Putin proclamă sfârșitul ordinii occidentale: „Economia noastră devine mai calitativă, mai complexă și mai diversificată”

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (18-21 iunie 2025), liderul de la Kremlin a lăudat „reziliența” Rusiei și a cerut recunoașterea realităților din Ucraina, în timp ce a denunțat „neocolonialismul” occidental și a evocat ascensiunea unei lumi multipolare. Într-un discurs maraton rostit la închiderea Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg, Vladimir Putin a lăudat vitalitatea economiei rusești, în ciuda sancțiunilor occidentale și a costurilor războiului din Ucraina, și a acuzat din nou Occidentul că încearcă să mențină o ordine mondială „neocolonială”. Înconjurat de lideri din țări „prietene”, președintele rus a cerut recunoașterea „realităților de pe teren” în Ucraina și a prezentat Rusia drept o putere emergentă, capabilă să ghideze o nouă arhitectură economică globală, scrie Le Figaro.

Războiul din Ucraina a fost doar un zgomot de fond anul acesta la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, deși președintele rus a reiterat că această țară „aparține” Rusiei.

„Este nevoie de un nou model de dezvoltare, care să nu se bazeze pe regulile neocolonialismului occidental.” În încheierea Forumului anual de la Sankt Petersburg, Vladimir Putin s-a angajat, încă o dată, într-un exercițiu care îi este familiar: să elogieze realizările economiei rusești – asupra căreia pretinde că are control deplin și căreia îi trasează direcțiile – și, în paralel, să condamne excesele globalizării, pe care le pune în seama Occidentului.

Liderul de la Kremlin a fost înconjurat de conducători ai unor țări „prietene”, printre care președintele indonezian Prabowo Subianto și vicepremierul chinez Ding Xuexiang, care au salutat cooperarea țărilor lor cu Rusia și „leadership-ul” președintelui rus. Discursul lui Putin – un adevărat tăvălug statistic – a avut ca obiectiv evident impunerea imaginii unei Rusii „reziliente”, în ciuda războiului purtat de peste trei ani în Ucraina. Acest conflict îndelungat a fost redus, în cadrul Forumului, la un fundal discret, dar nu a putut fi ignorat complet – la fel cum nici bombardamentele în desfășurare la acel moment dintre Israel și Iran nu au trecut neobservate.

Întrebat de moderatorul Nadim Koteish, directorul Sky News Arabia, despre declarațiile liderilor israelieni privind posibilitatea de a-l „elimina” pe liderul spiritual al Republicii Islamice, ayatollahul Khamenei, Vladimir Putin a evitat un răspuns direct. Făcuse la fel și cu o zi înainte, răspunzând întrebărilor agențiilor de presă. „Rusia susține securitatea fiecărei țări, fără a compromite securitatea alteia”, s-a limitat să spună el în ultima zi a forumului. „Se pot găsi soluții acceptabile”, a repetat președintele rus, adăugând că este în contact cu liderii israelian și iranian. El a reafirmat „dreptul Iranului la îmbogățirea uraniului și la energie nucleară în vederea unei utilizări pașnice”.

„Este întotdeauna mai bine să vorbim decât să ne ucidem între noi”, a subliniat președintele indonezian, evocând exemplul lui Nelson Mandela, dar și soluționarea rebeliunii din provincia indoneziană Aceh. „Liderul acelei rebeliuni este acum membru al partidului meu”, a spus Prabowo Subianto.

„Popoarele rus și ucrainean sunt unul și același”

„Trump vrea capitularea necondiționată a Iranului? Căutați dumneavoastră capitularea lui Zelenski?”, l-a provocat în continuare moderatorul pe liderul de la Kremlin. „Este o situație fundamental diferită. Nu căutăm capitularea Ucrainei, ci insistăm asupra recunoașterii realităților care s-au consolidat pe teren”, a declarat Vladimir Putin. „Popoarele rus și ucrainean sunt unul și același; din acest punct de vedere, Ucraina ne aparține”, a afirmat președintele rus.

