Unde nu-s dovezi şi probe, martorii ne fac din vorbe

 Fabrica de martori a Procuraturii

În această “conflagraţie judiciară” care este acţiunea iraţională – dar de proporţii – a Justiţiei române corupte împotriva lui Gregorian Bivolaru şi a yoghinilor din şcoala MISA, ceea ce frapează este lipsa unor dovezi convingătoare sau măcar plauzibile. Se aduc acuzaţii grave, dar nu se prezintă probe. În faţa opiniei publice, se ajunge la situaţia penibilă de a justifica asaltul armat din martie 2004 împotriva yoghinilor prin intermediul existenţei unor plângeri ale unor părinţi părăsiţi de copiii lor (majori) care fac yoga. Pentru dosarele penale însă, e nevoie de nişte plângeri mai consistente. Neexistând nici un fel de probă pentru nici un fel de infracţiune, nici un fel de justificare plauzibilă a urmăririi penale, martorul-victimă devine personajul cheie în jurul căruia se învârte întreaga construcţie abracadabrantă a procurorilor. Păcălit, ameninţat sau şantajat, cointeresat prin oferirea unor recompense materiale, martorul este convins să declare ceea ce inventează procurorii, pentru a fi ipostaziat în victima (partea vătămată a) unor infracţiuni-fantomă.

Cum a devenit Mădălina Dumitru victima procurorilor din cauză că a refuzat rolul părţii vătămate…

După lungi şedinţe în care au analizat care ar fi cea mai sigură modalitate de a-l incrimina pe Gregorian Bivolaru, „capetele iluminate” care au pus la cale operaţiunea Christ s-au oprit la o acuzaţie infamantă: coruperea de minori. Nu de alta, dar această temă putea atinge coarda sensibilă a mii de părinţi şi la o adică se putea conta pe instigarea românilor împotriva yoghinilor. Mai rămânea să se identifice o minoră, undeva cât mai aproape în anturajul lui Grieg. Şi cum, atât  M.I.S.A. cât şi el erau monitorizaţi cu atenţie s-a mers la sigur. S-a găsit minora „ideală”: Mădălina Dumitru. Trebuia „convinsă” să declare că a întreţinut relaţii sexuale cu Gregorian Bivolaru la o vârstă care ar fi permis acuzarea acestuia. Panica şi teroarea create intenţionat în timpul percheziţiilor din 18 martie 2004 au avut drept unic scop să îi aducă pe martori într-o asemenea stare încât să fie gata să declare orice numai să se vadă scăpaţi nevătămaţi din ghearele procuraturii.  În cazul  Mădălinei Dumitru  această tactică a funcţionat din plin. La început…

18 martie 2004, dimineaţa devreme. Mascaţii se năpustesc în casa în care Mădălina locuia împreună cu prietena ei, Mirona Farcaş,  urlând:  „Unde e minora? Unde e minora?”.

Iată câteva fragmente impresionante din declaraţia ulterioară a Mădălinei: “Au intrat în cameră. Au strigat: „Jos, jos! Culcat!” Unul dintre ei a venit spre mine şi mi-a dat cu piciorul în sân. Culcat! Culcat! Eu nu făcusem nimic, doar mă uitam speriată la ei. […] Din când în când spuneau să nu mai vorbim, că ne împuşcă. Eu îi spuneam Mironei: ăştia ne omoară. Au venit doi băieţi, să mă îmbrac şi să merg cu ei. Procuroarea mi-a spus să mă duc cu ei, să nu mă opun, că altfel va fi foarte rău. […] După două ore jumătate a venit un procuror. Mi-a zis să fac bine să scriu ce îmi dictează ei, că o să fie bine şi cu Mirona. “O să fie bine şi pentru Bivolaru ăsta al vostru.” Între timp vorbea prin staţie şi cei de acolo îi comunicau despre obiectele pe care le găseau acasă. […] M-au întrebat dacă Bivolaru mă poate influenţa prin telepatie. M-au întrebat când am venit la curs. În 2002. Ei erau foarte surprinşi, făceau parcă un calcul. Au insistat să scriu că am venit în 2001. N-am vrut.

[…] Mi-au spus să scriu că am venit la o conferinţă la Bucureşti şi m-am dus la Grig la sfârşit şi i-am spus că vreau să fiu iubita lui.

