B’nai B’rith (Fiii Legământului), lumea şi România (I)

 

Evreii consideră că au fost și sunt „poporul ales”, cel cu care Dumnezeu (numit de ei Yahuwah sau Yahweh) a făcut un legământ. Invocând Vechiului Testament, evreii se consideră descendenţi ai lui Abraham, ai fiului său Isac şi ai fiului acestuia Iaakov, primul evreu, care şi-a modificat numele în Israel.

După tradiţia evreiască, fiecare dintre cei 12 fii ai lui Israel au format triburi, iar descendenţii lor au cucerit şi colonizat regiunea pe care au numit-o Ţara lui Israel, mai târziu denumită de romani Palestina. În timpul ocupaţiei romane, începută în anul 63 î.e.n., sute de mii de evrei au murit în lupte sau au fost trimişi la Roma în sclavie ori exilaţi în provincii ale Imperiului Roman, de unde s-au răspândit în toată Europa. În anul 624 d.Hr., profetul Mohamed îi izgoneşte pe evrei din toată Peninsula Arabia, impunând cu sabia o nouă religie având la bază Coranul. După creştinarea europenilor, evreii au fost persecutaţi şi prigoniţi, fiind priviți în primul rând ca ucigași ai lui Hristos.

Numărul iudaicilor a crescut foarte mult după ce în anul 740 un popor asiatic foarte războinic, khazarii, a trecut la religia mozaică. Motivul pentru care khazarii (numiți și evrei askenazi) au trecut la iudaism a fost că fiind în conflict cu creștinii bizantini și ruși, precum și cu arabii, nu doreau să se convertească la niciuna dintre religiile acestora. În secolul al XIII-lea khazarii au fost însă definitiv învinși de ruși și musulmani și au emigrat masiv spre Europa. Așa se face că 90% dintre evreii de astăzi își au originea în khazarii din Caucaz și nu în „Tărâmul Făgăduinței” din Palestina. Este o concluzie care rezultă din studiile lui Abraham N. Poliak (profesor de istorie medievala a evreilor la Universitatea din Tel Aviv), ale lui Arthur Koestler (autorul lucrării Al treisprezecelea trib), ale cercetătorului evreu Alfred M. Lilenthal sau a studiilor minuțioase de genetică realizate de Eran Elhaik, de la Şcoala de sănătate publică John Hopkins (pentru mai multe detalii vezi acest articol publicat de Mediafax).

Fiind răspândiți în toată Europa, evreii au reușit de-a lungul secolelor să se organizeze, s-au orientat către comerț și cămătărie (ulterior activități bancare) și mulți dintre ei au stâns averi considerabile. Dorința lor cea mai mare a rămas însă aceea de a avea o țară a lor. Au existat mai multe ipoteze de lucru, printre zonele vizate fiind Uganda, Alaska sau Madagascar. Până la urmă, la sfârșitul secolului al XIX-lea, ținta a fost aleasă ca fiind locul de unde au plecat primii evrei, Palestina.

Pentru înțelegerea mai clară a rolului pe care îl joacă organizația B’nai B’rith, vă prezentăm în continuare un extras din lucrarea lui Cornel-Dan Niculae, Războiul nevăzut al evreilor sioniști cu românii.

„În obiectivul ducerii la îndeplinire a organizării evreilor și înființării unui stat al lor, rolul fundamental a fost jucat de o organizație cvasi-secretă numită B’nai B’rith (în traducere: Fiii Alianţei sau Fiii Legământului). B’nai B’rith a fost înfiinţată la New York (SUA) în data de 13 octombrie 1843 şi a fost structurată ca lojă masonică. Ceva mai târziu, la Basel (Elveția), a fost oficial înființată Mișcarea Sionistă, având ca scop înființarea unui stat evreiesc pe teritoriul Palestinei. La conducerea Mișcării Sioniste au fost mereu membri ai organizației B’nai B’rith. Această organizație are o influență uriașă pe plan mondial. Sediul ei central este la Washington D.C. (1640, Rhode Island Avenue-NW), în umbra Casei Albe, cu care are legături privilegiate, oricare ar fi preşedintele. Numărul membrilor din Statele Unite şi din alte peste 50 de ţări este de cel puțin 600.000 de persoane, exclusiv israeliţi (adică evrei). Organizația are în prezent o platformă oficială, numită B’nai B’rith International, al cărei statut stabilește că scopul organizației este acela de a susține „securitatea și continuitatea poporului evreu și a statului Israel și de a combate antisemitismul”. B’nai B’rith International este cea mai puternică organizație evreiască din lume. Deține reprezentanțe în peste 58 de state și este inclusă în componența oficială a mai multor organizații internaționale de prim rang, printre care ONU, UNESCO sau Consiliul European.”

