„Greu de distrus”: SUA revin într-un buncăr din Nord

Statele Unite intenționează să refacă o bază navală subterană din Norvegia, construită în perioada războiului rece. De ce au decis să reanimeze un obiectiv secret.

Sute de metri de roci stâncoase, capacitatea de a rezista unui atac nuclear direct și submarine cu rachete – Marina SUA își propune să reanimeze baza militară navală subterană Olavsvern în Norvegia, rămasă din perioada războiul rece. Câteva submarine de recunoaștere Seawolf vor porni de aici pentru a patrula și pentru a urmări navele Flotei de Nord a Rusiei.

Un oraș în stâncă

Activitatea militară în baza Olavsvern a fost suspendată la începutul anilor 2000, proiectul fiind înghețat în totalitate în 2009. Însă, recent, americanii au decis din nou să-și disloce aici submarinele nucleare, sub pretextul consolidării Rusiei în Arctica.

În Olavsvern vor staționa toate submarinele de clasa Seawolf. În august 2020, un astfel de submarin a efectuat o trecere de probă în Norvegia, din baza navală Bangor (statul Washington) spre orașul norvegian Tromsø. Acest port este utilizat de americani pentru staționări intermediare ale submarinelor nucleare: își completează proviziile și efectuează lucrări de reparații între deplasări.

Submarinele de clasa Seawolf sunt cele mai secretizate submarine din SUA. Acestea au fost dezvoltate în anii ’80 pentru acțiuni în zonele controlate în totalitate de adversari. Submarinele „Lupi de mare” sunt extrem de silențioase și discrete, au la bord arme anti-nave și anti-bărci puternice. Astfel, un submarin poartă peste 50 de rachete de croazieră „Tomahawk” sau „Harpoon”, fie un număr similar de torpile anti-navă. La sfârșitul secolului XX, americanii planificau să producă peste 30 de astfel de submarine, însă s-au răzgândit după destrămarea URSS și lichidarea organizației Tratatului de la Varșovia. În cele din urmă, Forțele Navale ale SUA au obținut doar trei submarine.

Baza militară navală Olavsvern a fost construită în anii ’60. Aceasta se află doar la 350 de kilometri de frontiera cu Rusia, în proximitate cu rutele de patrulare ale submarinelor Flotei de Nord rusești. În perioada războiului rece, americanii și aliații lor au ținut în bază forțele submarine, responsabile de Oceanul Arctic. Echipajele submarinelor NATO erau gata în orice moment să blocheze accesul Flotei de Nord în Marea Norvegiei și în continuare, spre Atlanticul de Nord.

Complexul subteran gigantic este săpat în stânci, fiind protejat de un strat gros de roci montane de 300 de metri. Pe o suprafață de peste 25 mii de metri pătrați se află depozite, spații pentru muniții, zone de reparații. Pentru proiectarea și construirea tunelurilor, precum și pentru dotarea obiectivului cu echipament modern au fost cheltuite peste 500 de milioane de dolari. Spre comparație: primul portavion nuclear USS Enterprise, dat în exploatare în 1961, a costat aproximativ 450 milioane.

Mai aproape de Arctica

În opinia fostului comandant al Flotei de Nord, amiralul Veaceslav Popov, baza Olavsvern va deveni o nouă amenințare pentru Rusia din partea NATO.

„Seawolf sunt foarte bine adaptate pentru înotul sub gheață, a menționat amiralul într-o discuție cu RIA Novosti. Americanii mizează pe apropierea locului staționării de zonele de acțiune, încercând să se apropie mai mult de frontierele noastre și de Arctica, unde astăzi suntem lideri datorită spărgătorilor de gheață cu propulsie nucleară. Desigur, Flota de Nord va fi nevoită să controleze Olavsvern, dispune de toate forțele și mijloacele necesare în acest sens.”

Totuși, potrivit experților, americanii ar putea întâmpina dificultăți, pentru că din punct de vedere juridic baza aparține acum unei persoane private. La sfârșitul anilor 2000, analiștii occidentali considerau că flota rusă nu mai reprezintă niciun pericol pentru NATO, iar costurile de întreținere a Olavsvern sunt prea mari. Atunci, guvernul Norvegiei a decis să vândă baza.

