Listele de sancțiuni ale UE sunt „bazate pe abuz de putere”

Uniunea Europeană a impus sancțiuni asupra a aproape 1.500 de persoane și 207 entități de la incursiunea Rusiei în Ucraina, începând cu anexarea Crimeei în 2014 și urmată de declanșarea operațiunii militare din Ucraina în februarie anul trecut. Zeci de miliardari ruși urmăresc să conteste în Justiție introducerea pe listele de sancțiuni, unii chiar obțin câștig de cauză, însă doar pe hârtie, întrucât activele le sunt blocate în continuare. Avocații angajați să le apere drepturile susțin că regulamentul de introducere pe listele amintite este ambiguu, discriminator, lipsit de transparență și, pe alocuri, chiar abuziv.

În luna aprilie, mai mulți oameni de afaceri ruși s-au adunat la Tribunalul din Luxemburg, ca parte a demersului de a fi scoși din celebrele liste și de a-și debloca fondurile. Unul dintre avocații prezenți a susținut că listele de sancțiuni sunt bazate pe „abuz de putere” și nu servesc niciunui scop rezonabil în cadrul obiectivelor politicii externe ale Uniunii Europene. Avocatul Gabriel Lansky îl apără pe miliardarul rus Dmitri Pumpyansky, el și familia fiind supuși la interdicții de călătorie și înghețarea activelor. „Familia nu este altceva decât o victimă nevinovată în conflictul dintre Rusia și Uniunea Europeană”, a declarat Gabriel Lansky, avocatul lui Pumpyansky și al soției sale. La Tribunalul Uniunii Europene, a mai arătat el, Dmitri Pumpyansky a devenit un ostatic politic.

Activele băncilor, blocate. Suferă și clienții care nu sunt pe listele de sancțiuni

Dar cu ce se confruntă avocații, de fapt? Regulamentul UE de impunere a sancțiunilor este doldora de prevederi cel puțin ambigue și care se bat cap în cap cu idea statului de drept. În cadrul unei dezbateri pe tema măsurilor impuse de UE, avocatul Dominique Grisay dă exemplul unui client, o bancă aflată pe lista de sancțiuni. Instituția bancară în cauză are 80.000 de clienți care nu se află pe lista de sancțiuni. Aceşti clienți dețin sume mici, economiile lor în unele situații. El arată că, în mod normal, dacă demonstrez că activele au fost incorect înghețate, ar fi necesar să fie imediat deblocate și puse la dispoziția proprietarului. Însă regulamentele privind sancționarea nu prevăd asta, ci doar posibilități foarte limitate în care aceste active pot fi vândute. Aceste cazuri limitate ar fi: plata avocaților sau să dai banii pentru reconstrucția Ucrainei. Însă chiar și în această situație apar probleme, pentru că atunci când faci cererea de a ți se debloca activele ca să le poți vinde, este necesar să faci dovada cu un contract de vânzare-cumpărare. Și cine ar risca să încheie cu o persoană aflată în această situație un contract de vânzare-cumpărare, știind că deși semnează acel contract, nu se știe dacă și când va intra în posesia activelor respective. Cum se stabileşte preţul în astfel de situații? În ce termen se va face predarea?, întreabă avocatul Dominique Grisay.

Liste întocmite pe genunchi

William Julié, avocat penalist în Franța și Belgia, a ridicat și alte aspecte juridice. Primul aspect se referă la calitatea foarte slabă a dovezilor justificative în ceea ce privește introducerea unei persoane pe lista de sancțiuni. Apărătorul spune că și în state din lumea a treia ar fi existat dovezi mai solide în susținerea unei sancțiuni. Printre aceste dovezi au fost postări pe anumite website-uri, articole Wikipedia. Mai mult, avocatul prezintă situația unui client care nu fusese în Rusia în ultimii 6 ani, nu fusese CEO al companiei incriminate, nu avea acțiuni la aceasta companie. Singura legătură cu compania era că în 1996 cumpărase acțiuni ale unei firme aflate în conexiune cu cea incriminată. El a fost inclus pe lista de sancțiuni în baza profilului său de pe Forbes, care includea în mod eronat calitatea sa de CEO al companiei respective. Practic, includerea pe lisa de sancțiuni s-a făcut de cineva care, așezat în fața unui calculator, a dat o căutare pe internet și a obținut o listă de persoane.

O altă problemă ridicată de avocatul francez se referă la deciziile favorabile din justiție. Faptul că, deși s-a obținut o decizie favorabilă în sensul că o persoană a fost scoasă de pe listă, consecința nu a fost disponibilizarea activelor, spune avocatul. Deci, deși cineva a câştigat, de fapt nu a câştigat nimic. „Este clar că vorbim despre încălcări grave ale drepturilor omului pentru cei de pe listă și pentru familiile lor. UE fiind o comunitate a democrațiilor nu poate permite ce se petrece acum. Este vorba despre cine suntem și ce facem în Uniunea Europeană”, a concluzionat William Julio.

Citiți și:
Șefa Trezoreriei americane: Există „obstacole legale semnificative” în calea confiscării activelor majore îngheţate ale Rusiei
Conturi bancare blocate, salarii neplătite, insulte, vandalism: „nu suntem oligarhi” spun rușii din Franța

 

yogaesoteric
23 mai 2023

 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More