A început procurorul să se grăbească, îmi spunea că va veni altcineva în locul lui şi o ia de la început cu întrebările, dacă nu vreau să închei acum. Din când în când mă puneau să cânt, încercau să îmi distragă atenţia, ca să mă liniştesc şi să scriu. Mi-au zis: „Dacă tu te-ai înhăitat cu ăştia ai lui Bivolaru, ce să-ţi facem, scrie ce îţi spunem noi şi o să fie bine şi pentru Mirona, şi pentru Bivolaru ăsta al vostru.”  [În timp de dădea declaraţia, Adina Solomon, avocata Mădălinei Dumitru, încerca să intre la ea, dar nu i s-a permis.] Au dus-o înapoi cu maşina, după 12 noaptea.”

Mădălina Dumitru a revenit la Parchet a doua zi, la ora 8 dimineaţa, însoţită de avocata ei, pentru a depune plângere penală împotriva procurorilor şi pentru a retracta declaraţia pe care fusese obligată să o semneze în acea noapte de coşmar. După acel moment, ea a fost vânată, hăituită, chinuită, agresată, totul pentru a o forţa să revină să dea declaraţii mincinoase care să îl acuze pe Gregorian Bivolaru. Povestea Mădălinei este şocantă şi cutremurătoare. Puteţi citi relatarea ei ulterioară a acestor evenimente care i-au bulversat viaţa aici.

Ce i s-a petrecut Mădălinei poate fi un exemplu pentru ce poate păţi un martor care nu vrea să declare ce îi dictează procurorii! Mulţi yoghini au trăit experienţe similare, deşi nu de aceeaşi dimensiune. Ei nu au putut fi convinşi să dea mărturii mincinoase. Altfel s-a derulat scenariul cu celelalte personaje cheie ale acestei uriaşe înscenări. Unii, din cupiditate, s-au lăsat şantajaţi. Alţii, din răzbunare, au depus mărturii mincinoase. Frica şi lăcomia, ignoranţa şi ura i-au făcut neoameni…

Cum a ajuns Simion Lupescu să fie martor sub acoperire…

Încă din ianuarie 2004 Simion Lupescu (zis Simi), care practica Yoga de mulţi ani  în şcoala  M.I.S.A., a început să dea tot felul de declaraţii procurorilor. Le-a spus ulterior colegilor de curs că dorea să se răzbune pe Grieg. Dar de ce să se răzbune ? Simion  fusese dat afară de la curs, întrucât se folosise de numele lui Grieg pentru a-şi escroca cunoscuţii: luase cu împrumut o sumă mare de bani de la diverşi colegi şi nu mai vroia să îi înapoieze. În loc să îşi recunoască greşeala, să înapoieze banii şi să le ceară iertare creditorilor şi lui Grieg, a ales să se afunde tot mai mult în minciună. A fugit, luând cu el (furând practic) şi o serie de lucruri care îi aparţineau lui Grieg, lucrurile fiind descoperite ulterior în locuinţa sa de unul dintre avocaţii M.I.S.A. Simi a declarat tot felul de elucubraţii fantasmagorice, hrănindu-se cu speranţa că va beneficia financiar de pe urma serviciilor pe care le face procurorilor. Dacă nu altfel, măcar prin sumele exorbitante pretinse ca despăgubire în proces. În naivitatea lui, nu realizează că nu va vedea niciodată nici un ban din acestea…

De atunci şi până în prezent Simi a inventat situaţii care de care mai fanteziste. Este posibil ca la un moment dat să fi vrut să retracteze acuzaţiile dar deja se afla la mâna  procurorilor şi a fost nevoit să joace până la capăt rolul lui Iuda. Pentru a se asigura că poate face nestingherit acest lucru a cerut celor de la Parchet să îl pună sub protecţie. Le-a cerut procururilor calitatea de martor sub acoperire pe motiv că dacă se va şti că el face declaraţii va fi omorât de cei de la MISA. Altă minciună sfruntată, dovadă că, deşi chiar el le-a spus unor foşti colegi de curs numele de martor sub acoperire – Vasile Marinescu – nu l-a omorât nimeni. Lupul Simi ştie foarte bine că yoghinii practică Ahimsa (nonviolenţa). Însă unele animale îşi schimbă doar părul…

Una dintre multele delaţiuni debitate de fostul cursant a fost aceea că Grieg se ocupă de spionaj şi că are aparate speciale, foarte scumpe, comandate în străinătate. Ca să nu fie singur pe drumul de pădure licantropul (n.n.-om transformat în lup) şi-a adăugat la haită pe propriul său tată, Ion Lupescu şi pe proaspăta lui soţie, Ilinca Simionescu.