Pentru a înțelege mai bine la ce rang interacționează B’nai B’rith cu statele, menționăm că în anul 2015 a fost semnat un protocol de colaborare (vezi aici) între Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al României și Forumul B’nai B’rith. În anul 2016, președintele României Klaus Iohannis a prezentat la Palatul Cotroceni o alocuțiune către o delegație B’nai B’rith (vezi aici). Iar în februarie 2019, a avut loc o întrevedere bilaterală între prim-ministrul Viorica Dăncilă și Daniel S. Mariaschin, director executiv și vicepreședinte executiv al B’nai B’rith International. Evenimentul a fost promovat de site-ul oficial al guvernului României).

B’nai B’rith a fost şi mai este de fapt implicată în mai toate acţiunile secrete din lume pentru crearea unei oligarhii mondiale, a unui guvern mondial unic, care să fie din start confiscat în mod ocult de către evrei, prin pretinsul lor drept sacru de „popor ales de Dumnezeu”. Încă de la înfiinţare, B’nai B’rith şi-a afirmat idealul programatic de „unire a israeliților în munca de promovare a înaltelor lor interese şi pe acelea ale umanităţii”. Care ar putea fi însă interesele „umanităţii” din punctul de vedere al unor naţionalişti evrei (sionişti), decât acela de a afirma şi confirma în practică dreptul metafizic al israeliților de „popor ales”?

Cele 99 de grade de iniţiere ale B’Nai B’rith sunt în realitate triplarea celor 33 de grade ale ritului masonic cel mai consacrat în lume, cel mai important şi cel mai cunoscut, Ritul Scoţian Antic şi Acceptat, cunoscut vulgar şi ca „masoneria americană”. Cu toate acestea, organizaţia evreiască nu şi-a declarat aproape niciodată public caracterul ocult sau masonic.

SIONISMUL şi COMUNISMUL

Se știe că apariţia comunismului a fost strâns legată de evreul Karl Marx (pe numele său real, evreiesc, Mordechai), autor al primului Manifest Comunist. Ceea ce se știe mai puțin este că el era membru al lojei masonice israelite, Alianţa Drepţilor, filială a puternicei B’nai B’rith. Loja lui Marx era un focar de conspiraţie şi nucleu în care se frământau ideile cele mai îndrăzneţe venite de la centrul lojilor B’nai B’rith. Alianţa Drepţilor propovăduia, mai ales în Germania, răsturnarea totală a civilizaţiei creştine, uneltind pentru comunizarea averilor şi fluturând în faţa proletariatului european spectrul unei dictaturi în care ei, muncitorii, ar fi domnit peste averile burgheziei. Spre deosebire de celelalte scrieri ale lui Marx, în Manifestul Comunist nu apare nimic economic, nimic social. Dar în prefaţa celei de a doua ediţii a Manifestului Comunist (Londra 1872), Marx şi Engels recunosc că au fost însărcinaţi cu redactarea şi publicarea unui program teoretic şi practic al comunismului de către societatea secretă numită Liga Comuniştilor. Din scrierile autorilor socialişti şi comunişti din epocă rezultă că Liga Comuniştilor nu era decât o altă fațetă pentru Alianţa Drepţilor. Cu alte cuvinte, principiile Manifestului Comunist, înainte de a apare de sub condeiul lui Marx, fuseseră deja elaborate la Hamburg, unde îşi avea sediul Supremul Consiliu Patriarhal al Lojilor B’nai B’rith.
Tot sub conducerea lui Karl Marx, Alianţa Drepţilor a mai înfiinţat la Londra, în 1864, Internaţionala I Comunistă, având drept program Manifestul Comunist.

