şi Codul de Procedura Penală. Zeci de articole din Noile Coduri Penale au fost declarate neconstituţionale.

Un alt instrument important al Statului Paralel din România au fost protocoalele de colaborare dintre parchete şi Serviciul Român de Informaţii. Aceste protocoale sunt monstruoase, ilegale şi neconstituţionale, iar cei care le-au semnat trebuie să fie puşi sub urmărire penală.

Ce s-a petrecut în România? Globaliştii SUA-UE-Soros au încercat să transforme România într-un stat totalitar pentru a putea avea acces la resursele ţării cu scopul de a le putea prelua. Polonezii şi ungurii au reuşit să învingă Statul Paralel aducând naţionaliştii la conducerea ţării. Globaliştii încep să piardă puterea în Europa, oamenii începând să-şi dea seama ce se petrece, de fapt.

„Lupta anticorupţie” din România a fost una dintre cele mai mari minciuni postdecembriste servite românilor.

Citiți și:

Judecătoarea Dana Gîrbovan: «Protocolul dintre Parchetul General și SRI a extins competențele de cercetare penală ale SRI…» 
De la statul clientelar la statul paralel al noii securități (I)
Cine și în ce scop a folosit alibiul luptei anticorupție, împinsă până la formele de abuz cele mai grosolane, amintind izbitor de justiția stalinistă?

 

yogaesoteric
5 februarie 2019

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More