Ilinca Simionescu, devine între timp doamna Lupescu

În luna mai 2004 autorităţile se găsesc într-un mare impas. Mădălina Dumitru, „victima” pe care contau, continua să nege cu vehemenţă presupusele relaţii sexuale şi să acuze autorităţile că i-au smuls prin ameninţare declaraţii false şi au sechestrat-o. Este clar că nu se mai putea specula mult pe această temă. Şi atunci se intră în alertă începând prin toată ţara un fel de vânătoare de minore, cursante M.I.S.A. sau foste cursante. Fetele erau aduse din toată ţara la Bucureşti, interogate şi li se sugera prin aceleaşi mijloace de tip Gestapo că ar fi în avantajul lor să declare că au întreţinut relaţii sexuale cu Gregorian Bivolaru, minore fiind. Şi cum nici această strategie nu a funcţionat, autorităţile nu au avut de ales şi au fost nevoite să apeleze tot la cei pe care îi aveau deja la îndemână, adică la soţia lui Simion Lupescu, căreia probabil i s-a promis iertarea unor datorii.

Aşa că pe 18 mai 2004, la numai o lună după căsătoria sa cu  Simi, Ilinca Simionescu se constituie ca parte civilă şi depune o plângere împotriva lui Gregorian Bivolaru pe care îl acuză că a sedus-o când avea 16 ani şi căruia îi cere daune în valoare de 5 miliarde de lei pentru suferinţele psihice produse. Interesant de remarcat:  după 2 ani fata îşi dă seama că a fost abuzată.

Că a fost convinsă de procurori să depună mărturie falsă este evident.  Iată ce povesteşte avocatul Tiberiu Bărbăcioru: „în mod clar, sunt convins că există presiuni. Când vine partea civilă (adică Ilinca Simionescu), în calitate de martor, cu trei dube de mascaţi, se poate trage această concluzie“. 

Când a văzut că e rost de bani Arabella Agnes Mureşan şi-a dat seama brusc că a fost şi ea  “abuzată”. Acum 5 ani.

Arabella Agnes Mureşan a cerut despăgubiri în valoare de 5 miliarde de lei pentru că a fost abuzată sexual pe vremea când era minoră, adică în urmă cu 5 ani. Despre ea se ştia că venea adeseori la uşa apartamentului lui Grieg ca să-i ceară bani cu împrumut şi după aceea nu-i mai restituia. La un moment dat, tot ea împreună cu mama ei, Doina Dănuţ, o ţigancă florăreasă din Deva, au trecut la ameninţări şi acţiuni de şantaj împotriva unor persoane care frecventau cursul de Yoga şi chiar împotriva lui Grieg. După ce a făcut declaraţii mincinoase, Arabella, ţigăncuşa cea blondă, s-a lăudat în faţa unui prieten că i-a tras în piept pe procurori şi a putut să se răzbune pe Bivolaru. Pentru ce trebuia însă să se răzbune împotriva cuiva care nu i-a făcut niciodată nimic rău?

Ceea ce se ştie poate mai puţin este că Gregorian Bivolaru a depus o plângere împotriva Arabellei Mureşan, a surorii şi mamei acesteia. Din această plângere aflăm că: în 1998, Grieg a fost contactat de Dănuţ Doina, o ţigancă florăreasă din Deva, care i-a solicitat un împrumut pentru a pune pe roate o afacere cu flori. “Cum în scopurile asociaţiei M.I.S.A. figura şi ajutorarea persoanelor aflate în nevoie şi discriminate pe motive etnice, i-am oferit sprijinul financiar şi un suport psihologic ajutându-o sa urmeze cursurile de yoga gratuit“, scrie Gregorian Bivolaru în plângere.

La scurtă vreme, Dănuţ Doina i-a cerut voie să-şi aducă şi fetele la cursurile de yoga, pe Isabela şi Arabella Agnes, „întrucat acestea îi creează grave probleme datorită lipsei unei educaţii paterne, tatăl fiind în penitenciar, condamnat pentru înşelăciune, şi a marilor lipsuri financiare. Totodată,  numita Dănuţ Doina mi-a prezentat mediul  dezorganizat, promiscuu.. în care sunt crescute fiicele ei. Astfel, sus-numita mi-a relatat în nenumărate rânduri cum este nevoită să întreţină relaţii sexuale cu mai multi bărbaţi pentru a obţine foloase materiale. Că acest aspect se produce uneori şi în prezenţa fiicelor sau că este nevoită să le culce în faţa uşii. Spre finele anului 2000, numita Dănuţ Doina m-a ameninţat că va face plângere, ca i-am violat fetele şi că va spune orice, numai să mă distrugă. Că dacă vreau să scap de eventualele acuze, să-i cumpar sau să-i construiesc o casă“.