Problema a fost că odată comunismul lansat în lume, după câteva zeci de ani, acesta a scăpat din mâna evreilor sionişti, cel mai celebru caz fiind trădarea lui Stalin. De la caracterul său internaționalist, prin care se viza comunizarea lumii, comunismul a căpătat accente puternic naționaliste. De aceea, la un moment dat, comunismul a trebuit distrus. În acest scop în Rusia (Uniunea Sovietică) au fost folosiţi ca marionete agenții masoni Gorbaciov şi Elţîn. Strategia mondială sionistă a fost schimbată cu ceea ce cunoaştem acum ca fenomen de globalizare economică mondială, noua metodă prin care se urmărește cucerirea lumii.

IUDEO-MASONERIA
 
Tendinţa sioniştior de la B’nai B’rith a fost permanent aceea de a subordona sau acapara în folosul neamului israeliţilor tot ceea ce are eficienţă. În acest scop ei au acționat în mod secret (ei zic „discret”) pentru obținerea pe toate căile a controlului societăţii umane. Aşa au procedat până și cu masoneria (sau francmasoneria), a cărei organizare a fost subordonată direct şi total ritului B’nai B’rith încă din anul 1874. Aceasta a fost desăvârşirea operei evreilor khazari. Prezența lor în Europa a determinat o puternică influenţă cu elemente iudaice, kabbalistice asupra ocultismului modern, ca şi asupra riturilor şi doctrinelor lojilor masonice. Influența Kabbalei evreiești s-a manifestat încă de la apariția, la începutul secolului al XVIII-lea, a primelor loji masonice din Anglia. Astfel, în 1717 a fost înființată loja Rosacrucienilor (Rose-Croix), ale căror cărţi de căpătâi, precum Fama Fraternitatis publicată la 1614, proveneau din tradiţia ocultă evreiască, Kabballah, mai exact din lucrarea De arte cabalistica a lui J. Reuchlin (1455-1522).

Chiar şi denumirea de „mason” (constructor, zidar – engleză) face o trimitere expresă la tradiţiile evreieşti, deoarece derivă din legenda arhitectului-constructor Hiram, cel care a construit Templul evreiesc al lui Solomon, motiv și simbol de bază al curentului sionist. Toate simbolurile masonice sunt legate de meseria constructorilor, precum echerul şi compasul. Până și idea de divinitate este concepută de ei ca „Mare Arhitect”. Este, de asemenea, semnificativ că masonii nu numără anii începând de la naşterea lui Iisus Hristos, precum creştinii în mijlocul cărora trăiesc, ci se raprtează la sistemul calendarisitc folosit de poporul evreu.

Iată acum declaraţia din 1905, strict autentică, a unui fancmason, Jean Bidegain, în faţa lojei masonice a Marelui Orient al Franţei. Vom putea remarca din aceasta obediența totală a masonilor față de evrei: „Evreii, atât de remarcabili prin instinctul lor de dominaţie şi prin ştiinţa lor de a guverna, au creat Franc-Masoneria ca să înroleze într-însa oameni care, neaparţinând neamului lor, se angajează totuşi să-i ajute în faptele lor, să colaboreze cu ei la stabilirea domniei lui Israel printre oameni”.
Chiar dacă această poziție ar putea să pară exagerată sau izolată, ea totuşi surprinde o realitate incontestabilă: evreii au contribuit şi la apariţia masoneriei, şi la fundamentarea doctrinei masonice, şi la idealurile programatice ale acesteia.

Dar cum a preluat efectiv B’nai B’rith-ul, în veacul al XIX-lea, conducerea masoneriei? Răspunsul este simplu: prin ceea ce bancherii evrei experimentaseră şi învăţaseră de sute de ani asupra modului de control al lumii: banii.

Albert Pike (Maestru Suprem al ritului scoţian) a înfiinţat în total secret Loja Înaltei Francmasonerii Universale, menită a conduce prin influenţa sa întreaga masonerie mondială. Pike a devenit Suveranul Pontif al Masoneriei Universale, iar Mazzini a fost desemnat Suveran Şef de Acţiune Politică. Sediile noii loji masonice, numite Directorii Centrale au fost stabilite în număr de patru: la Washington (pentru America de Nord), la Montevideo (pentru America de Sud), la Napoli (pentru Europa) şi la Calcutta (pentru Asia-Oceania). Sediul central (Directoriu Administrativ Suveran) a fost stabilit mai târziu la Berlin. Foarte repede, Înalta Francmasonerie Universală, condusă de Albert Pike, a reuşit să controleze aproape întreaga masonerie mondială prin aceea că a recrutat (afiliat) în secret membrii celorlalte loji masonice. Pentru pasul următor, Consiliul Suprem al Lojilor B’nai B’rith, cu sediul la Hamburg, a încheiat cu Suveranul Pontif al Masoneriei Universale, Albert Pike, un „Act de Concordat” (Convenţie) prin care evreii aduceau sume imense masoneriei. Iată textul concret al Convenției:

