Europa va plăti scump pentru noile sancțiuni antirusești

 

La summitul UE de la Bruxelles din această toamnă au fost anunțate sancțiuni împotriva Rusiei cu privire la cazul lui Alexei Navalnîi, scrie editorialistul Irina Alksnis pentru RIA Novosti.

În noua listă neagră au fost incluși șase reprezentanți de rang înalt ai serviciilor speciale rusești, ai Ministerului Apărării și ai Administrației Prezidențiale, precum și ai Institutului de Cercetare de Stat pentru Chimie Organică și Tehnologie. Sursele susțin că aceste persoane „ar fi putut ști despre otrăvire sau au fost implicate în planificarea acesteia”.

Astfel, potrivit Uniunii Europene, statul rus se angajează în asasinate politice (și tentative de asasinat), folosind pentru aceasta arme chimice în locuri aglomerate. Iar pedeapsa adecvată pentru aceste acţiuni criminale, potrivit europenilor, este înghețarea activelor și interzicerea intrării în spaţiul Uniunii a mai multor oficiali ruși, posibil implicați.

În alte privințe, astfel de acțiuni, care se presupune că ar fi întreprinse de Rusia, nu reprezintă un motiv pentru ca Europa să modifice cumva cooperarea cu Rusia. Mai mult, Berlinul, ca inițiator și forță motrice a evenimentelor care au loc, este interesat de „relații bune sau cel puțin rezonabile” cu Moscova, întrucât, potrivit ministrului de Externe al Republicii Federale Germania, Heiko Maas, ceea ce s-a petrecut „nu modifică geografia”, iar țara sa trăiește „prin comerț și schimb științific”. Anume în totalitatea acestor fapte ar fi necesar să căutăm o explicație pentru retorica la adresa Rusiei, fără precedent de aspră din ultima vreme.

Poate părea ciudat la prima vedere, dar prin decizia sa din 16 octombrie, UE a dat într-adevăr un caracter nou confruntării sale cu Rusia. Pentru a înțelege despre ce este vorba, este necesar să ne reamintim de trecutul recent. Acest episod a fost cea de-a treia acutizare majoră a relațiilor dintre Occident și Rusia din ultimii ani. Primul a fost în 2014-2015 și este asociat cu evenimentele violente de atunci. Al doilea s-a petrecut în 2018 în cazul Skripal. Și acum – incidentul cu Navalnîi.

În toate cazurile, diferite puteri au fost organizatori și conducători ai acestor procese. La mijlocul anului 2010, Statele Unite au devenit forță directoare, desfășurând o campanie imensă de exercitare a presiunii asupra Rusiei în acea perioadă. La rândul său, scandalul Skripal a fost în totalitate dirijat de Marea Britanie.

În ambele cazuri, Europa continentală a acționat ca o forță condusă, care, de asemenea, era de așteptat să facă principalele sacrificii în lupta împotriva Moscovei. Mai mult, americanii s-au descurcat destul de bine, Uniunea Europeană având de suferit cele mai grele pierderi ca urmare a schimbului de sancțiuni impuse și contra-sancțiuni rusești. Însă acest aspect era destul de previzibil, deoarece Rusia este un partener economic mult mai semnificativ pentru UE decât pentru Statele Unite sau Regatul Unit.

Europa a învățat o lecție din experiența dureroasă și a îmblânzit destul de repede războiul sancțiunilor, care durează și astăzi, ajungându-se până la impunerea unor măsuri nedureroase din punct de vedere economic pentru toate părțile, sub formă de completare a unor liste nesfârșite de persoane non grata și expulzarea periodică a diplomaților.

Se poate presupune că retorica pacificatoare a politicii externe a Moscovei, care se manifesta anterior chiar și în perioadele celei mai acute ale campaniei anti-rusești din Occident, se adresa în primul rând ei – Europei continentale. Scopul a fost acela de a ajunge la pragmatismul și buna chibzuială a capitalelor europene, astfel încât acestea să nu-și permită să fie transformate într-un instrument blând în mâinile Washingtonului și Londrei. Și acest fapt s-a reușit.

Acum, Europa – și în special Germania – a decis să joace independent aceeași carte pe care au jucat-o camarazii săi din Occident: să umfle un grandios scandal rusofob în întreaga lume, pentru a-și atinge unele dintre obiectivele sale.

Diferența constă în faptul că, dacă Statele Unite și Marea Britanie s-au bazat într-adevăr pe un efect sensibil anti-rusesc, atunci în acest caz scopul este evident unul diferit – pur și simplu pentru că „pedeapsa” anunțată pentru Rusiei are din nou un caracter absolut simbolic. Pe de altă parte, cel mai valoros și fragil obiect al relațiilor bilaterale din acest moment – North Stream 2 – este atent protejat de germani și scos de sub atac.

Cel mai probabil, cu această combinație, Berlinul și, în același timp, Parisul și Bruxelles-ul își rezolvă problemele interne, folosind tema „rusească” ca instrument convenabil familiar, Navalnîi fiind fumigena perfectă.

După mai bine de câteva decenii în care a avut un rol geopolitic secundar, concentrându-se pe economie, „comerț și schimb științific”, Europa și-a pierdut abilitățile în implementarea operațiunilor complexe politice și de servicii speciale. De aici și delirul din ce în ce mai uimitor din povestea cu Navalnîi, unde s-a ajuns deja la acuzațiile de dublă otrăvire a unui blogger. În acest context, britanicii din cazul Skripal arată ca niște maeștri ai profesionalismului.

Iar degetul amenințător arătat de europeni drept pedeapsă la adresa statului care este acuzat că a folosit arme chimice și a încercat o asasinare politică, impresionează într-un mod diferit. Deci, dacă Europa decide să intre în joc cu mize atât de mari, să fie pregătită să plătească scump.

Într-adevăr, în marea politică și cu imaginația Moscovei (și puteți fi sigur de ea), gama de măsuri care sunt cu adevărat sensibile pentru partenerii europeni depășește cu mult restricțiile pur economice pe care aceasta le evită atât de sârguincios.


Citiţi şi:

Afacerea Skripal, realități și speculații

Germania susține în continuare gazoductul Nort Stream 2, în ciuda opoziției și amenințărilor SUA
 

yogaesoteric
15 noiembrie 2020

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More