Puterea atenției și calitatea discernământului ca instrumente esențiale pe o cale spirituală autentică și în depășirea testelor spirituale (I)

 
de Morgan Arundel, Tara Yoga Centre, Marea Britanie

În această prezentare vom analiza unele aspecte fundamentale ce trebuie luate în considerare atunci când parcurgem o cale spirituală. Aceste aspecte presupun folosirea anumitor calități sau instrumente esențiale de către toți aceia care doresc să evolueze conștient pe calea spirituală aleasă. Pe măsură ce evoluăm spiritual și mai ales atunci când începem să învățăm și să ghidăm și alte ființe umane, remarcăm faptul că este necesar să acordăm o atenție sporită anumitor calități interioare. Vom analiza în acest context în special calități precum atenția și discernământul și necesitatea de a ne transforma lăuntric pentru a putea depăși cu succes testele spirituale. 
Valoarea atenției provine în primul rând din faptul că ea se află la baza conștientizării. Dacă ar trebui să oferim cea mai generală definiție a căii spirituale, am putea să spunem că ea se referă la „a trăi conștient“ – conștiința se bazează pe conștientizare, iar conștientizarea se bazează pe atenție. De fapt, chiar putem să ne definim valorile spirituale în funcție de propria noastră capacitate de a fi atenți. 
Discernământul este acea calitate care ne permite să facem alegeri care ne ajută în evoluția spirituală și să evităm situațiile care ar putea să ne pună evoluția spirituală în pericol. În ultimă instanță, discernământul ne permite să distingem între bine și rău – aceasta fiind una dintre cele mai vechi întrebări fundamentale propuse de toate sistemele spirituale, filozofice și etice: ce este bine și ce este rău? Discernământul este acea calitate care ne permite să facem diferența între bine și rău și să luăm decizii în cunoștință de cauză. 
Toate aceste aspecte capătă sens atunci când le punem în contextul unei căi spirituale. Una dintre principalele caracteristici ale unei căi spirituale autentice este accentul care se pune pe transformarea interioară continuă, iar pentru a reuși să facem aceasta este necesar să ne înfruntăm și să ne depășim continuu propriile limitări. Înafara unui context spiritual, aceste limitări care se manifestă sub forma obstacolelor și a provocărilor din viața noastră pot fi percepute ca simple întâmplări sau coincidențe sau ca rezultat al unui așa-numit „ghinion“, însă în contextul unei căi spirituale ele dobândesc sens și sunt profund semnificative pentru propriul progres lăuntric atunci când urmărim să evoluăm conștient. 
Fiecare dintre aceste subiecte merită să fie dezbătut în parte, însă scopul acestei prezentări este acela de a puncta elementele cele mai semnificative și de a arăta modul în care ele conlucrează în contextul dezvoltării spirituale. 

Puterea atenției

 

Vom prezenta pentru început unele informații generale despre atenție. În primul rând, atenția poate fi definită ca fiind un proces activ de focalizare fermă a conștiinței noastre asupra unui anumit obiect, ființă, aspect al realității, energii sau fenomen selectat anterior. 
Din această definiție putem observa două aspecte importante – focalizarea și selectivitatea. Capacitatea de selectare a atenției ne oferă posibilitatea de a ignora anumite lucruri pentru a putea să ne focalizăm asupra altora. Cu cât procesul de selectare este mai clar sau cu cât ne sunt mai clare obiectele alese, cu atât atenția funcționează mai bine. 
Acest element al selectivității este important deoarece asta înseamnă că putem experimenta două tipuri diferite de atenție :
1.Atenția conștientă sau voluntară – atunci când ne alegem într-un mod conștient obiectul atenției și continuăm să ne focalizăm asupra lui.
2.Atenția inconștientă, involuntară sau spontană – atunci când nu ne alegem conștient obiectul atenției, ci atenția noastră este captată în mod spontan de un stimul exterior sau de unul interior (ex: un zgomot puternic, o durere sau o anumită senzație din trup). Acest tip de atenție spontană este un proces natural, instinctual, însă dacă nu reușim să-l controlăm măcar într-o anumită măsură, nu vom reuși niciodată să ne focalizăm mintea, fiindcă ea va fi mereu distrasă de un stimul nou. 
 