„ACT DE CONCORDAT, între subsemnaţii:
Pe de o parte, Prea Ilustrul, Prea Puternicul şi Prea Divin Luminatul Frate Limmud Ensoph (Albert Pike), Mare Maestru Păstrător al Palladului Sfânt, Suveran Pontif al Francmasoneriei Universale, în calitate de şef suprem al ordinului, după ce a avut asentimentul unanim al Serenissimului Mare Colegiu al Masonilor Emeriţi;



Albert Pike

Pe de altă parte, Prea Ilustrul, Curajosul şi Perfectul Frate Nathanael-Kelup-Abiackaz (Armand Levy) Locotenent Mare Asistent şi Suveran Delegat al Marelui Directoriu Central din Neapole, Membru de onoare ad vitam al Sublimului Consistoriu Federal de B’nai B’rith din Germania, în calitate de mandatar general, atât al acestui Consistoriu, cât şi al acelora din America şi din Anglia, Federaţiunile B’nai B’rith dându-i depline puteri, aceste puteri fiind examinate şi recunoscute.

S-a stabilit un acord definitiv, în numele înaltei Masonerii a Perfectei Iniţieri, Sfântul nume al Divinului Nostru Stăpân invocat, ţinându-se seama de propunerile dintr-o parte şi din alta, prin prezentul act de concordat, după cum urmează:

– Supremul Directoriu al Francmasoneriei Universale va recunoaşte Lojile Israelite aşa cum există acum, în principalele ţări;
– Se va constitui o Confederaţie Generală a lojilor iudaice, în care vor fuziona Atelierele americane, engleze şi germane, adepte ale ritului B’nai B’rith;
– Sediul central al Confederaţiei va fi stabilit la Hamburg, iar Autoritatea Suverană va lua titlul de „Suveran Consiliu Patriarhal”;
– Lojile Israelite îşi vor păstra autonomia şi nu vor depinde decât de „Suveranul Consiliu Patriarhal” din Hamburg;
– Pentru a fi membru al acestor loji nu este necesar a face parte dintr-un [alt] rit masonic oficial;
– Secretul existenţei Confederaţiei va trebui să fie riguros păstrat de membrii înaltei Masonerii Universale, cărora Supremul Directoriu Dogmatic va crede util a li-l face cunoscut;
– „Suveranul Consiliu Patriarhal” din Hamburg va trimite direct Supremului Directoriu Dogmatic o contribuţie de 10% din cotizaţiile personale ale membrilor Lojilor Israelite, sau un sfert din sumele centralizate la Hamburg, în folosul propagandei generale a Confederaţiei, fără ca tezaurul din Charleston să poată stabili vreodată un impozit suplimentar asupra drepturilor de iniţiere;
– Ritualurile Confederaţiei vor fi redactate de către o comisie numită din sânul Lojilor Israelie nr.1 din New York şi supus examinării Suveranului Consiliu Patriarhal, ales prin delegaţiile Lojilor Israelite acum existente; Ritualurile nu vor fi definitive decât după aprobarea lor de către Supremul Directoriu dogmatic; […]
– Niciun frate mason din riturile oficiale, ce nu este israelit, nu va putea pretinde intrarea într-o Lojă Israelită, oricare ar fi gradul său. Doar Magii Aleşi gr.3 al Ritului Suprem, aparţinând unuia dintre Perfectele Triunghiuri ale aceluiaşi oraş, vor avea acces de drept ca vizitatori în Loja Israelită. Numărul vizitelor lor nu va putea fi limitat. La „Suveranul Consiliu Patriarhal” oricare Mag Ales şi oricare Maestră Templieră Suverană vor putea intra ca vizitatori, nu de drept, ci ca oaspeţi, în urma unei cereri adresate Suveranului Patriarh.

