Movilele piramidale de la Şona

La Şona se întâlnesc monumente megalitice din vremuri îndepărtate, atribuite tradiţional vremurilor uriaşilor, sau timpurilor populaţiilor străvechi pelasgice sau, mai recent, vremii geţilor.

 

Pentru a putea ajunge la piramidele de la Şona se merge până la Făgăraş, pentru ca apoi să te întorci câţiva km pe malul drept al Oltului. După ce traversați localitatea Şona, din comuna Mândra, jud. Braşov, la est, de la anexele fostului CAP, mergeți pe jos circa 1 km până la vestigiile arheologice preistorice.

Localnicii au denumit ridicăturile „guruieţi” şi au încercat să le desluşească misterul. N-au izbutit, pentru că ele îşi modifică întruna înfăţişarea, datorită eroziunii pluviale. Oamenii care trăiesc în zonă susţin că apa aşezată la o treime de baza piramidelor dobândeşte proprietăţi vindecătoare, iar carnea pusă acolo nu putrezeşte. În plus, amplasarea unei lame de ras în acelaşi loc, la o treime de bază, o face să se ascută de la sine.

Piramidele de pământ de la Şona sunt situate pe terasele superioare din dreapta Oltului, pe un ax aproximativ NV-SE, fiind alcătuite din trei şiruri de movile cvasipiramidale, alungite, de tip custură. După dispunere, se pare că, pe lângă rolul de monumente funerare, piramidele din pământ de la Şona formează un calendar megalitic solar, ce are analogii cu şirul tumular megalitic de la Movileni, jud. Iaşi (cercetat de prof. univ. dr. N. Ursulescu), unde nu a fost identificat niciun mormânt (ceea ce i-ar fi conferit rolul de monument funerar) şi cu complexul tumular solar de la vama Albiţa, respectiv Movila Răbâiei, jud. Vaslui (unde s-au identificat: un şir de menhiri paralelipipedici în jurul movilei, din 2 în 2 metri, un aşa-zis val de apărare, construit ulterior din guruieţii dimprejurul movilei centrale şi movila propriu-zisă de peste 25 m).

Movila piramidală dinspre vest are un ax aproximativ NV-SE, cu circa 50 m alungire, cu o lăţime de circa 25 m (la mijloc), cu laturile înguste. Se distinge ca o navă cu carena în sus (cu susul în jos). Înălţimea maximă este de circa 180 m faţă de talvegul râului Olt, iar faţă de nivelul de călcare de la bază circa 30 m. Creasta piramidală are o lăţime maximă de 2 m.

Movila piramidală mică de la baza SV a piramidei descrisă mai sus este dispusă pe un ax paralel cu prima, dar cu lungimea de circa 20 m, lăţimea la centru de circa 8 m şi înălţimea de 6 m. Este izolată, formând cel de-al treilea aliniament, fiind probabil neterminată.

Movila piramidală teşită din mijloc are un ax aproximativ NV-SE cu înălţimea de circa 50 m, lungimea de 60 m, lăţimea de 40 m la bază, cu o creastă teşită de 1-2 m, cu versanţi abrupţi ce au 45°-60°. Se continuă spre est printr-o înşeuare cu o altă movilă piramidală, înşeuare ce coboară până la circa 5 m. Movila are o lungime de circa 80 m, lăţime de circa 50 m, la mijloc şi o înălţime de 48 m. Are acelaşi tip de creastă cu piramida geamănă, dar este uşor boltită piramidal. Baza din est şi vest este plată, chiar dacă spre SV este prezentă o uşoară ravenare. La baza movilei piramidale există o terasare orizontală perfectă.

Movila piramidală estică face parte din aliniamentul estic, aliniament ce este alcătuit din trei movile piramidale. Movilele din cadrul acestui aliniament sunt mai înalte decât cele din aliniamentul vestic şi central, cu cel puţin 10 m, înălţime datorată amenajării din partea înaltă a terasei superioare a Oltului. Movila piramidală are circa 70 m lungime, 50 m lăţime la bază, înălţime de circa 40 m (faţă de terasamentul central) şi 25 m faţă de amenajarea artificială orizontală dinspre est.

Movila piramidală central-estică se dispune în prelungirea celei descrise mai sus, pe un ax aproximativ V-SE, cu o mică înşeuare de circa 2 m faţă de nivelul de călcare dinspre latura de est şi peste 7 m faţă de nivelul de călcare din latura de vest – diferenţă altitudinală.

