Internaţionalizarea crizei dintre Belgrad şi Priștina

 

La 29.12.2018, premierul kosovar Ramush Haradinaj a asistat, la Priştina, la ceremonia de semnare a unui acord privind managementul în comun al punctelor de trecere a frontierei – PCTF (Integrated Border Management/IBM) între Albania şi Kosovo, după care a postat pe Facebook mesajul „De azi, graniţa Kosovo cu Albania nu există”. Potrivit premierului kosovar, demersul este parte a parcursului european al celor două state, iar o nouă etapă se va desfăşura în luna martie 2019, prin eliminarea totală a frontierei dintre cele două ţări, pe baza principiilor Zonei Schengen.

În urma demersului menţionat şi a declaraţiilor lui R. Haradinaj, la 30.12.2018 la Belgrad s-a desfăşurat reuniunea Biroului de coordonare a serviciilor de securitate din Serbia. În declaraţiile de după reuniune se arată că preconizata desfiinţare a PCTF-urilor dintre Kosovo şi Albania periclitează stabilitatea regională şi drepturile sârbilor din Kosovo. În context, declaraţiile premierului kosovar au fost apreciate ca fiind în contradicţie cu Rezoluţia 1244/1999 a Consiliului de Securitate al ONU. Totodată, Belgradul este îngrijorat că nu există o reacţie adecvată a comunităţii internaţionale, astfel că cere Europei şi comunităţii internaţionale să reacţioneze şi să împiedice periclitarea în continuare a stabilităţii în întreaga regiune sud-est-europeană.

Secretarul Biroului, Nebojša Stefanović (totodată, ministru de interne şi vicepremier), a întrebat, retoric, „ce ar fi necesar să facă Serbia în această situaţie, deoarece, după modelul Priştinei, ar trebui ca Serbia să procedeze la fel cu Republica Srpska din Bosnia şi Herţegovina. Într-o astfel de situaţie, este greu de închipuit că lumea ar tăcea”.

Biroul a mai avut pe ordinea de zi protecţia împotriva unor activităţi teroriste şi împotriva activităţilor serviciilor străine de informaţii, care pot afecta securitatea Serbiei şi a tuturor cetăţenilor acesteia.

Declaraţiile lui R. Haradinaj au fost comentate şi de către preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, că albanezii doresc să pună comunitatea internaţională în faţa faptului împlinit, iar în luna martie vor spune că sunt gata să anuleze taxele impuse Serbiei şi să negocieze, dar de pe alte poziţii, un Kosovo unit cu Albania.

Directorul Biroului pentru Kosovo şi Metohija din guvernul sârb, Marko Ðurić, a subliniat că graniţa Serbiei cu Albania are o lungime de 111 km, iar dacă Tirana şi Priştina se fac că uită acest lucru sau că Rezoluţia 1244/1999 permite prezenţa organelor de stat ale Serbiei pe acea graniţă, atunci comunitatea internaţională ar trebui să reamintească aceste aspecte Tiranei şi Priştinei.

Semnarea acordului dintre Kosovo şi Albania privind managementul în comun al frontierelor poate fi abordată în cel puţin două planuri. Primul se referă la dezvoltarea cooperării regionale şi eliminarea obstacolelor care grevează această colaborare şi s-ar circumscrie inclusiv procesului de aderare la UE. Al doilea plan poate fi încadrat în strategia elitelor albaneze din statele din Balcanii de Vest de a exercita presiuni asupra Uniunii Europene pentru accelerarea integrării europene a Albaniei, a Kosovo şi a statelor unde există comunităţi albaneze importante (Macedonia, Muntenegru), în caz contrar existând riscul ca aceste comunităţi să îşi piardă răbdarea şi să realizeze „altfel” unirea tuturor albanezilor.

În mai 2018, parlamentul kosovar a adoptat o rezoluţie privind desfiinţarea controalelor la cele trei PCTF-uri cu Albania, iar în luna august 2018 (cu ocazia inaugurării unei infrastructuri comune la PCTF Vrbnica-Morinë) ministrul albanez pentru diaspora (Pandeli Majko) a anunţat desfiinţarea controalelor vamale din 01.01.2019.

Dacă în cazul taxei de 100% pe importurile din Serbia şi Bosnia şi Herţegovina autorităţile de la Priştina nu numai că nu au dat curs solicitărilor partenerilor occidentali (Washington, UE, capitale ale unor state membre ale UE) de a desfiinţa taxele, ci le-au extins şi asupra brandurilor internaţionale produse în Serbia Centrală, în cazul IBM este implicată şi Albania, iar până acum autorităţile acestei ţări au cooperat cu UE. De asemenea, pe acest fond este posibil un regres şi în relaţiile dintre Belgrad şi Tirana, după ce se înregistrase un „dezgheţ politic” şi o dezvoltare a relaţiilor economice şi comerciale în ultimii doi-trei ani.

Criza complexă din ultima perioadă din relaţiile dintre Belgrad şi Priştina are ca efect menţinerea la un nivel superior de alertă a serviciilor de informaţii şi contrainformaţii militare şi civile ale Serbiei, dar şi a unor structuri de forţă subordonate Belgradului.

Această situaţie tensionată şi complexă se constituie într-un „dosar” dificil de gestionat şi va impune un consum semnificativ de resurse din partea României pe timpul deţinerii preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii Europene, mai ales în contextul ultimelor declaraţii ale oficialilor de la Bucureşti (premier, ministru de externe), că Balcanii de Vest vor reprezenta o „prioritate” a acestei preşedinţii şi că România sprijină integritatea teritorială a Serbiei, integrarea europeană a acestei ţări şi dialogul dintre Belgrad şi Priştina.

Pentru autorităţile de la Belgrad, peste criza din relaţiile cu Priştina se suprapun protestele opoziţiei (sub sloganul „Unul din cinci milioane”), îndreptate mai ales împotriva preşedintelui A. Vučić şi a partidului său. Guvernanţii de la Belgrad acuză o parte a opozanţilor politici că sunt manipulaţi şi plătiţi de factori străini, iar protestele sunt orchestrate de unele servicii de informaţii din străinătate.

Citiți și:

În spatele războiului din Kosovo s-au aflat interese economice şi politice importante

Serbia, furioasă de «dublele standarde» ale UE în privința secesiunii Cataloniei și a Kosovo


 

yogaesoteric
14 februarie 2019

 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More