Putin nu a exclus că forțele ruse ar putea cuceri orașul ucrainean Sumî, în cadrul operațiunilor desfășurate de Moscova pentru a crea o „zonă de securitate (…….) de zece până la doisprezece kilometri” de-a lungul frontierei.

Kremlinul susține că intenționează să creeze în această regiune o „zonă tampon”, pentru a împiedica forțele ucrainene să lanseze noi ofensive pe teritoriul Rusiei, precum cea desfășurată anul trecut în oblastul rus Kursk, care se învecinează cu Sumî.

Potrivit afirmațiilor sale, forțele ucrainene ar fi pierdut 76.000 de oameni în timpul incursiunii pe teritoriul regiunii ruse Kursk.

Potrivit platformei DeepState, care cartografiază linia frontului pe baza surselor deschise, forțele ruse se află la aproximativ 30 de kilometri de orașul Sumî.

În cadrul aceluiași forum economic, președintele rus a calificat situația din Ucraina drept „o tragedie provocată de Occident”, potrivit agenției ruse TASS. Conform aceleiași surse, Vladimir Putin a mai afirmat că Rusia nu urmărește capitularea Ucrainei, dar insistă asupra recunoașterii „realităților de pe teren”.

Dacă regimul de la Kiev ar folosi împotriva Rusiei o „bombă murdară”, aceasta ar fi o „greșeală catastrofală, ultima lor greșeală”, a amenințat liderul de la Kremlin.

„Economia noastră devine mai calitativă, mai complexă și mai multiformă”

De câțiva ani, mai ales după 2022, Forumul Economic de la Sankt Petersburg – la care liderii și oamenii de afaceri occidentali au refuzat să mai participe – a devenit o tribună orchestratǎ de Kremlin pentru a pune în valoare conceptul de „Sud global”. În contextul în care economia rusă dă semne clare de încetinire (1,5% creștere estimată în 2025, față de peste 4% în 2024), președintele Putin a lăudat oportun o „creștere calitativă”.

Această creștere, obiectiv încetinită, „nu este legată exclusiv de complexul militaro-industrial” și „contribuția sectorului de materii prime nu mai este determinantă”, a susținut Vladimir Putin. „Economia noastră devine mai calitativă, mai complexă și mai multiformă”, a declarat șeful statului rus, avertizând că țara sa nu s-ar cuveni „în niciun caz” să cedeze în fața încetinirii activității economice și să intre în recesiune – o posibilitate evocatǎ chiar în ajun de ministrul Dezvoltării Economice, Maxim Reșetnikov, pentru semestrul al doilea din 2025.

Putin a evitat însă să se oprească asupra dezbaterilor din interiorul elitelor ruse privind metodele de revitalizare a unei economii aflate în căutare de resurse. „Elitele nu ar fi cazul să primească cea mai mare parte din venituri, așa cum se petrece în Statele Unite”, a insistat el. În schimb, a reluat pledoaria pentru o „lume multipolară”, care, în opinia sa, ar fi necesar să înlocuiască „neocolonialismul” perpetuat de puterile „rusofobe”.

El a atacat din nou și țările europene, pe care le-a prezentat ca fiind în declin. „Dacă aceste țări vor să-și păstreze instrumentele coloniale, atunci nu vor obține altceva decât poziția inferioară în care alunecă treptat”, a afirmat Putin. „Apar noi lideri economici. Acestea sunt fenomene inevitabile în civilizația noastră”, a adăugat președintele rus, în aplauzele delegaților din țările „sudului global”. „Forumul de la Sankt Petersburg este una dintre puținele platforme mondiale unde aceste perspective pot fi discutate”, a declarat vicepreședintele Africii de Sud, Paul Mashatile.

Citiți și:
Președintele de onoare al Consiliului pentru Politică Externă și de Apărare al Rusiei: De ce are nevoie Rusia pentru a înfrânge rezistența Occidentului?
Putin pune condiții pentru a opri războiul: Ucraina, Georgia și Moldova să nu adere la NATO

yogaesoteric
1 iulie 2025