Un medic s-a operat singur de apendicită în îndepărtata Antarctică. O poveste despre curaj și stăpânire de sine!

Doctorul Leonid Rogozov făcea parte dintr-o echipă de doisprezece oameni care participau la o expediție rusească în Antarctica. După ce a fost înființată stația Novolazarevskaya, la jumătatea lunii februarie a anului 1961, grupul s-a oprit din înaintare.

La finele lunii aprilie a aceluiași an, medicul Leonid Rogozov a fost cuprins subit de febră și a perceput o durere intensă în zona inferioară a abdomenului, pe partea dreaptă. Tânărul medic și-a pus diagnosticul singur: apendicită acută. Era necesară o intervenție chirurgicală grabnică. Însă membrii expediției se aflau la o distanță imensă de lumea civilizată.

Pe mare, o călătorie din Rusia către Antarctica ar fi durat 36 de zile. Folosirea unui avion era imposibilă, din pricina condițiilor meteo extreme. Rogozov risca să-și piardă viața. În calitate de chirurg, el știa că în situația perforării apendicelui său inflamat, moartea era aproape sigură. Simptomele se agravau din ce în ce mai mult. Singura opțiune era ca tânărul de 27 de ani să se opereze singur. Să efectueze o procedură fără precedent în istoria medicinei: o auto-apendicectomie!

Perforarea apendicelui era iminentă iar durerile deveniseră insuportabile. Dacă apendicele s-ar fi perforat, ceea ce se poate petrece la circa 72 de ore de la blocarea sa, nu s-ar mai fi putut face mare lucru, în acele condiții de izolare.

Comandantul expediției a aprobat ceea ce avea să fie prima intervenție de extragere a unui apendice în care medicul chirurg era, totodată, și pacient. În ciuda durerilor tot mai puternice, dr. Rogozov a elaborat planul intervenției.

Pe lângă instrumentarul chirurgical, era nevoie de o lanternă puternică și o oglindă, plus doi oameni de nădejde care, însă, n-aveau nimic de-a face cu domeniul medical. Asistenții doctorului Rogozov erau un meteorolog și un șofer!

Cei doi „asistenți” au fost învățați ce să facă dacă chirurgul-pacient și-ar fi pierdut cunoștința, cum să efectueze ventilația artificială și să-i administreze injecțiile cu adrenalină. Firește, anestezia generală era exclusă, dat fiind că pacientul era și chirurgul care urma să efectueze dificila intervenție.

Intervenția chirurgicală a debutat cu anestezia locală.
Când a privit către cei doi asistenți ai săi, dr. Rogozov a remarcat că erau mai albi decât halatele pe care le îmbrăcaseră. Intervenția a început. După deschiderea peretelui muscular abdominal, Rogozov a constatat că oglinda mai mult îl încurca, din pricina imaginilor inversate. Așa că operația a continuat mai mult pe pipăite. Rogozov a fost în mai multe rânduri pe punctul de a-și pierde cunoștința, din cauza sângerării masive.

După o mișcare greșită, pacientul-medic s-a ales cu o tăietură la nivelul cecumului. În locul lui Rogozov, mulți alții ar fi fost copleșiți de gravitatea situației. Ar fi cedat nervos! Însă, cu un sânge rece admirabil, tânărul medic și-a cusut leziunea nou apărută și a continuat intervenția de extirpare a apendicelui.

A existat și un moment în care a simțit că ritmul cardiac încetinește și că forțele îl părăsesc. După o scurtă pauză s-a mobilizat din nou. După eforturi titanice, apendicele inflamat a fost înlăturat. De la momentul anesteziei locale și până la ultima cusătură s-au scurs două ore.

După ce intervenția s-a încheiat, Rogozov și-a pus asistenții să curețe instrumentarul folosit și masa de operație. După ce totul a fost pus la punct, Rogozov a luat câteva antibiotice și pilule de somn. Când s-a trezit, se simțea de parcă ar fi renăscut. Din fericire, n-au survenit complicații iar refacerea post-operatorie s-a produs cu repeziciune. În două săptămâni tânărul medic s-a reîntors la îndatoririle sale cotidiene, de monitorizare și îngrijire a sănătății colegilor săi.

Când Rogozov (1934-2000) s-a întors acasă, în Rusia, a fost primit ca un erou național, deoarece vestea reușitei sale, unică în istoria medicinei, făcuse înconjurul globului. În aceeași perioadă în care a avut loc prima auto-apendicectomie, Yuri Gagarin avea să devină primul om care a ajuns în spațiu. Pe atunci doctorul Rogozov era comparat adesea cu Gagarin, pentru curajul și tăria sa de caracter. Gagarin și Rogozov aveau aceeași vârstă, de 27 de ani, reușind, ambii, să își asocieze numele cu câte o premieră, fiecare în domeniul său de activitate.

Astăzi, când se pune problema ca, într-un viitor nu foarte îndepărtat, să fie întemeiate colonii umane pe Lună sau chiar pe Marte, unii profesioniști din domeniul medical consideră că procedura chirurgicală a apendicectomiei ar trebui cunoscută și de către astronauții care vor pleca în misiuni de durată.

Dincolo de ineditul său, povestea medicului care s-a operat singur de apendicită în condițiile de izolare din Antarctica este și o lecție de viață. O lecție despre curaj și stăpânire de sine. De multe ori există o soluție, chiar și în cele mai grele sau disperate situații!

Citiți și:

Un interviu cu un medic tibetan competent despre vindecare, Dumnezeu, sănătate, viaţă şi moarte

Acad. prof. dr. LEON DĂNĂILĂ – «În creier se intră de mână cu Dumnezeu»

yogaesoteric
6 ianuarie 2018

Also available in: Français