Aforismele înțelepciunii – RAMAKRISHNA


• În ce constă forţa unui aspirant spiritual? În lacrimile sale. Mama nu rezistă dorinţei pruncului care plânge. La fel acordă şi Dumnezeu graţia supremă celui care plânge de dorul Lui.

• Rugaţi-vă lui Dumnezeu aşa cum vă place. Puteţi fi siguri că El va şti întotdeauna, căci El aude şi pasul unei furnici.

• Sunt oameni care varsă râuri de lacrimi pentru pasiuni trecătoare, avere, faimă sau plăcere. Dar cine varsă măcar o singură lacrimă pentru că nu l-a cunoscut încă pe Dumnezeu?

• În iazul acoperit de plante peştii se urmăresc unul pe altul, fără a fi zăriţi de pe mal sau din barcă. La fel şi Dumnezeu, pe care MAYA (iluzia cosmică) îl ascunde de privirile oamenilor, se joacă nevăzut în adâncul inimii lor.

• Vântul graţiei dumnezeieşti suflă neîncetat, însă marinarii leneşi, furaţi de oceanul vieţii, nu ştiu să profite de el. Doar corăbierii puternici şi energici, care îşi cunosc ţinta, ţin toate pânzele sus, deschise şi purtaţi de briza binefăcătoare ajung la destinaţie.

• Paşii celui care şi-a găsit refugiul în Dumnezeu nu vor apuca niciodată într-o direcţie greşită.

• Cunoaşterea lui Dumnezeu merge mână în mână cu credinţa. Acolo unde există puţină credinţă în Dumnezeu este inutil să cauţi multă înţelepciune.

• Este stupid să te crezi foarte inteligent. Cioara este şi ea inteligentă în felul ei şi, convinsă de asta, nu se lasă niciodată prinsă pe picior greşit, evită orice pericol şi dovedeşte o uimitoare pricepere în a-şi procura hrana; cu toate acestea, nu realizează că faptul de a se hrăni cu gunoaie este de plâns. Pentru a deveni mare, e necesar să fii mai întâi umil. Pomul încărcat de fructe se înclină până jos.

• Cremenea poate sta în apă timp de secole şi totuşi nu-şi pierde niciodată proprietăţile. Scoateţi-o din apă, loviţi-o cu un amnar şi o mică scânteie va apărea instantaneu. În acelaşi mod, omul cu adevărat credincios nu-şi pierde niciodată credinţa şi iubirea, chiar dacă trăieşte în mijlocul lumii. El este susţinut de dragostea pentru Dumnezeu şi Îi simte prezenţa dumnezeiască de îndată ce rosteşte numele Său Sfânt.

• Dacă există o singură fisură pe fundul unui vas, toată apa dinăuntru se va scurge încetul cu încetul. La fel, dacă aspirantul la spiritualitate păstrează şi cele mai mici urme ale dorinţelor grosiere înclinate spre desfrâu şi înavuţire, toate eforturile sale vor fi reduse treptat la zero.

• Când un om suferă, îi lipseşte de fapt devoţiunea faţă de Dumnezeu. Este esenţial să facem tot ce este necesar ca gândul la Dumnezeu să se trezească în noi înainte de momentul morţii. Singurul mijloc este devoţiunea constantă faţă de El. Dacă printr-o practică susţinută spiritul se despovărează pe deplin de preocupările lumeşti, ideea de Dumnezeu îi umple atunci tot sufletul şi nu-l va părăsi, bineînţeles, nici în clipa morţii sale.

• Foarte puţini înţeleg că finalitatea vieţii umane este fuziunea cu Dumnezeu. Dacă realizaţi Unicul, veţi cunoaşte apoi totul.

• Adăugând zerouri, putem ridica cifra „unu” până la orice valoare – dar aceste zerouri nu înseamnă nimic prin ele însele, dacă cifra „unu” este omisă. Tot astfel, atât timp cât nu este unit cu Dumnezeu, sufletul (JIVA) nu-şi poate manifesta adevărata valoare. Pentru că toate obiectele de aici, de jos, au valoare doar în măsura în care sunt în contact cu Dumnezeu. Singur Dumnezeu, de la începutul acestei lumi, este Acela care poate conferi adevărata valoare şi viaţă.
 
• Soarele îşi revarsă lumina şi căldura asupra întregii lumi, dar nu poate să împrăştie un nor care îi acoperă strălucirea. La fel, dacă egoismul învăluie inima voastră, lumina lui Dumnezeu nu poate străluci în voi.

Citiţi şi:
Aforisme ale lui Sri Ramakrishna
Din nectarul cuvintelor lui Sri Ramakrishna

yogaesoteric
27 noiembrie 2019

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More