O altă caracteristică importantă a atenției este continuitatea. Aceasta îi conferă atenției putere de focalizare, durabilitate și intensitate. Trebuie să fim capabili să menținem focalizarea atenției suficient de mult timp pentru a ne putea atinge scopul dorit. În realizarea tehnicilor de yoga, care sunt toate în fond diferite metode de punere a ființei noastre în rezonanță cu anumite energii din macrocosmos, trebuie să fim capabili să ne menținem atenția focalizată asupra acelui proces un timp suficient de lung pentru ca respectivul fenomen de rezonanță să aibă loc. 
În yoga, succesul și chiar valoarea noastră spirituală poate fi măsurată în funcție de intensitatea și continuitatea atenției noastre. 
Pe măsură ce evoluăm spiritual, atenția noastră se dezvoltă și ea, de la una primară, instinctuală, scurtă și involuntară, la una complexă, elaborată, continuă și voluntară. Însuși procesul evoluției implică drumul de la involuntar la voluntar, de la inconștient la conștient. 
De aceea, în practica yoga se pune mereu accentul pe dezvoltarea unei atenții voluntare și conștiente. Aceasta ne oferă chiar un mod de a defini evoluția spirituală din perspectiva dezvoltării capacității de conștientizare prin intermediul atenției. 
Cu cât nivelul nostru de conștiință este mai înalt, cu atât suntem mai puțin influențați de factorii interni sau externi care declanșează atenția involuntară (ex. în meditație).

Alte caracteristici demne de menționat ale atenției sunt: flexibilitatea – proprietate care-i permite atenției deplasarea și comutarea de la o activitate la alta, distributivitatea – capacitatea de a putea fi atenți la mai mult de o singură activitate sau obiect în același timp și volumul – capacitatea de a cuprinde cu atenția un mare număr de fenomene, datorită fenomenului de expansiune a conștiinței. 
Să abordăm acum unele modalități prin care putem să înțelegem mai bine atenția în lumina filosofiei yoghine. 
O primă modalitate pentru aceasta este să corelăm diferitele grade ale atenției la diferitele niveluri de conștiință ce corespund învelișurilor subtile ale ființei umane, așa cum sunt ele descrise în tradiția yoga. 
La nivelul lui Manomaya kosha – corpul subtil al emoțiilor și al mentalului inferior, atenția se manifestă ca un efort constant de a face față la stimuli și este într-o continuă schimbare. 
La nivelul lui Vijnanamaya kosha –  corpul subtil al mentalului superior, atenția este neîntreruptă pentru perioade lungi de timp, nemafiind afectată de stimulii interiori sau exteriori. Aici apare adevărata meditație. Meditația presupune o putere de concentrare perfectă, iar concentrarea poate fi definită ca o focalizare continuă a minții asupra unui anumit obiect. 
La nivelul lui Anandamaya kosha – corpul subtil cauzal, atenția este sferică, atotcuprinzătoare și simultană, mai degrabă decât selectivă. 

O altă modalitate yoghină specifică prin care putem înțelege mecanismele atenției este de a observa diversele forme de atenție și de a le corela cu chakra-ele – cei 7 centrii energetici ai ființei umane.
De obicei, atenția este un proces asociat lui Ajna chakra – centrul subtil care coordonează energiile mentale. Activarea lui Ajna chakra permite o focalizare puternică a minții, ușurând concentrarea și meditația. De aceea, forța atenției noastre depinde în mare parte de gradul de activare a lui Ajna chakra. Cu toate acestea, putem să identificăm diferitele forme de atenție ce pot fi definite de diferitele fenomene care ne pot capta atenția, iar aceste fenomene se pot corela cu chakra-ele. 

Formele atenției

1.Muladhara  - Atenția orientată asupra corpului – starea de sănătate, armonia și puritatea corpului fizic reflectă aceleași calități ale corpurilor subtile. Lipsa atenției cu privire la aceste aspecte conduce la boală. Starea în care se află corpul nostru fizic ne oferă un feedback asupra realității. 
2.Svadhistana – Atenția orientată asupra simțurilor – acestea sunt porți prin care mediul influențează mintea. Acest tip de atenție creează agitație în minte, iar dacă ne focalizăm intens asupra simțurilor, atunci putem să pătrundem dincolo de minte, deoarece percepția senzorială poate apărea numai în momentul prezent. 
3.Manipura – Atenția orientată asupra consecințelor acțiunilor – ne permite să vedem unde greșim pentru a putea să ne corectăm.
4.Anahata – Atenția orientată asupra emoțiilor – rezonanță și corespondență, unitate esențială. 
5.Vishuddha – Atenția orientată asupra vorbirii – cuvintele pe care le rostim sunt unele dintre cele mai puternice metode prin care generăm rezonanțe, așa că fiind atenți la acest nivel ne ajută să evităm să atragem rezonanțe negative. 
6.Ajna – Atenția orientată asupra gândurilor – ne permite să devenim conștienți de rezonanțele pe care le generăm cu ajutorul gândurilor. 
7.Sahasrara – Atenția este orientată în momentul prezent – principalul motiv de transformare pe calea spirituală – focalizarea pe ceea ce se petrece acum este poarta către eternitate. 