În 2011, Olavsvern a fost cumpărat de un om de afaceri norvegian la un preț de 4,5 milioane de dolari. Acesta a oferit complexul în arendă, inclusiv companiilor rusești. Locul a fost vizitat periodic de navele de cercetare „Academicianul Nemciv” și „Academicianul Șatski”. După încheierea înțelegerii, mulți dintre șefii militari norvegieni au criticat dur conducerea țării. Viceamiralul Einar Skorgen a numit vânzarea obiectivului „o nebunie pură”.

„Ne-am lipsit de un cap de pod important și am determinat submarinele să parcurgă sute de mile suplimentare. Avem o frontieră comună cu Rusia în Marea Barents. E clar că flota noastră trebuie să fie desfășurată în baza navală din Arctica”, a declarat Skorgen.

Standarde duble

Peste zece ani NATO și-a înțeles greșeala. Potrivit postului de televiziune norvegian NRK, demnitari de rang înalt de la Pentagon au efectuat mai multe vizite în Olavsvern. Ministerul Apărării al Norvegiei a aprobat acordul prin care permite forțelor armate ale țării, SUA și aliaților din NATO să utilizeze din nou baza conform destinației.

„Oficialitățile norvegiene se poartă neprietenos cu Rusia, chiar dacă am încheiat recent cu ei un acord de delimitare a spațiului în Marea Barents”, spune președintele Mișcării rusești pentru susținerea flotei, căpitanul de rangul I, Mihail Nenașev. „Am recurs la acest gest, rezultat din politica unei bune vecinătăți și a dezvoltării cooperării în regiune, mizând că Norvegia se va comporta corespunzător. Însă, îndemnați de frații mai mari de la Washington, Norvegia, dimpotrivă, își sporește gradul de agresivitate față de Rusia în Atlanticul de Nord și Oceanul Înghețat.”

Totodată, în opinia expertului, din punct de vedere militar, Olavsvern va consolida nesemnificativ pozițiile SUA și NATO în latitudinile nordice, pentru că coordonatele și capacitățile bazei nu mai reprezintă un secret pentru cineva. În cazul unei amenințări, aceasta poate fi blocată rapid de mine cu ajutorul submarinelor, avioanelor și dronelor.

Labirinturile subterane

Baza subterană Olavsvern nu este unică. În anii războiului rece au fost construite zeci de astfel de obiective. Cel mai mare buncăr a fost edificat de suedezi la mijlocul secolului trecut. Baza navală Muskö a fost săpată în stâncile de granit, care, în esență, reprezintă o insulă separată în sudul arhipelagului Stockholm. Eu fost echipate trei docuri pentru recepționarea navelor și submarinelor, cazărmi, uzină de reparații, depozite și un spital.

Baza poate oferi protecție la peste o mie de militari în cazul unui atac masiv cu rachete sau chiar a unui bombardament nuclear. De pe continent spre obiectiv, pe sub mare, trece un tunel de 300 de kilometri. În 2019 s-a anunțat că forțele navale ale Suedii și-au transferat acolo cartierul general. Acolo urmează să staționeze sute de militari și cinci corvete de tip „Visby”.

În ceea ce privește Rusia, cea mai mare bază subterană desecretizată se află în Crimeea. În orașul Tavros, în apropiere de Golful Balaklava sunt ascunse două obiective: un doc uscat pentru adăpostirea și repararea submarinelor și un depozit pentru focoase nucleare ale torpilelor și rachetelor.

În caz de război nuclear, sub pământ puteau supraviețui confortabil, timp de o lună, peste trei mii de persoane, fiind reînnoite în permanență rezervele de combustibil, alimente și apă.

După destrămarea URSS, baza a ajuns în posesia Ucrainei. Asemenea altor obiective, locul a fost abandonat și jefuit, „vânătorii” de metale neferoase au demontat tot echipamentul. În anii 2000, în Balaklava a fost organizat un muzeu: turiștilor li se prezintă partea subterană a uzinei de reparații, arsenalul, digul și câteva construcții.

Potrivit aprecierilor experților, la necesitate, baza poate fi reechipată, însă aceasta nu va putea găzdui submarine moderne din cauza dimensiunilor prea mici.

Citiţi şi:
Rusia, ca inutilă imagine a inamicului (I)
Finlanda construieşte un oraş subteran sub Helsinki, în cazul unei invazii ruse

 

yogaesoteric
12 mai 2021