După şantaj cele trei au fost excluse de la cursuri: “După părăsirea cursurilor de yoga, cele trei nu s-au sfiit să apară pe video-chaturi pe care se face prostituţie. Mureşan Arabella Agnes a intrat în relaţii cu un anume Hassan, cetăţean iranian şi, din informaţiile noastre, membru al mafiei japoneze Yakuza, prin intermediul căruia a ajuns în Japonia. Acolo s-a angajat într-un bar, dar, din cauza practicării prostituţiei cu clienţii barului, a fost expulzată in 2001 din Japonia cu interdicţie de intrare în această ţară.  Am aflat că a încheiat o căsătorie de convenienţă cu un japonez, că numitul Hassan a cumpărat barul respectiv dându-l pe mâna numitei Arabella Agnes Mureşan, care prin anunţuri la mica publicitate în România racola tinere pe care le ducea cu viză turistică în Japonia, obligându-le ulterior la practicarea prostituţiei în favoarea ei şi a cetăţeanului iranian“.  

Toate elementele conţinute în plângerea înaintată de Gregorian Bivolaru sunt probate cu martori, dar autorităţile nici nu s-au sinchisit. Dumitru Niturad susţine chiar că era în posesia unui document scris şi semnat de Arabella în care aceasta susţine că nu a întreţinut niciodată relaţii sexuale cu Gregorian Bivolaru. În cele din urmă se pare că Arabella a plecat în Costa Rica afirmând că i-a fentat pe procurori.

Cristina Ionela Dumitru a fost transformată prin şantaj din martor al apărării în acuzat şi apoi în martor al procurorilor

Chemată iniţial ca martor în ancheta referitoare la Gregorian Bivolaru, Cristina Dumitru a declarat la Parchet, până în luna octombrie 2004 că domnul Bivolaru este nevinovat şi că nu a întreţinut niciodată relaţii sexuale cu Mădălina Dumitru sau cu alte minore.

Cristina Dumitru a dat aceste declaraţii în condiţiile în care, pînă la momentul respectiv, împotriva ei fusese declanşată o adevărată campanie de intimidare: a fost hăituită, urmărită, filmată şi fotografiată, a fost adusă de nenumărate ori de anchetatori din Mangalia la Bucureşti pentru interogatorii, nu i s-a permis să fie asistată de avocat şi a pierdut o sarcină din cauza tensiunii în care a fost ţinută.

După ce, în ciuda presiunilor, ea a dat tot timpul declaraţii favorabile lui Gregorian Bivolaru, procurorii au trecut la măsuri extreme. În octombrie 2004  îi schimbă calitatea de martor şi o învinuiesc de trafic de persoane, totul culminând prin punerea unui sechestru pe casă. Iar apoi procurorii pot să îşi prezinte triumfători rezultatul îndelungatei munci de convingere, Cristina Dumitru dă într-un final mult râvnitele declaraţii incriminatoare deşi  mincinoase.  

Tehnici de anchetă

Toţi cei care au fost supuşi percheziţiilor spun acelaşi lucru: “s-a urmărit intimidarea şi dezinformarea noastră”.

Procurorii nu s-au sfiit să caute peste tot oameni dispuşi să declare că au văzut diverse lucruri „compromiţătoare”. Astfel, în Bucureşti, locuitorii clădirilor din jurul blocului unde se află o sală de curs  au fost „încurajaţi” să povestească tot felul de lucruri pe care le „vedeau” pe geam în interior. În condiţiile în care vecinii sunt majoritatea şomeri, oameni cu o situaţie socială precară şi grad redus de alfabetizare, ne putem imagina cu uşurinţă declaraţiile pe care le-ar putea da la sugestia unor anchetatori bine şcoliţi în manipulare. Faptul că sala de curs este la etajul 5 şi are geamuri opace este, bineînţeles, un detaliu nesemnificativ.

S-a mers prin locuinţele private ale practicanţilor Yoga şi au fost întrebaţi vecinii dacă ştiu că respectivul practică Yoga în cadrul M.I.S.A. şi nu cumva doresc să declare că face vreo ilegalitate. Vecinii unui medic practicant Yoga au fost întrebaţi dacă nu cumva ar vrea să declare că în cabinetul medical se practică sexul în grup.  