Semnat la Supremul Orient din Charleston sub ochiul Prea Puternicului Divin Stăpân, I-a zi a lunii Thischri (a 12-a zi a lunii a 7-a), anul 874 al Adevăratei Lumini (12 Septembrie 1874).”

Armand Levy, evreu francez care a semnat în numele B’nai B’rith „Concordatul” cu Masoneria Universală, nu a făcut decât să releve masonilor o realitate deja existentă, organizarea unei structuri (loji, ateliere) de tip masonic a israeliţilor, sub obedienţa B’nai B’rith, el fiind deja din 1860 membru al Alianţei Israelite, cea care a făcut o puternică presiune internaţională, la 1878, împotriva recunoaşterii independenţei României.

Odată Pactul încheiat, Consiliul Lojilor B’nai B’rith a avut cale liberă în a-şi aservi masoneria, conform unor acţiuni de o rigurozitate diabolică. Prima acţiune a fost înfiinţarea unui Directoriu Administrativ Suveran, cu sediul la Berlin, mutat ulterior în Elveţia, care centraliza imensele fonduri ale masoneriei. Următorul pas a constat în numirea ca trezorier a evreului Bleichroeder, om aparţinând lojilor israelite.
La 2 Aprilie 1891, Marele Pontif al înaltei Masonerii Universale, Albert Pike, a încetat din viaţă. B’nai B’rith a ştiut să folosească această împrejurare pentru a transfera sediul suprem de la Charleston la Roma, şi pentru a-l susţine la această funcţie pe evreul Adriano Lemni.

Unul dintre marile avantaje conferite de titlul de Mare Pontif (şef suprem) pe care îl deţinuse Albert Pike era acela că deţinătorul funcţiei nu putea fi obligat să justifice faţă de casieria centrală decât un sfert din fondurile ce i-au fost puse la dispoziţie.
În acel timp, Lemni era Comandor al Ritului Scoţian şi al Înaltei Masonerii pentru Europa, ca şi membru al B’nai B’rith. Cincizeci de mii de masoni, majoritatea recrutaţi de lojile israelite, au impus de la nivelul lojilor în care activau, convocarea Serenisimului Mare Colegiu (Congres) la Roma, pentru a se discuta alegerea unui nou Mare Pontif, în locul lui Georges Mackey, care îi succedase la funcţie lui Albert Pike.

Pentru organizarea Marelui Colegiu (Congres), Lemni a închiriat Palatul Borghese din Roma, construit de papa Paul al V-lea. Fondurile puse la dispoziţie de B’nai B’rith şi-au spus cuvântul, în urma agitatelor alegeri, Serenisimul Mare Colegiu al Masonilor Eremiţi şi-a mutat sediul suprem de la Charleston la Roma, iar Adriano Lemni, evreu italian, a fost ales Mare Pontif. De la acea dată, sionismul evreu a pus mâna efectiv pe conducerea forurilor masonice, pe care oricum le influenţase şi controlase şi anterior. Această situaţie a făcut ca de atunci, mai mulţi autori să definească fenomenul conspirativ mondial cu numele generic de „iudeo-masonerie”.

George L. Packard, în lucrarea Cine conduce America?, arată că puterea masoneriei americane tradiţionale – considerată moştenitoarea Constituţiilor lui Anderson – este întărită de influenţa enormă a Ordinului (masonic) Internaţional B’nai B’rith. Asemenea celorlalte formaţiuni masonice anglo-saxone, ea se prezintă drept o organizaţie filantropică, dar participă în taină la viaţa politică. De ea sunt legaţi mai mulţi senatori şi deputaţi, fie ca membri, fie ca simpatizanţi.

Se ştiu puţine aspect despre organizarea B’nai B’rith, pentru că este o asociaţie încă şi mai discretă decât masoneriile clasice, iar „renegaţii” apar doar în cazuri excepţionale. Principal susţinător al Israelului în Statele Unite ale Americii, B’nai B’rith-ul conduce cea mai mare parte dintre organizaţiile şi mişcările sioniste care acţionează pe teritoriul SUA, în aşa mare măsură încât putem considera că centrul mondial al deciziei sioniste se găseşte la New York. Acest fapt explică în parte diferenţele notabile care există uneori între guvernul israelian şi marile organizaţii sioniste americane.

