TRAGICA POVESTE A DANEI

Părinţi cu grave probleme personale abuzează fizic şi psihic de fiica lor majoră, iar autorităţile se fac că plouă pentru că… Dana practică yoga la şcoala MISA!


un articol de D. Eva


Unul dintre subiectele fierbinţi în campania anti-MISA este tema părinţilor “distruşi” de opţiunea copiilor lor de a practica yoga. Un caz deja celebru, din păcate, este acela al unei mame disperate care şi-a făcut debutul la PROTV plângându-se depre presupuse probleme psihice pe care fiica ei, Dana, le are datorită faptului că urmează cursurile MISA. Cazul a fost intens mediatizat în primăvara şi vara lui 2004. Este momentul să aflaţi care este realitatea!


Ştiaţi că avem în România o nouă legislaţie privind drepturile copiilor? Conform acestei legi care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005, orice copil are dreptul să îşi reclame părinţii dacă aceştia îl bat sau abuzează psihic de el. Spune presa că nu există discriminare în cazul yoghinilor de la MISA? Nici când e vorba de “copii” care practică yoga? Haideţi să vedem ce se petrece în România dacă este vorba de o fată (în speţă un “copil”) care este deja majoră… care a fost chinuită, abuzată fizic şi psihic de părinţii ei de ani buni, de nişte părinţi cu reale probleme psihice. Dacă acest “copil”major (de 21 ani!) practică yoga, atunci autorităţile vor închide ochii la faptul că fata este sechestrată şi bătută de părinţii ei. Presa se va arunca cu plăcere perversă asupra cazului, popularizând suferinţa mamei a cărei fiică are, afirmă ea, probleme psihice din cauza practicii yoga. Aşa să fie oare? Iată adevărul despre acest caz hipermediatizat în primăvara şi vara lui 2004!


Atunci când povestea devine realitate şi invers…


Povestea noastră începe cu… a fost odată, ca niciodată, şi de n-ar fi, nu s-ar povesti, şi nimănui nu-i dorim să i se petreacă ceea ce a păţit fătuca noastra din poveste.


O cheamă Dana Crăescu şi împreună cu frăţiorul său, au crescut împreună la părinţi. Toate bune şi frumoase, chiar şi când fătuca noastră cea cuminte, elevă în clasa a X-a, începe să practice yoga, încurajată fiind de ambii părinţi. Până aici, povestea sună atât de bine!


Dar această poveste fericită, în care există o înţelegere şi susţinere din partea părinţilor pentru ca fata lor mândră şi frumoasă foc să fie bine educată, a luat sfârşit (deşi nici nu începuse bine), şi s-a transformat într-un coşmar din cele mai sumbre,  din cauză că prin ziare au apărut tot soiul de articole calomnioase, neadevărate, la adresa şcolii de yoga pe care Dana o frecventa. Şcoala de Yoga MISA.


Au început scandaluri acasă, pigmentate cu violenţe fizice ale părinţilor asupra Danei, minciuni, depresii psihice… TOATE din partea părinţilor  Danei. Ce i-a determinat să recurgă la astfel de acţiuni violente, iraţionale şi lipsite de bun-simţ, e greu de înţeles pentru un om normal. Şi toate acestea pentru că Dana continua să practice yoga, de data asta fără acceptul lor! De ce nu renunţa ea la yoga e uşor de înţeles. Pentru că, mergând la cursuri, a văzut cu ochii ei că acolo nu se face nimic scandalos, imoral sau ilegal şi şi-a dat seama că practica yoga o ajută foarte mult.


Povestea nu mai este poveste, este o crudă realitate la care s-a ajuns spre nefericirea tuturor, mai ales a unei adolescente care a fost obligată chiar de către proprii săi părinţi să se maturizeze rapid. Le putem spune pseudo-părinţi-sadici. S-a ajuns până acolo încât Dana a fost torturată, după cum relatează chiar ea: “tata m-a urmărit cu maşina în oraş, m-a luat de pe stradă, m-a dus acasă şi acolo amândoi mi-au făcut scandal, apoi mi-au pus degetele la tocul uşii şi tata m-a ameninţat că închide uşa şi-mi zdrobeşte degetele dacă nu le spun unde am fost”.


Lucrurile s-au agravat din ce în ce mai tare, spre disperarea Danei şi spre depresia psihică a mamei sale. Astfel, au ajuns amândouă la spitalul de nebuni, cu Dana în chip de victimă bolnavă psihic şi cu mama ei pe post de păzitor. Dar acolo adevărul a ieşit la lumină, rolurile schimbându-se: cea tratată a fost… mama Danei, pentru că doctorii au sesizat imediat la cine erau problemele psihice: “acolo, dumneaei a primit medicamente deoarece era foarte labilă, plângea des, ţipa, şi doctorii i-au administrat calmante. Eu am fost declarată clinic sănătoasă după controlul medical”, ne-a spus Dana. Apoi după externarea lor, tatăl Danei i-a reţinut toate actele personale pentru ca ea să nu poată „fugi” de acasă. Deja Dana era majoră, deci ce fugă ar fi fost asta?


