Industria de armament din întreaga lume a câștigat trilioane de dolari de pe urma conflictelor, depășind Big Pharma în plandemie, care „abia” a făcut jumătate de trilion
Pe măsură ce conflictele se întețesc în Ucraina și în Orientul Mijlociu, dar si ameninţarea conflictului din Taiwan, țările din întreaga lume cheltuiesc mai mult pe armatele lor.
În 2023, cheltuielile globale totale pentru apărare au ajuns la 2,2 trilioane de dolari, o creștere cu 9% față de anul precedent, a anunțat recent un nou raport al think tank-ului Institutul Internațional de Studii Strategice. Ceea ce înseamnă că în 2022, anul în care a izbucnit conflictul din Ucraina, statele lumii au cheltuit 2,02 trilioane de dolari. În total, în cei doi ani de conflict s-au înregistrat cheltuieli de 4,22 trilioane de dolari.
NATO a anunţat la Summit că statele aliate, 18 la număr, vor cheltui 380 de miliarde de dolari în 2024, în vreme ce China a anunţat o creştere a cheltuielilor de înarmare aproximată la 292 miliarde de dolari, India – 98 de miliarde de dolari și Israel – 48 miliarde de dolari.
Pe întreaga planetă însă e o cursă a înarmărilor galopantă, se preconizează că până la finele anului se vor cheltui 2,5 trilioane de dolari pe întreaga planetă pentru armament. Cu alte cuvinte, aproape 7 trilioane de dolari va câştiga întreaga industrie de armament în doar 3 ani. Spre comparaţie, în cei 3 ani de pandemie covid, întreaga industrie pharma – vaccinuri, medicamente, alte produse medicale – a câştigat până în jumătate de trilion de dolari.
În Indo-Pacific, tensiunea geopolitică dintre cele două superputeri a împins din ce în ce mai mult țările cheie din regiune spre Washington sau Beijing și ambele părți au intensificat ceea ce ar putea fi perceput ca pregătiri pentru un potențial conflict. Principalii factori ai acestei creșteri a cheltuielilor, notează IISS: războiul rus în desfășurare în Ucraina și relația exacerbată dintre SUA și China.
În SUA și în rândul aliaților săi, Australia, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan și Filipine, bugetele totale pentru apărare au crescut cu aproximativ 7,4%, de la aproximativ 984 de miliarde de dolari, la peste 1,05 trilioane de dolari între 2022 și 2023. Filipine a fost singura țară care și-a redus bugetul militar în 2023, deși națiunea din Asia de Sud-Est și-a extins cooperarea cu armata SUA și și-a sporit strategic rolul în regiune în ultimul an, pe fondul disensiunilor tot mai mari cu China din cauza disputatei Mării a Chinei de Sud.
Cea mai mare creștere în rândul partenerilor regionali ai SUA se înregistrează în Taiwan, care și-a sporit bugetul de apărare cu aproximativ 3 miliarde de dolari, sau 20%, pe fondul temerilor privind o invazie din partea Chinei.
„În general, în ultimii 10 ani, în Asia am văzut cheltuielile pentru apărare crescând într-un fel în concordanță cu creșterea economică”, a declarat Fenella McGerty, cercetător principal pentru economia apărării la IISS, în timpul unei conferințe de presă pentru raportul Military Balance 2024. „Dar în ultimii ani am văzut cu siguranță factori strategici care au intervenit, recunoașterea faptului că este nevoie de a cheltui mai mult pentru a menține securitatea regională și în special a contracara influența chineză.”
Pe de altă parte, China și-a găsit aliați în Coreea de Nord și Rusia, două state din ce în ce mai izolate, care au criticat o ordine internațională condusă de Occident și, de asemenea, au investit masiv în armatele lor. Numai China cheltuiește mai mult decât vecinii ei: raportul IISS a constatat că cheltuielile de apărare ale țării, de 219,5 miliarde de dolari, au reprezentat 43% din toate cheltuielile de apărare ale Asiei, anul trecut.
Și, în timp ce cheltuielile pentru apărare ale Coreii de Nord nu sunt disponibile public, în mod colectiv, China și Rusia și-au mărit investițiile militare cu 2,6% anul trecut, de la aproximativ 416 miliarde dolari cheltuite în 2022, la 427 miliarde dolari în 2023. Între timp, testele regulate de rachete ale Coreii de Nord și în 2023, ca și parteneriatele mai deschise și retorica din ce în ce mai ostilă indică, de asemenea, un accent pe sporirea puterii sale militare.
În timp ce experții au spus anterior că acordarea de prioritate de către SUA legăturilor diplomatice și de apărare din Asia nu semnalează neapărat apariția unui echivalent al NATO în Asia și că faptul că Rusia, China și Coreea de Nord desfășoară exerciții împreună în Indo-Pacific nu înseamnă neapărat un preludiu al unui război. IISS spune că China a demonstrat „o capacitate sporită de proiecție a puterii”, ceea ce a determinat o mai mare cooperare între SUA și aliații lor regionali, care să funcționeze „ca o contrabalansare”.
Karl Dewey, cercetător la IISS pentru apărare și analiză militară, spune că, în timp ce cheltuielile pentru apărare pot crește în probleme de securitate „acute”, precum Taiwan sau Marea Chinei de Sud, economiile mai mari din regiune investesc în armatele lor cu o abordare în perspectivă: „Ceea ce vom vedea acolo este poziționarea pe termen lung a economiilor lor de apărare pentru a face față amenințărilor pe termen lung.”
Citiți și:
Statele au devenit maşinării de stors bani pentru industria de armament
Fac lobby pentru Ucraina „pro bono” și câștigă milioane de euro de la firmele de armament
yogaesoteric
28 februarie 2024