Colectori de fonduri şi susţinători ai pretenţiilor financiare ale statului Israel – aflat în permanent deficit bugetar în ciuda sumelor fabuloase vărsate de Germania cu titlu de despăgubiri – marile organizaţii evreieşti americane impun, cel mai adesea, punctul lor de vedere în politica internă a statului Israel. Dacă într-o zi problema palestiniană ar fi, în sfârşit, reglată, acest fapt s-ar petrece în principal din cauza intereselor grupurilor de presiune sioniste din Statele Unite ale Americii, precum B’nai B’rith şi aliaţii săi. Dar se pare că până acum nu s-a dat nicio indicaţie Israelului să elibereze teritoriile palestiniene ocupate de un sfert de secol.

Ca şi pentru francmasoneria tradiţională, puterea B’nai B’rith rezidă în reţeaua de asociaţii, grupuri şi cercuri, ai căror conducători şi animatori sunt afiliaţi lojelor, dar publicaţiile israelite din Statele Unite ale Americii sunt foarte discrete în ceea ce priveşte activitatea B’nai B’rith. Pe ici, pe colo, câteva articolaşe strecurate în presă sau unele comunicate oficiale difuzate de mass-media ne confirmă că B’nai B’rith posedă agenţi infiltraţi în înalta conducere a American Jewish Committee, American Jewish Congress, Conferinţa preşedinţilor principalelor organizaţii evreieşti americane şi World Jewish Congress, care controlează la rândul lor cea mai mare parte dintre organizaţiile evreieşti sau sioniste americane.

Aşa cum se arată în capitolul România, Ţintă Sionistă (din lucrarea lui Cornel-Dan Niculae, Războiul nevăzut al evreilor sioniști cu românii) apropierea României de pactul militar Nord Atlantic a avut loc în împrejurările masonice a apariţiei prealabile a Lojilor Bazelor NATO la Bucureşti. „Masonii români afirmă ca au intrat în lojile masonice ale bazelor NATO, încă din 1993!”, scria presa românească în februarie 1997. Ştirea apăruse şi în 1993: „Una din Lojile Bazelor NATO şi Supremul Consiliu-Mamă al Jurisdicţiei de Sud al SUA, în 7 mai 1993 şi-au trimis mai mulţi reprezentanţi în România, la Bucureşti”. Aceştia erau Fred Klienknecht, „Suveranul Mare Comandor al Lumii”, şi adjunctul său, evreul Arnold Hermann, agent B’nai B’rith.

Însăși apariţia blocului militar NATO coincide cu perioada în care masoneria americană (dominată la rândul ei de către B’nai B’rith) a cunoscut cea mai puternică influenţă asupra armatei. Toţi generalii următori au fost masoni. Este cazul generalului George C. Marshall (părintele celebrului „plan Marshall” pentru Europa occidentală), apoi al lui Douglas McArthur – comandantul forţelor militare ale SUA din Japonia, al generalului Harold K. Johnson – şeful statului major al armatei SUA, al amiralului Arleigh A. Burke – şeful forţelor navale SUA, al generalului Curtis E. Lemay – comandant al armatei aerului SUA, al generalului Bruce C. Clark – şeful armatei SUA staţionate în Europa occidentală după al Doilea Război Mondial, şi în fine al generalului evreu Lyman L. Lemnitzer, fost şef al statului major al forţelor NATO. Aceste personalităţi masonice şi militare sunt fondatori ai „Lojilor bazelor NATO” practicante ale ritului scoţian vechi şi acceptat.
[Alţi mari şefi militari masoni cunoscuţi au fost: generalul William C. Baker, şeful forţelor SUA din Europa; generalul Loyd L. Wergeland; vice-amiralul William F. Raborn Jr., adjunctul şefului operaţiunilor navale, apoi director al CIA. În armata americană din Vietnam, unul dintre cei mai reputaţi masoni era locotenentul-general Herman Nickerson Jr., din corpul Marinei, care a comandat Forţa amfibie a III-a.]


Citiți partea a doua a articolului


Citiți și:

Cine sunt în realitate evreii khazari și o serie de afirmații șocante din Talmud

Ce este sionismul?

Masonul așa-zis iluminat Albert Pike: «Vom folosi islamul pentru a declanşa al 3-lea război mondial!»

 

yogaesoteric

17 septembrie 2019

 
 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More