Dar n-a fost suficient. Planurile părinţilor asupra viitorului copiilor lor nu se potrivesc întotdeauna cu cele pe care aceşti copii şi le fac. După ce a fost înscrisă la o facultate în Iaşi de către mama sa, Dana nu a mai suportat stressul psihic care continua fără încetare şi a decis să plece de acasă, chiar şi fără acte. De data asta într-un loc unde avea posibilitatea să-şi refacă viaţa aşa cum şi-o dorea ea. Plecarea de acasă a făcut-o legal, dând o declaraţie la poliţie în care a scris că a plecat de acasă „de bună voie şi nesilită de nimeni”.


Orice părinte normal la un moment dat renunţă să-şi mai pedepsească propriul copil, mai ales când vede că acesta suferă îngrozitor. Dar în cazul Danei, povestea nu se opreşte aici. Dana ne spune mai departe: „… mama a făcut plângere la Ministerul de Interne şi am fost chemată la Crimă Organizată să dau declaraţie că nu fac parte din nici o reţea de prostituţie şi că nu am fost sechestrată de nimeni. Mama mea făcuse asemenea afirmaţii despre mine. Dar declaraţia mea dictată începea astfel: practic cursul de yoga de 4 ani… .” Dana avea deja 20 de ani!!!


Lucrurile se complică din ce în ce mai mult!


Pur şi simplu i se cereau informaţii despre cursul de yoga, locul unde se ţin cursurile, ce se face la curs şi multe alte întrebări care nu aveau nici o legătură cu ceea ce se petrecea între ea şi mama sa. Cu toate că Dana a cerut ca ceea ce spune să rămână strict confidenţial, fiind majoră şi “pentru că nu vroiam ca mama mea să afle unde sunt pentru că mă temeam că o să mă lege din nou şi o să mă ducă la spitalul de nebuni”, a aflat cu stupoare că mama ştia deja toate detaliile anchetei la foarte scurt timp după interogatoriu!


Toate acestea s-au petrecut înainte de “scandalul MISA” care a început în martie 2004. Este de înţeles faptul că situaţia Danei a luat amploare şi a fost speculată: “cineva(?!) a fost la mama mea acasă şi i-a arătat o hârtie care, spunea acela, era un fel de angajament semnat de mine prin care mă angajam să rup orice legatură cu familia mea. Ea a luat hârtia şi s-a dus direct la televiziune. A apărut la ştirile de la PRO TV cu Andreea Esca, la ora 19, şi în timp ce vorbea, poza mea a apărut mare, pe tot ecranul şi era scris mare în dreapta pe o bandă albastră: afecţiuni psihice. Au urmat o serie de articole în Evenimentul Zilei şi în Jurnalul Naţional în care se spunea că sunt implicată în tot soiul de afaceri necurate…” Ce a uitat să spună Andreea Esca este faptul că mama Danei a fost cea care a fost tratată psihiatric, atunci când a dus-o pe Dana la spital pentru presupuse afecţiuni psihice, iar Dana a fost declarată sănătoasă! Cazul a fost mediatizat şi pe alte posturi TV, iar Dana a cerut cu tenacitate de fiecare dată să i se dea posibilitatea să vorbească şi ea, să îşi prezinte punctul de vedere şi să îşi apere imaginea, dar nu i s-a acordat acest drept elementar. O singură dată a fost invitată la emisiunea lui Dan Diaconescu de la OTV. Aceasă mediatizare abuzivă şi distorsionată a afectat-o foarte tare, mai ales că în acea perioadă căuta să se angajeze.


Povestea Danei a fost deci speculată pentru a alimenta două dintre refrenele favorite ale campaniei anti-MISA: conflictul dintre generaţii (părinţii “disperaţi” că ai lor copii fac yoga) şi problemele psihice provocate de practica yoga. De ce s-a recurs la aceste două teme este evident. Pentru că nu au existat motive reale şi legale pentru a declanşa acţiunile represive împotriva yoghinilor, s-au inventat nişte presupuse “apeluri ale părinţilor disperaţi” din cauza copiilor lor care fac yoga la cursurile MISA. Această justificare a reuşit să prostească mulţi oameni. Iar tema “afecţiunilor psihice” este cea mai comună atunci când se urmăreşte discreditarea unor persoane sau a unui grup şi cea mai facilă manieră de a pune o etichetă anatemizantă.


Sperăm că acest exemplu să demistifice măcar parţial acest subiect spinos. Se tot vorbeşte de părinţi distruşi pentru că progeniturile lor merg la cursurile yoga ale MISA. Se uită de multe ori să se precizeze vârsta copiilor! Uneori e vorba de “copii” de peste 30 de ani, sau oricum majori, cum este şi Dana. Şi ce-i deranjează şi uneori chiar îi isterizează pe aceşti părinţi poate nu este atât faptul de a practica yoga, cât faptul că anatema scandalului pusă de presă s-ar putea extinde şi asupra lor. Şi toţi uită în acest cerc vicios că nimeni, niciodată, nu a venit cu vreo dovadă palpabilă şi credibilă pentru toate aberaţiile care se afirmă despre cursurile MISA: că se fac orgii sexuale, se consumă droguri etc.


Şi povestea noastră nu se termină aici. Este o realitate zguduitoare, care cutremură orice fiinţă umană care are suflet şi o fărâmă de bun simţ. Acum Dana este dată dispărută şi ţinută ascunsă de către proprii săi părinţi. Cum s-a petrecut asta? Va urma o altă poveste…


11 februarie 2005


 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More