Așa cum am menționat anterior, una dintre principalele calități ale atenției este selectivitatea. Aceasta ne conferă capacitatea de a ignora unele aspecte și de a ne focaliza pe altele. În cele din urmă, prin atenție ne exprimăm libertatea – gradul de libertate pe care îl avem este dat de controlul propriei noastre atenții. Libertatea vine din puterea de a alege.
Dacă atenția rămâne la nivel inconștient, de tip involuntar, ne aflăm la mila stimulilor la care suntem expuși. A evolua spiritual înseamnă a evolua conștient – în felul acesta evoluția și rezonanța noastră predominantă este definită de acest proces de selectivitate. 
Așadar, într-un context spiritual nu este suficient doar să ne dezvoltăm atenția, trebuie să știm motivul și scopul pentru care trebuie să facem aceasta și pe ce este necesar să ne focalizăm atenția. 

Discernământul

Fiecare ființă umană este liberă să-și focalizeze atenția, atât asupra lucrurilor importante cât și asupra lucrurilor lipsite de valoare, atât asupra lucrurilor semnificative care conferă profunzime existenței noastre, cât și asupra lucrurilor care sunt pur și simplu nesemnificative. Obiectele asupra cărora alegem să ne focalizăm cel mai des atenția determină rezonanțele noastre predominante și în cele din urmă nivelul nostru spiritual. 
Numeroși Ghizi spirituali au exprimat acest adevăr în cuvinte asemănătoare: „Devenim ceea ce gândim preponderent”. 
Cum alegem pe ce să ne focalizăm atenția? Cum stabilim ce ne face bine și ce ne face rău? Pentru a răspunde corect la aceste întrebări este necesar să ne dezvoltăm discernământul spiritual. 
Discernământul este capacitatea de a alege ceva ce ne ajută în evoluția noastră spirituală și de a evita aspectele care ne împiedică evoluția. La modul fundamental, discernământul spiritual este capacitatea de a vedea diferența și de a alege între bine și rău. 
Dintr-o perspectivă spirituală, binele este tot ceea ce ne susține, ne amplifică și ne accelerează evoluția și apropierea noastră de starea de înțelepciune și de uniune, iar răul este tot ceea ne împiedică sau ne oprește din această apropiere, făcându-ne să regresăm către o stare de ignoranță și separare. 
În primul rând, discernământul presupune capacitatea de a discrimina. Nu ne referim aici la semnificația acestui cuvânt în contextul său negativ, când cineva emite judecăți bazate pe anumite idei preconcepute sau prejudecăți, ci în acest context ne referim la discriminare ca fiind capacitatea care ne permite să recunoaștem sau să percepem diferența dintre bine și rău. Odată ce reușim să vedem clar această diferență suntem capabili să luăm o decizie potrivită, alegând între ceea ce considerăm că ne ajută să evoluăm spiritual și ceea ce ne face să stagnăm sau chiar să regresăm din punct de vedere spiritual. 
Așadar, discernământul este capacitatea de a discrimina și de a alege potrivit. 
Care sunt momentele în care avem nevoie de discernământ? Momentele în care ne confruntăm cu anumite obstacole, atunci când ne confruntăm cu anumite limitări personale, atunci când suntem încercați pe calea spirtuală aleasă sau atunci când trebuie să luăm decizii.
Pe calea spirituală aceste momente de încercare sunt considerate a fi teste spirituale. 

Citiți aici continuarea acestui articol
 

Citiți și:

Suntem cu toţii rezultatul gândurilor noastre şi ajungem întocmai aşa cum noi înşine ne mentalizăm

Încrederea ne susţine să trecem cu bine testele şi încercările spirituale

 

yogaesoteric

1 noiembrie 2012