Merz: „Pregătiți-vă pentru un război mai lung”

Germania își intensifică în mod deschis sprijinul acordat Ucrainei, după un weekend de escaladare gravă a atacurilor aeriene asupra Kievului de către Rusia, care afirmă că acestea sunt represalii pentru sutele de drone care au survolat teritoriul său.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a efectuat pe 4 iunie o vizită la Berlin, prima de la preluarea funcției de cancelar de către Friedrich Merz, la începutul lunii mai. Pe 26 mai, Merz a anunțat că Germania, Franța, Marea Britanie și SUA au ridicat restricțiile anterior impuse asupra distanței până la care pot ajunge armele furnizate Ucrainei. Washingtonul nu a confirmat însă public informația.

Chiar înainte de a-l primi pe Zelenski, Merz a avertizat că aliații occidentali e necesar să se pregătească pentru un război lung, într-un moment în care eforturile de pace susținute de SUA par să se clatine. Liderii europeni ai liniei dure au criticat de la început eforturile președintelui Trump pentru pace.

„Războaiele se termină de obicei din cauza epuizării economice sau militare a uneia dintre părți sau a ambelor părți, iar în acest război suntem evident încă departe de a ajunge în această situație”, a declarat Merz într-o conferință de presă comună cu premierul finlandez Petteri Orpo, la Turku, Finlanda.

„Așadar, s-ar putea să fie necesar să ne pregătim pentru o durată mai lungă”, a adăugat Merz. El și-a exprimat opinia că Putin, președintele Rusiei, folosește negocierile de încetare a focului doar pentru a trage de timp în relația cu Occidentul, în timp ce intensifică atacurile împotriva Ucrainei.

El a afirmat că strategia este în concordanță cu viziunea lui Putin, care consideră negocierile de pace cu Ucraina un „semn de slăbiciune”. Liderul german a fost citat în mass-media europeană spunând: „Putin vede în mod evident ofertele de negocieri ca un semn de slăbiciune”.

„După ultimele trei săptămâni, nimeni nu ne poate acuza în mod serios că nu am epuizat toate mijloacele diplomatice disponibile”, a continuat Merz. Merz a afirmat apoi următoarele:

În afară de „ridicarea steagului alb”, a spus Merz, susținătorii Ucrainei au „făcut tot ce au putut”.

„Dacă nici măcar o ofertă de întâlnire la Vatican nu primește aprobarea [lui Putin], atunci e cazul să fim pregătiți pentru ca acest război să dureze mai mult decât ne dorim sau ne putem imagina”, a avertizat Merz.

Dar Ministerul rus de Externe a explicat pur și simplu că nu consideră Vaticanul un teren „neutru” și a sugerat cu tărie ca discuțiile să aibă loc în altă parte.

Unii analiști independenți (reluând unele declarații ale lui Trump) au subliniat că Zelenski „sabotează” negocierile la fiecare pas prin declarațiile sale ferme și repetate că Ucraina nu va face niciodată concesii teritoriale, nici măcar în ceea ce privește statutul Crimeii.

De exemplu, fragmentul de mai jos din editorialul de opinie al lui Ted Snider spune că mass-media occidentală a indus în mod intenționat publicul în eroare, pentru a prezenta negocierile inițiale de la Istanbul ca pe un „eșec” total:

„Liderii occidentali și mass-media occidentală au dat o notă de eșec primei runde de negocieri. Au respins-o din trei motive. Ei susțin că Putin a sugerat mai întâi negocieri directe și apoi nu s-a prezentat. Ei susțin că a trimis o delegație de nivel insultător de scăzut. Și susțin că nu s-a realizat nimic.

Toate aceste trei afirmații sunt false.

Putin a sugerat într-adevăr negocieri directe între Rusia și Ucraina, dar nu a spus că discuțiile vor avea loc la nivelul cel mai înalt. Putin a declarat: «Propunem Kievului să reia negocierile directe fără condiții prealabile……. Propunem autorităților de la Kiev să reia negocierile joi, la Istanbul». Putin s-a referit la autoritățile de la Kiev și niciodată la cei doi președinți.

Era puțin probabil ca Rusia să reia negocierile pentru prima dată la nivel prezidențial. De obicei, înainte de întâlnirea președinților, au loc numeroase pregătiri și negocieri la nivele inferioare. Apoi, de regulă, miniștrii de Externe se întâlnesc pentru a pune la punct majoritatea detaliilor înainte de întâlnirea prezidențială.”

Zelenski a insistat, de asemenea, asupra unui armistițiu de 30 de zile înainte de a accepta să participe la discuții la nivel înalt cu Moscova. Rusia a afirmat însă în repetate rânduri că nu există niciun motiv pentru o astfel de abordare, care ar avea ca rezultat doar reînarmarea forțelor ucrainene și consolidarea pozițiilor acestora în timpul unui armistițiu temporar.

Poziția Moscovei este că aceasta nu ar face decât să prelungească războiul și nu ar oferi soluții permanente. Putin a respins încetarea focului pe termen scurt ca o cale viabilă de urmat. El a cerut în repetate rânduri Occidentului să demonstreze că este serios în ceea ce privește pacea, oprind transferurile constante de arme către armata ucraineană.

Citiți și:
Deci asta nu e escaladare!
Putin pune condiții pentru a opri războiul: Ucraina, Georgia și Moldova să nu adere la NATO

yogaesoteric
5 iunie 2025