S-a ajuns până într-acolo încât oamenii justiţiei să declare pe faţă, în presă, că intimidează martorii:

“Deşi procurorii nu pot folosi direct probele în instanţă (este vorba de convorbiri telefonice înregistrate), acestea ar putea servi drept mijloace de intimidare a martorilor, ne-au declarat surse judiciare care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Primele vizate ar fi prietena Mădălinei, Mirona Farcaşi, şi Dumitru Ionela Cristina, proprietara apartamentului unde locuia iubita minoră a lui guru. Prezentâdu-li-se interceptările, cele două ar putea fi determinate să declare tot ce ştiu despre presupusa relaţie amoroasă dintre cei doi, susţin sursele judiciare citate, iar declaraţiile lor vor putea să se constituie în probe împotriva lui Bivolaru, în condiţiile în care Mădălina Dumitru şi-a retras plângerea“ scria Ziarul pe 12.08.2004.  

În încercarea disperată de a convinge opinia publică de faptul că Gregorian Bivolaru este un infractor periculos s-a încercat la un moment dat crearea unei legături cu cazul fraţilor Cămătaru. În urma declaraţiei purtătorului de cuvânt al Parchetului, Simona Frolu, ziarele vorbesc despre mai mulţi martori care susţin că l-au văzut în mai multe ocazii pe Gregorian Bivolaru în hotelul Cămătarilor şi că acesta ar fi beneficiat de protecţia fraţilor în schimbul unor servicii, insinuând ideea că le furniza prostituate. În acelaşi timp însă pe posturile de televiziune situaţia se clarifică: numeroşii martori sunt de fapt  un singur lucrător… colorat din acel hotel care, fericit că apare pe post, afirmă că pe aici venea, probabil, şi Gregorian Bivolaru, că doar e în zonă!!!!  

În luna august, o fată în vârstă de 14 ani, cursantă MISA, este luată cu forţa de pe stradă în Constineşti şi dusă la Poliţie pe motiv că are probleme cu buletinul. Acolo însă o aşteaptă procurorul Marian Delcea care începe să o ancheteze fără a-i permite mătuşii fetei să ia parte la discuţie, aşa cum prevede legea în cazul unui minor.  Fata se afla în vizită la matuşa din Costineşti, lucru pe care doi politişti de la Secţia 7 din Capitală îl aflaseră „discret“, cu câteva ore mai devreme. Ca să afle exact unde este minora procurorii s-au dus la locuinţa acesteia din Bucureşti şi i-au băgat părinţii în sperieţi, spunându-le că fata lor a fost victima unei tâlhării în tren. După ce au aflat adresa exactă, anchetatorii au pornit pe urmele ei. Fata povesteşte că în timpul interogatoriului procurorul i-a arătat o fotografie a ei in slip, întrebând-o cu tupeul bine cunoscut  cum de a îndrăznit să se” imortalizeze”   într-o asemenea ipostază. Apoi i-a arătat doi trandafiri, dintre care unul ofilit, spunându-i că „aşa“ o să ajungă şi ea din cauza practicilor yoga. 

Pentru a fabrica un nou dosar împotriva lui Gregorian Bivolaru şi a suprima MISA prin acuzarea conducerii şcolii de Yoga, ultima găselniţă a procurorilor a fost audierea maraton a peste 50 de persoane. S-a încercat să se obţină şi de data aceasta mărturii mincinoase cum că persoanele în cauză au fost supuse traficului de fiinţe umane. Ca şi în celelealte cazuri în urma acestui impresionant număr de audieri au rămas “în picioare” tot declaraţiile mincinoase ale aceloraşi şapte martori care de la început s-au lăsat manipulaţi sau şantajaţi de autorităţi. 

Noi nu putem spera decât că cei care au intrat în astfel de jocuri murdare îşi vor da seama ce fac, vor denunţa contractul şi vor înapoia arginţii. Căci o minciună aduce după ea o alta şi doar adevărul îi va putea scoate din mlaştina în care singuri se afundă. Cei care au ochi de văzut, să vadă! Cei care au urechi de auzit, să audă! Cei care au suflet de trezit, să-l trezească!

Citiţi şi:
 
Victimă vs torţionar: percheziţii văzute prin ochii victimelor

Procurorii români şi capcanele adevărului

INFRACŢIUNILE SĂVÂRŞITE DE AUTORITĂŢI ÎN CAMPANIA ANTI-MISA, DUPĂ LITERA LEGII…

mai 2005
yogaesoteric

Also available in: English

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More