Movila piramidală teşită central estică are 60 m înălţime faţă de nivelul de călcare vestic şi 35 m înălţime faţă de nivelul din est. Este movila cea mai bine conservată, nefiind afectată prea mult de eroziunea pluvială. Are teşitura superioară cu o lăţime de circa 1-1,5 m, teşitură ce se prelungeşte pe lungime spre bază, ajungând la circa 30-35 m lăţime la bază. Probabil, pentru a nu se aplatiza teşitura superioară, a fost bătătorită sau i-au fost aplicate de la început straturi de iarbă compacte spre a se evita eroziunea de suprafaţă. Are o lungime de circa 70 m, iar în compoziţia litologică loess nisipos, uşor argilos. Movila piramidală are în apropierea bazei, spre est o grotă cu deschiderea cvasi pătrată, ce înaintează spre vest pe circa 5-7 m, fiind amplasată la circa 2 m faţă de nivelul de călcare din est. În interior se pot observa lespezi de piatră şi dulapi din lemn cu scopul de a întări pereţii spre a nu se nărui, tunel ce pare a fi surpat după vreo 5-7 m. Tunelul a fost săpat relativ recent, fiind, cel mai probabil, fie o cavernă artificială cu scopul de a profana movila (în ideea existenţei unui tezaur funerar antic) fie un adăpost din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Pământul excavat se poate vedea la baza movilei. Datorită loessului nisipos se pot vedea câteva găuri făcute de vulpi sau de bursuci.

Movila piramidală nordică din şirul estic este dispusă în prelungirea celei descrise anterior, printr-o înşeuare de circa 1 m faţă de nivelul de călcare din partea de est şi de 6-7 m faţă de nivelul dinspre vest. Între movile există o distanţă de circa 15 m. Movila piramidală este direcţionată aproximativ N-S, având o lungime de circa 60 m, o lăţime de 50 m (la bază) şi înălţimea de 60 m faţă de nivelul de călcare vestic şi 30-35 m faţă de cel estic. Spre latura de nord prezintă o formă ascuţită, de custură, iar spre est se lăţeşte la circa 1-3 m.

Movila izolată se află la circa 200 m vest de cele trei aliniamente paralele, făcând totuşi parte din cel vestic îndepărtat. Este mai uşor bombată, înierbată spre est şi împădurită spre vest (spre Olt), având înălţimea de circa 5-6 m, lungimea de circa 20-23 m iar lăţimea de 10-12 m. Se dispune pe acelaşi aliniament cu movila mică din SV.

Unele movile piramidale, ce depăşesc 40 metri, prezintă croieli gravitaţionale în mantaua superioară, ce au peste 10-20 cm, croieli datorate, se pare, apei de infiltraţie, dar şi a greutăţii zăpezilor din timpul iernii. La acestea se adaugă şi unghiul pantei ridicat, ceea ce măreşte riscul unei prăbuşiri gravitaţionale a mantalei sau a unor porţiuni din movile. Astăzi se disting mici pseudocornişe de desprindere, specific alunecărilor de teren, croindu-se pe mai mult de 7 m, cu lăţimi de 10-15 cm.

 

În concluzie, dintre cele 9 movile, doar 7 întrunesc condiţiile piramidale, fiind în rezonanţă cu numerologia sacră, iar prin formă, cu geometria sacră. Cele două movile mici probabil sunt neterminate sau au avut un rol secundar în plasarea calendarului megalitic solar de la Şona (fiind active mai ales la echinocţii şi solstiţii, când lumina Soarelui pătrundea, ca printr-o fantă, pe aliniamentele special concepute pentru un astfel de eveniment cosmic şi astrologic.

Astfel de movile piramidale sunt păzite de spirite elevate, de gardieni nevăzuţi ori de incantaţii profunde care te împiedică să le tulburi liniştea. La momentul echinocţiului de primăvară, Soarele răsare dintre movile exact în dreptul unui culoar. S-a sărbătorit dintotdeauna reîntoarcerea la viaţă a naturii, implicând şi ritualuri dedicate morţilor şi învierii. Sunt tumuli funerari, probabil morminte, ce ar putea adăposti şi o încăpere de piatră, atribuite de unii arheologi populaţiilor migratoare ce au venit încoace dinspre răsărit în perioada de trecere de la neolitic la epoca bronzului. Aşa-numiţii indo-europeni. Movilele piramidale de la Şona sunt artefacte active, rezonatorii, ce au funcţionat vibraţional, influenţând pe cei receptivi şi elevaţi în demersurile spirituale din cadrul unor confrerii solare, specifice epocilor preistorice.

Nu departe, la 20-30 km în linie dreaptă se află sanctuarul rupestru sacru de la Şinca Veche, unde se găsesc numeroase simboluri ezoterice pelasgice cu o vechime mai mare de 7.000 de ani. Cercetările arheologice desfăşurate în zonă au scos la iveală ceramică veche de câteva mii de ani, datând din perioada Hallstat şi din era târzie a bronzului (vestigii de tip Wietenberg de acum 4-5.000 de ani).

Tradiţia arată că au fost ridicate de „uriaşiˮ. Legenda locală spune că uriaşii din trecut, care au coborât de pe Munţii Făgăraş, au trecut Oltul şi încălţările li s-au umplut de noroi de pe fundul apei. Acolo unde ei s-au scuturat de pământ s-ar fi format movilele care pot fi admirate şi astăzi.

Citiţi şi: 
«Gurile de Rai» ce sunt înzestrate cu puteri magice! Cele mai cunoscute puncte energetice din România care sunt benefice

Surprinzătoarele asemănări dintre Sarmizegetusa Regia și Stonehenge. Ce secrete ascund oare? 

Există o țară cu cele mai multe piramide. Ea nu este Egiptul 
 


yogaesoteric

27 iunie 2019

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More